(UPDATE) Planul de înzestrare a Armatei, aprobat de CSAT

Publicat de gabrielarotaru, 1 august 2017, 16:30

Administrația Prezidențială amintește că Planul de înzestrare a Armatei României 2017 — 2026 a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței CSAT din 4 iulie, întrucât nu fusese adaptat la prevederile Acordului politic național de alocare a 2% din PIB pentru Apărare, asumat, la începutul anului 2015, de către toate partidele politice, la inițiativa șefului statului.

Forma revizuită a acestui plan, care respectă implementarea acordului, i-a fost prezentată președintelui Klaus Iohannis de către ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, pe 26 iulie.

„Planul de înzestrare a Armatei României 2017 — 2026 este documentul prin care se realizează o planificare multianuală a programelor de înzestrare, în concordanță cu prevederile Strategiei de înzestrare a Armatei României și ale Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă. Programele de înzestrare reprezintă totalitatea activităților derulate pentru dotarea Armatei României cu tipuri de armament, tehnică de luptă și echipamente militare, fundamentate pe baza aprobării Consiliului de Supraveghere a Cerințelor și care cuprind derularea procedurii de achiziție, livrare, testare și intrare în dotare a produselor planificate, în cantitățile necesare și la cerințele calitative solicitate”, se arată în comunicatul citat.

În mai, Parlamentul a aprobat inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente pentru opt programe de înzestrare, care depășesc 100 de milioane de euro fiecare, iar pentru realizarea acestor programe, cu fonduri multianuale planificate în valoare de 9,8 miliarde euro, se va avea în vedere implicarea industriei naționale de apărare, care trebuie să își modernizeze și să își dezvolte capacități militare de producție adecvate.

„Armata României trebuie să beneficieze de alocare coerentă și susținută a resurselor întrucât subfinanțarea în Apărare ar afecta într-un mod grav îndeplinirea misiunilor de bază și capacitatea operațională a Armatei noastre”, mai precizează Administrația Prezidențială.

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în care este prezentat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026 a început la Palatul Cotroceni.

Ședința CSAT este condusă de președintele Klaus Iohannis.

Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 4 iulie.

La acea dată, Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017 — 2026 a fost retras de pe ordinea de zi a CSAT de către inițiator pentru a fi adaptat dorinței politice referitoare la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, anunța președintele Klaus Iohannis. (Agerpres/ FOTO gov.ro)

CSAT a decis îmbunătăţirea legislaţiei privind securitatea cibernetică

Publicat de , 28 septembrie 2016, 07:23

Preşedintele Klaus Iohannis nu a dat detalii despre stadiul negocierilor cu alte state care ar putea participa la acest mecanism comun de apărare, în contextul în care până acum, alături de România, şi-au anunţat contribuţia la brigada multinaţională Polonia şi Bulgaria.

„Noi credem că în cursul anului 2017 vom fi în situaţia în care să declarăm capacitatea iniţială a acestei brigăzi, deci să ştim cine participă, cu ce efective participă şi să pornească organizarea şi, în varianta cea mai optimistă, în 2018, această brigadă va fi funcţională. Deci la capacitate nominală„, a declarat după reuniunea CSAT păreşedintele Klaus Iohannis.

Şi situaţia industriei de apărare a fost analizată de membrii CSAT, care au stabilit că este nevoie de reorganizarea Companiei Naţionale „Romarm” pentru a deveni un partener serios al investitorilor străini.

CSAT a mai decis elaborarea unei strategii pe termen mediu şi lung pentru ca relaţia dintre România şi Republica Moldova să devină mai bună şi mai performantă.

Preşedintele României a mai spus că este nevoie de o îmbunătăţire a cadrului legislativ în domeniul securităţii cibernetice şi că executivul va finaliza proiectul de lege până la sfârşitul anului.

27 septembrie – Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în care se discută teme precum sistemul de sănătate, implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varșovia, cu implicații naționale, evaluarea nivelului de securitate cibernetică în cazul instituțiilor publice și măsurile cu primire la imigranți, a început marți la Palatul Cotroceni.

Ordinea de zi a ședinței CSAT cuprinde următoarele puncte: implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varșovia, cu implicații la nivel național, evoluțiile din Orientul Mijlociu și implicații pentru România, principalele măsuri necesare pentru înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale generate de un aflux masiv de imigranți, precum și pentru prezervarea climatului de ordine și siguranță publică.

Totodată, pe ordinea de zi vor fi și discuții despre situația operatorilor din industria de apărare, evaluarea nivelului de securitate cibernetică în cazul instituțiilor publice din România, constituirea și operaționalizarea Brigăzii multinaționale pentru dezvoltarea și consolidarea elementelor esențiale ale prezenței aliate înaintate, avansate, sistemul de sănătate publică și starea de sănătate a cetățenilor.

Ședința CSAT, condusă de președintele Klaus Iohannis, este una ordinară. La finalul reuniunii CSAT, vor fi declarații de presă.

Din CSAT fac parte și premierul Dacian Cioloș, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, ministrul Afacerilor Interne, Dragoș Tudorache, ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ministrul Justiției, Raluca Prună, ministrul Economiei, Costin Borc, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, directorul SRI, Eduard Hellvig, șeful Statului Major General, Nicolae Ciucă, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, secretarul CSAT Mihai Șomordolea.

Generalul Silviu Predoiu îl înlocuiește pe Mihai Răzvan-Ungureanu, după ce acesta a demisionat de la șefia SIE.

Ultima ședință a Consiliului a avut loc pe 26 iulie.

(agerpres/ FOTO stirileprotv.ro)

CSAT va analiza consecinţele pentru România ale deciziilor luate de la recent încheiatul summit NATO din Polonia

Publicat de gabrielarotaru, 26 iulie 2016, 09:35

Membrii CSAT ar putea discuta şi despre ultimele evoluţii cu impact asupra securităţii ţării noastre, sau a organizaţiilor internaţionale din care facem parte, precum şi situaţia din Turcia sau acţiunile teroriste din Franţa şi Germania.

În prezent, România urmăreşte aplicarea deciziilor de la summitul de la Varşovia, în special măsurile de consolidare a prezenţei NATO în zona noastră de interes, adică partea sudică a flancului estic şi Marea Neagră.

Problema este că evenimentele din Turcia riscă să schimbe ecuaţia geopolitică a regiunii, după ce preşedintele turc s-a arătat dezamăgit de Occident şi vrea, în schimb, o nouă alianţă cu Rusia şi Iranul, aşa că cel mai probabil evoluţiile din Turcia vor fi ele pe agenda CSAT, asta pentru că, de exemplu, o Turcie care vrea alianţă cu Iranul devine un membru NATO cu o poziţie delicată, de vreme ce scutul antirachetă, cu elemente şi în România, este destinat apărării de ameninţări balistice tocmai din Iran.

Turcia este acum un motiv de îngrijorare şi pentru că date fiind epurările masive din armata sa, a doua din NATO, forţele militare ale Ankarei rămân fără mulţi militari şi ofiţeri cu experienţă şi antrenamente în exerciţii comune ale NATO şi asta tocmai în momentul în care a crescut presiunea ofensivă asupra nucleelor organizaţiei teroriste DAESH, aşa-zisul Stat Islamic din Siria şi Irak. (agerpres/ FOTO romaniatv.net)