Cea mai gravă secetă din ultimul secol afectează Europa de Est

Publicat de , 20 mai 2020, 09:07

În unele părţi din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Această secetă a dat naştere la semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii alimentare într-o regiune cu amintiri dureroase cu privire la lipsuri alimentare în regimurile totalitare, după problemele recente cu asigurarea medicamentelor şi echipamentelor medicale de protecţie împotriva coronavirusului.

‘Acesta va deveni un subiect important. Coronavirusul a arătat că suntem dependenţi de China, în termeni de ajutoare medicale, însă asta este chiar mai grav. Poţi să începi să îţi produci singuri echipamentele medicale dar nimeni nu poate produce instantaneu alimente dacă este o urgenţă‘, spune Martin Pycha, preşedintele Asociaţiei Agricole din Cehia.

În România, oamenii au golit rafturile magazinelor de produse alimentare atunci când Guvernul a introdus carantina. Apoi a venit seceta iar cel de-al doilea exportator de grâu din UE a prognozat că recolta de grâu ar putea coborî la jumătate faţă de o medie de nouă milioane de tone pe an. Acest lucru a determinat Guvernul de la Bucureşti să interzică exportul de grâu spre alte destinaţii decât UE, ceea ce a provocat o undă de şoc pe pieţele globale şi critici din partea Comisiei Europene. O săptămână mai târziu Bucureştiul a renunţat la interdicţie. Cu toate acestea, impactul dublu venit din partea virusului şi secetei a adus din nou agricultura în centrul politicii europene.

Statele UE din Est au evitat numărul mare de decese din cauza Covid-19 graţie introducerii rapide a carantinei, astfel ca preşedintele Cehiei, Milos Zeman, să declare că seceta este o problemă mai gravă coronavirusului. Preşedintele Cehiei a cerut Guvernului condus de premierul Andrej Babis să construiască mai multe rezervoare pentru apă.

În Polonia, ţară cu peste două milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului pentru Agricultură şi Alimentaţie de la Varşovia. Această situaţie a determinat autorităţile poloneze să ceară ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 să fie alocată fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole având în vedere că agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european.

‘Am trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderilor statelor membre în care susţin creşterea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună în următorii şapte ani. Ar trebui să sprijinim producţia de alimente şi agricultura locală şi ecologică‘ a declarat săptămâna trecută premierul polonez, Mateusz Morawiecki.

De asemenea, Guvernul Morawiecki a cerut Consiliului Concurenţei din Polonia să analizeze creşterea preţului alimentelor, care ar urma să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în ţările emergente din Europa, unde oamenii sunt forţaţi să cheltuie o parte mai mare din veniturile lor pentru alimente decât în Vestul mai bogat.

În România, în condiţiile în care randamentele culturilor de cereale sunt aşteptate să fie afectate de secetă, există în continuare un potenţial real pentru reintroducerea interdicţiilor la export.

‘Vom lua noi măsuri pentru a ne asigură că avem stocuri suficiente. Monitorizăm situaţia şi suntem gata să intrzicem din nou exporturile dacă vom considera că siguranţa alimentară este în pericol‘, a avertizat săptămâna trecută ministrul Agriculturii, Adrian Oros. 

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

Seceta a afectat peste 300.000 de hectare de teren agricol din România

Publicat de Andreea Drilea, 10 august 2016, 06:44

Ministrul Irimescu a mai anunţat că luna viitoare ar putea fi trimis spre adoptare un proiect legislativ pentru reorganizarea sistemului de cercetare-dezvoltare în agricultură, silvicultură şi industrie alimentară. Este vorba, printre altele, de crearea de institute de ramură care să regrupeze staţiunile de cercetări.

(Rador/FOTO arhivă descopera.ro)

ALERTĂ: COD GALBEN de SECETĂ în toată România

Publicat de Andreea Drilea, 26 iulie 2016, 18:10

Atunci ar putea fi analizate posibile măsurile anti-secetă şi problema măsurătorilor cadastrale.

La videoconferinţa organizată de vicepremierul Vasile Dîncu va participa şi ministrul agriculturii, Achim Irimescu.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis ieri o avertizare cu cod galben de secetă pentru toată ţara, valabilă aproape o săptămână şi a recomandat prudenţă în privinţa consumului de apă.

(Rador/FOTO arhivă descopera.ro)

Seceta reduce producţiile de legume şi fructe cu peste 20% în acest an

Publicat de Andreea Drilea, 1 septembrie 2015, 16:27

‘Reducerea producţiei de legume şi fructe va fi de peste 20% în acest an din cauza secetei şi se va manifesta cel puţin la culturile care au prins înfloritul în perioada de maximă temperatură. La ora actuală, piaţa este suficient de bine aprovizionată din producţia internă, este diversă şi nu sunt probleme. Luna august a fost traversată cu bine, pentru că populaţia a fost în vacanţă, iar consumul a fost mai mic, însă, în ultima vreme, se simte un interes pentru produsele care fac obiectul conservării pentru iarnă’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al Prodcom.

În ceea ce priveşte preţurile legumelor şi fructelor, Tănase susţine că deja se fac simţite în pieţe unele majorări, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, mai ales la ceapă şi cartofi.

‘Se simte deja o creştere de preţ, mai ales la ceapă şi la cartofi, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De exemplu, ceapa se vindea cu 0,9 lei pe kilogram, iar acum a ajuns la 2 – 2,2 lei/kg. Acelaşi efect va fi şi la cartofi, pentru că producţiile vor fi anul acesta mai mici cu cel puţin 30-40%, în condiţiile în care tuberculii nu au crescut. Acum, cartoful în pieţe se vinde cu 1,5 lei pe kilogram, chiar a sărit la 2 lei, în timp ce anul trecut preţul din fermă era de 0,5 – 0,6 lei pe kilogram, iar în pieţe ajungea până la un leu pe kilogram’, a explicat Tănase.

Şeful Prodcom a precizat că a solicitat conducerii Ministerului Agriculturii un ajutor financiar pentru producătorii de legume şi fructe care au înregistrat pagube din cauza secetei, însă, deocamdată, se lucrează la centralizarea suprafeţelor afectate.

‘Ne-am întâlnit cu conducerea Ministerului Agriculturii şi am solicitat îndreptarea atenţiei către acest sector. La legume, excesul de temperatură şi diferenţa mare între zi şi noapte au făcut ca o bună parte din flori să avorteze, chiar până la 40%, cu efect asupra scăderii producţiei, iar la fructe seceta a dus, mai ales în incintele neirigate, la o necreştere a fructului, ceea ce îl face nevandabil comercial, oferta orientându-se mai mult pe partea industrială. Sunt două categorii de producători spre care se îndreaptă atenţia autorităţilor, respectiv micul producător, cu un program de minimis, şi fermele mari, cu o estimare a devierilor nefavorabile şi o acoperire parţială în 2016. Probabil, în această perioadă, se notifică primăriile în raza cărora sunt suprafeţele afectate pentru deplasarea unor comisii şi încercarea de centralizare în vederea definirii unei anumite valori’, a explicat Aurel Tănase.

Suprafaţa cultivată cu legume în acest an, aflată în evidenţa asociaţiei, este de 243.000 de hectare, din care 100.000 de hectare cu cartofi. Circa 65% din total reprezintă suprafeţele care fac obiectul autoconsumului, diferenţa fiind cea care intră pe partea comercială a micului producător sau în pieţe, supermarketuri şi ca materie primă pentru procesare.

‘Pe partea de procesare sunt ceva probleme, mai ales la roşii. Deşi am insistat pe un sprijin de 1.400 euro pe tonă, totuşi, nu s-au realizat suprafeţele la care noi ne aşteptam şi, la ora actuală, se simte un deficit de 30-40% faţă de nevoile fabricilor. Avem capacităţi de procesare în România de peste 300.000 de tone, cantitate materie primă procesată, dar, din păcate, nu sunt acoperite cu materiile prime necesare, deoarece producerea de legume, atât comerciale, cât şi industriale, presupune un risc, un efort, o incintă irigată şi de foarte multe ori, este şi cazul anului acesta, producţia este ‘lovită’ de consum şi acest lucru se răsfrânge asupra preţului’, a spus şeful Prodcom.

Potrivit sursei citate, legumele din solarii au un preţ de cost de 0,9 -1 leu pe kilogram, dar producătorii au fost nevoiţi să vândă în pierdere, cu doar 0,6 – 0,8 lei/kg, iar acest lucru i-a descurajat.

În România, funcţionează în prezent peste 20 de fabrici de procesare legume-fructe, în totalitate modernizate, acestea oferind pe piaţă ‘produse europene şi de calitate’.

‘Din punct de vedere al industrializării, sub aspectul capacităţilor stăm bine, fabricile sunt modernizate, dar mai trebuie să corelăm cantităţile de materii prime cu necesarul de consum’, a adăugat Aurel Tănase.

Potrivit unui raport elaborat de Institutul Naţional de Statistică (INS), resursele totale de legume ale României au crescut în anul 2013/2014 cu aproape 9% faţă de anul precedent, până la 4,4 milioane de tone, dar s-au diminuat cu 4,5% comparativ cu nivelul resurselor din anul 2011/2012.

În anul 2011/2012, resursele totale de legume au fost de 4,58 milioane tone, cel mai bun an din ultimii cinci.

Potrivit analizei statistice, exporturile de legume ale României în anul 2013/2014 au ajuns la cel mai înalt nivel al perioadei analizate, fiind mai mari de aproximativ trei ori faţă de nivelul minim din anul 2008/2009, de 29.500 tone.

Astfel, au fost exportate 83.600 tone de legume în anul 2013/2014, cu 24% mai mult decât în anul precedent (67.500 tone) şi cu 18,5% mai mult decât în 2011/2012 (70.500 tone). Importurile de legume şi produse din legume (inclusiv pepeni) au scăzut cu 13,6%, de la 488.500 tone în 2012/2013, cel mai înalt nivel din perioada analizată, la 422.000 tone anul trecut.

În ceea ce priveşte nivelul consumului intern de legume şi produse din legume (inclusiv pepeni) în anul 2013/2014, acesta a fost cu 4,8% mai mic faţă de anul 2011/2012, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al perioadei analizate, dar cu 8,7% mai mare faţă de anul 2012/2013 (nivelul minim). Comparativ cu anul precedent s-a menţinut ponderea de peste 80% a consumului uman din consumul intern.

Datele INS arată că în anul 2013/2014 consumul de legume şi fructe a reprezentat 3,559 milioane tone din totalul resurselor, în 2012/2013 – 3,287 milioane tone, iar în 2011/2012 – 3,708 milioane tone.

(Agerpres/FOTO arhivă jurnalul.ro)

Botoşani: Aproximativ 100.000 hectare de culturi agricole afectate de secetă

Publicat de Andreea Drilea, 3 august 2015, 14:56

Potrivit acestuia, suprafaţa calamitată parţial sau total se ridică la 30% din totalul suprafeţei agricole a judeţului.

Oficialii din agricultură au realizat statisticile pe baza datelor furnizate de administraţiile locale.

‘Noi centralizăm aceste cifre, iar situaţia o vom înainta Instituţiei Prefectului şi Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care, la rândul lor, o vor înainta la Ministerul Agriculturii pentru a dispune măsuri’, a afirmat Delibaş.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură susţine că principalele culturi afectate sunt porumbul, floarea-soarelui, soia, dar şi pajiştile, păşunile şi fâneţele, în special din centrul şi sudul judeţului Botoşani.

El a atras atenţia că şi situaţia înregistrată în domeniul zootehnic este la fel de gravă, în condiţiile în care fermierii nu mai au furaje pentru animale.

‘La fel de mult ar trebui să ne îngrijoreze situaţia crescătorilor de animale, care vor fi nevoiţi să suplimenteze eforturile pentru a asigura hrana animalelor’, a adăugat Delibaş.

(Agerpres/FOTO arhivă recolta.eu)

Seceta pedologică va predomina pe majoritatea teritoriului agricol, în intervalul 7-13 iulie

Publicat de Andreea Drilea, 7 iulie 2015, 12:26

Sub aspect termic, perioada se va caracteriza printr-o vreme călduroasă, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării, chiar caniculară (temperatură maximă 35 grade Celsius), îndeosebi în zonele de câmpie. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 17 şi 33 grade Celsius în cea mai mare parte a ţării, valori mai ridicate cu până la 9 grade Celsius, comparativ cu mediile multianuale. Temperatura maximă a aerului va oscila între 23 şi 39 grade la nivelul întregii ţări, iar minima aerului va fi cuprinsă între 11 şi 26 de grade.

Pe de altă parte, se prognozează ploi locale cu caracter de aversă, însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, în majoritatea zonelor de cultură. De asemenea, la începutul intervalului, cantităţile de apă pot fi mai însemnate, iar izolat vor fi condiţii de producere a grindinei.

Din punct de vedere agrometeorologic, estimările specialiştilor ANM arată că în cultura de porumb conţinutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, în Banat, Crişana, Moldova, cea mai mare parte a Dobrogei, sud-vestul Transilvaniei, nord-vestul şi izolat în nordul Olteniei, local în sudul şi nord-estul Munteniei. În Maramureş, pe suprafeţe agricole extinse din Transilvania, Oltenia şi Muntenia, local în centrul Dobrogei, aprovizionarea cu apă a solului se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime.

În general, procesele vegetative ale culturilor de câmp se vor desfăşura mai intens pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. De asemenea, din cauza temperaturilor maxime ridicate din aer situate peste limitele biologice critice de rezistenţă ale plantelor (30-32 de grade), local în zonele de câmpie ale ţării, la culturile prăşitoare va fi posibilă semnalarea fenomenului de ofilire temporară şi răsucire a aparatului foliar în orele de amiază, îngălbenirea frunzelor bazale, precum şi forţări stadiale.

Potrivit sursei citate, orzul şi grâul de toamnă vor înregistra fazele de maturitate în lapte, ceară şi deplină (10-100%), precum şi recoltarea, în cea mai mare partea a zonelor de cultură, iar rapiţa îşi va definitiva faza de coacere a boabelor în silicve (80-100%), plantele aflându-se predominant la maturitate deplină (10-100%) şi recoltare.

De asemenea, în funcţie de data semănatului, floarea-soarelui va parcurge înfrunzirea (12-25 frunze), formarea calatidiului (10-100%) şi înflorirea (10-50%), în timp ce porumbul îşi va finaliza formarea frunzei a treia (100%), continuându-se totodată înfrunzirea (10-20 frunze), apariţia paniculului (10-100%), înflorirea şi mătăsirea (10-50%).

În aproape toate zonele de cultură, la sfecla de zahăr se vor semnala fazele de dezvoltare a aparatului foliar (20-27 frunze), alungire şi îngroşare a axei hipocotile (50-100%), iar cartoful din principalele bazine specializate va înregistra creşterea lăstarilor laterali (40-100%), formarea/creşterea tuberculilor (30-100%), îmbobocirea şi înflorirea (10-100%).

Totodată, în cea mai mare parte a plantaţiilor, pomii fructiferi se vor afla la creşterea lăstarilor, frunzelor şi a rodului, precum şi recoltarea la speciile ajunse la maturitatea deplină. La viţa-de-vie se vor semnala fazele de înfrunzire, înflorire, iar soiurile timpurii de masă vor parcurge formarea şi creşterea boabelor.

Specialiştii ANM precizează că, în zilele cu precipitaţii, lucrările agricole de sezon vor fi sistate temporar.

(Agerpres/FOTO arhivă libertatea.ro)