Secretar de stat Ministerul Culturii: Roşia Montană ar putea fi inclusă în Patrimoniul UNESCO în 2018
Publicat de Andreea Drilea, 17 septembrie 2016, 05:09
Aceasta a subliniat că în varianta de urgenţă, tot procesul e finalizat în 2018, iar în varianta normală, mai durează cel puţin un an în plus.
‘Sunt mai multe posibilităţi. Există varianta în care se merge pe procedura de urgenţă. Asta s-ar încheia în 2018, dacă totul merge bine. Există un comitet de experţi de la UNESCO care decid. Se fac misiuni, adică e un proces îndelungat. Şi mai există varianta de procedură normală, care, cred, durează un an în plus’, a declarat secretarul de stat.
Întrebată de ce Roşia Montană ar putea reprezenta o urgenţă, Oana Bogdan a subliniat că aici există o presiune care se pune, inclusiv de natură economică. ‘Există această presiune care se pune. Există un blocaj acolo şi o presiune, dacă vreţi, de natură economică. Acolo există acest pericol ca acest sit să fie distrus’, a susţinut Bogdan.
Ea a adăugat că în cazul în care Roşia Montană va fi sit UNESCO, nu va putea funcţiona aici o carieră minieră, dar acest lucru nu înseamnă că va fi interzisă activitatea economică.
Secretarul de stat a menţionat şi implicarea Institutului Naţional al Patrimoniului, dar şi că în acest caz ministerul beneficiază şi de sprijinul unui expert internaţional specializat în situri miniere şi în relaţia cu UNESCO, Barry Gamble.
Întrebată dacă există riscul ca Roşia Montană să nu fie inclusă pe Lista UNESCO, Oana Bogdan a opinat, ca o părere personală, că acesta nu este mare, ţinând cont şi de atenţia publică de la nivel mondial acordată situaţiei comunei din Apuseni. ‘Eu cred că în ziua de astăzi oamenii privesc altfel Roşia Montană. Şi cei sceptici’, a adăugat aceasta.
Oana Bogdan a opinat că Roşia Montană întruneşte criteriul unicităţii, iar în ceea ce priveşte sprijinul comunităţii locale, absolut esenţial în acest demers, există acest lucru.
‘Noi am fost la Roşia Montană, evident că sunt voci şi voci, părerile sunt împărţite, dar eu cred că există un sprijin local şi cred că dacă reuşim să informăm cât mai bine localnicii asupra avantajelor, dar şi asupra obligaţiilor, eu cred că va creşte susţinerea’, a apreciat Oana Bogdan. Aceasta a opinat că uneori este greşit înţeles ce înseamnă UNESCO. ‘Se crede că se va crea, aşa, o rezervaţie naturală şi oamenii aceia nu vor putea fi în stare să facă nimic. Nu. Nu este deloc aşa’, a spus Bogdan.
Secretarul de stat a opinat că Roşia Montană stă pe o mină de aur, metaforic vorbind, aceasta fiind biodiversitatea şi valoarea ecologică şi culturală a peisajului.
‘Şi eu cred că Roşia Montană stă pe o mină de aur. Şi asta e o metaforă, nu mă refer la aur, la metal. ‘Mina de aur’ este biodiversitatea, valoarea ecologică, valoarea culturală a peisajului. Deci toate activităţile astea umane care s-au desfăşurat acolo de-a lungul timpului. (…) Văd un potenţial extraordinar, potenţial cultural, natural, dar şi economic, pentru că patrimoniul are o valoare, poate fi valorificat inclusiv economic’, a mai spus aceasta.
Secretarul de stat a explicat că întâlnirea recentă avută la Paris cu directorul general al Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO, Mechtild Rössler, a fost una tehnică, fiind discutate cele trei dosare pe care Ministerul Culturii le are în momentul de faţă în derulare pentru înscrierea în UNESCO, respectiv Roşia Montană, Ansamblul de la Târgu Jiu şi Centrul istoric al municipiului Sibiu. Despre ultimele două nu au fost avansate termene, pentru că că ele nu sunt nişte situri în pericol, a menţionat Oana Bogdan.
Secretarul de stat a participat în cursul serii de vineri la Alba Iulia la vernisajul expoziţiei ‘Trienala de restaurare 2016’.
Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului au comunicat, la începutul lunii februarie, către Centrul Patrimoniului Mondial de la Paris înscrierea Peisajului cultural minier Roşia Montană în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial. Potrivit Ministerului Culturii, conform evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte cinci dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.
Prin procesul de evaluare şi activare a peisajului cultural minier Roşia Montană se urmăreşte atât recunoaşterea largă şi protejarea valorii sale universale, cât şi iniţierea unui program integrat de dezvoltare a localităţii şi a zonei înconjurătoare, pe baza patrimoniului cultural şi natural, şi de susţinere a comunităţii locale.
Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).
(Agerpres/FOTO arhivă debanat.ro)
