(AUDIO) Lucian Dîrdală, politolog, după discursul privind starea Uniunii al șefei executivului comunitar: ”susținerea Comisiei Europene privind aderarea la Schengen nu are doar o dimensiune simbolică”
Publicat de hdaraban, 13 septembrie 2023, 12:52 / actualizat: 13 septembrie 2023, 15:45
Șefa executivului comunitar a vorbit despre schimbările climatice, efectele acestora și pașii Uniunii către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor.
A fost abordată și problema subvențiilor acordate de la guvernul de la Beijing pentru maşinile electrice și care afectează piața globală de profil. In acest sens, Ursula von der Leyen a anunțat deschiderea unei anchete asupra acestei practici, tocmai pentru a apăra industria europeană împotriva ”preţurilor scăzute în mod artificial”.
Într-un alt registru, a fost întărită susținerea Ucrainei, atât timp cat este nevoie, în războiul cu Rusia. În discurs s-au regăsit și trimiteri la extinderea Uniunii Europene, o uniune cu peste 30 de membri. Au fost menționate Ucraina, Republica Moldova, dar și regiunea Balcanilor de Vest.
Într-un interviu pentru Radio Iași, Lucian Dirdală, lector universitar doctor, politolog, a oferit câteva interpretări cu privire la temele ce s-au regăsit în discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Horia Daraban: Ați urmărit discursul președintei Comisiei Europene. Foarte multe provocări enumerate, acțiuni anunțate. În acest sens, poartă discursul amprenta următoarelor alegeri europarlamentare?
Lucian Dîrdală: Da, în mod evident, poartă amprenta următoarelor alegeri și a sfârșitului mandatului Comisiei. Este mai mult ca în alți ani, o încercare de a face un bilanț și, evident, de a prezenta în termeni cât mai pozitivi acest bilanț, care, știm bine, se bazează pe un ansamblu de provocări ce nu puteau fi anticipate.
Horia Daraban: Președinta Comisiei Europene a declarat că Bulgaria și România au dovedit că fac parte din Schengen, arătând cele mai bune practici, atât în ceea ce privește azilul, cât și returnările de migranți. Ea a pledat astfel pentru primirea celor două țări fără nicio întârziere în spațiul european de liberă circulație. Susținerea are doar dimensiune simbolică, prin prisma a ceea ce a spus doamna von der Leyen?
Lucian Dîrdală: Nu cred că susținerea are doar o dimensiune simbolică. Este o instituție esențială a Uniunii, care promovează această extindere, dar o face din 2011. Deci, iată, sunt 12 ani de când Comisia susține că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen.
Dar această susținere nu este suficientă, este nevoie de acordul Consiliului. Și aici sigur funcționează dreptul de veto. Dar nu trebuie să minimalizăm acest sprijin, după cum nu trebuie să-l minimalizăm nici pe cel al Parlamentului European.
În situația în care România nu va intra foarte curând și, sigur, noi sperăm să o facem, poate chiar la sfârșitul acestui an, dar dacă nu se va întâmpla asta, atunci va fi nevoie ca viitoarea Comisie și viitorul Parlament European să preia aceste puncte de vedere ale Comisiei von der Leyen, respectiv ale actualului Parlament și să le poarte înspre viitoarele bătălii din Consiliu.
Horia Daraban: Să vorbim puțin și despre competiția economică globală. Mai multe trimiteri în discurs la China, la practicile sale comerciale. Este un semnal că relațiile Uniunea Europeană-China intră într-o nouă fază, marcate de aceste dispute?
Lucian Dîrdală: Cred că da, putem vorbi de o perspectivă mai conflictuală. Nu a început de azi, de ieri. Sunt câțiva ani de creștere graduală a tensiunilor, pe măsură ce și economia europeană resimte tot mai mult această concurență din partea producătorilor chinezi, adesea subvenționați de stat.
Ați dat exemplul automobilelor electrice. Ursula von der Leyen, să nu uităm, a încercat să-și consolideze o reputație de fermitate la adresa Beijingului. A fost acea vizită alături de Emmanuel Macron în China, când cei doi lideri au prezentat mesaje oarecum disonante; mai multă fermitate din partea Ursulei von der Leyen, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron mergea spre un dialog mai puțin contondent cu China, având în vedere, sigur, și interesele naționale franceze.
Cred că bilanțul Comisiei von der Leyen, bilanțul final la sfârșitul toamnei viitoare, va include și o mai mare fermitate față de China. Sigur, termenul este de minimizare a riscurilor, ”de-risking” și nu de decuplare. Se accentuează adesea acest fapt. Dacă vorbim de suveranitatea economică a Europei, atunci da, reducerea vulnerabilității față de China este o temă importantă și cumva merge paralel cu reducerea vulnerabilității pe alte planuri, pe plan energetic, în primul rând față de Rusia. Da, au fost două priorități ale actualei Comisii indiscutabil.
Horia Daraban: Ursula von der Leyen a făcut referire și la extinderea Uniunii Europene, noi membri, cu trimiteri către Balcanii, de Vest, Ucraina, Republica Moldova, Georgia. Recent, și președintele Consiliului European, Charles Michel, a vorbit despre extindere într-un mod mai aplicat, mai direct. De ce, despre extindere, acum? În trecut, s-a vorbit despre extinderea Uniunii, în sensul că Uniunea Europeană este obosită și nu-și poate permite creșterea numărului membrilor săi.
Lucian Dîrdală: Uniunea Europeană este obosită, dar nu o poate recunoaște. Blocarea procesului de extindere ar însemna un eșec major pentru Uniune. Totuși, cred că dinspre Comisie, cel puțin, se pledează pentru învingerea oboselii și ceva mai mult efort.
Aici, evident, doamna von der Leyen a grupat țări cu perspective diferite. Sunt țările din Balcanii de Vest, sunt țările fruntașe din Balcanii de Vest, sunt țări codașe. Acolo vom vedea dacă se va concretiza începerea negocierilor. Apoi este Ucraina, împreună cu Republica Moldova și Georgia, care ridică tot mai multe dubii.
Ce cred că se va dori? Comisia von der Leyen, din motive evidente, nu a patronat o extindere a Uniunii. Își dorește însă ca bilanțul său la capitolul extindere să fie pozitiv, prin progrese în ceea ce privește Balcanii de Vest. Și aici, sigur, Muntenegru, în primul rând, este în situația de a se apropia de aderare și, fundamental, prin deschiderea porților către Ucraina și Republica Moldova, sigur, în siajul Ucrainei.
E important să nu apară așa un blocaj sau un spațiu gol în bilanțul pe tema extinderii.
Horia Darban: Având pe fundal suma de măsuri, acțiuni pe care le întreprinde Comisia Europeană, pe care le întreprind instituțiile europene, putem spune că, în ultimii ani, Uniunea Europeană devine, este tot mai puternică în raport cu statele membre, că își asumă roluri care în urmă cu câțiva ani nu și le putea asuma?
Lucian Dîrdală: Într-o anumită măsură, da, pandemia ne-a arătat această nouă autoritate, care, sigur, e reversibilă. Nu înseamnă că lucrurile vor continua să meargă în aceeași direcție. Ne putem aștepta și la contra-reacție, dar s-a demonstrat importanța acțiunii unite. Pandemia a demonstrat-o, Pactul Verde – Green Deal, care este esențial, a ocupat atât de mult spațiu în discursul doamnei von der Leyen și pe care mulți îl privesc cu scepticism, inclusiv la noi.
Dar e o temă asupra căreia se pare că nu se poate negocia. Iarăși, arată forța instituțiilor europene. Deci există fronturi pe care supranaționalismul avansează.
Pe de altă parte, Uniunea rămâne o uniune de națiuni suverane. Nu se poate vorbi deocamdată de construcție de tip etatic.
Horia Darban: Plecând de la discursul rostit, se desprinde posibilitatea unei noi candidaturi, a unui nou mandat al doamnei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene, după alegerile din 2024?
Lucian Dîrdală: Despre un nou mandat s-a tot discutat dinspre Grupul Popular European. În mod clar există sprijin, există sprijin și din partea unor state membre. Ce se va dori, însă? Se va dori, ca să nu se repete situația din 2019, în care, știți, Spitzenkandidat – candidatul de vârf, persoana pe care grupurile politice europene o anunțau ca fiind candidatul respectiv pentru președinte al Comisiei Europene, să acești candidați de vârf să fie respinși în Consiliul European și statele membre să meargă pe o altă persoană.
În cazul de față știm, a fost doamna von der Leyen. Ea își dorește ca, dacă acceptă să fie candidatul de vârf al Partidului Popular European să aibă garanții din partea principalelor state membre; garanții că se va respecta modelul candidatului de vârf. Deci nu dorește să intre în posturi dificile.
Și de asemenea, dată fiind popularitatea unei candidaturi a domniei sale, există riscul ca dinspre celelalte grupuri politice să fie numiți candidați minori, greii respectivelor grupuri politice să nu-și dorească să o contracandideze pe doamna von der Leyen.
Deci sunt lucruri care se discută, cred că se vor discuta intens în aceste luni. Uniunea vrea competiție pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Dacă doamna von der Leyen își anunță acum candidatura, avantajele domniei sale ar fi fabulos de mari și e foarte interesant de urmărit cum se va juca această partidă.
Interviu realizat de Horia Daraban.
