Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici a mai multor obiective de investiţii în infrastructura rutieră din judeţul Galaţi

El a precizat că modernizarea drumurilor dintre Galaţi şi Hanu Conachi necesită o investiţie de 1,85 miliarde de lei, iar durata de execuţie este de trei ani.

‘Concret, vor fi modernizate două porţiuni din drumurile existente între Galaţi şi Hanu Conachi însumând 40 km, care vor fi lărgite la câte patru benzi de circulaţie. Vor fi reparate şi modernizate 12 poduri şi pasaje de trecere, cu montarea de sisteme de siguranţă rutieră şi de semnalizare rutieră şi de iluminat public’, a precizat Constantin.

Pentru drumul expres Brăila – Galaţi şi varianta ocolitoare Galaţi este necesară o investiţie de 812 milioane lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, noua infrastructură va asigura accesul direct din varianta ocolitoare Galaţi către podul suspendat de la Brăila.

Proiectele vor fi finanţate din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul UE, prin Programul Transport 2021 – 2027, precum şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a explicat Mihai Constantin.

De asemenea, indicatorii tehnico-economici pentru construcţia drumului de legătură dintre Drumul Expres Brăila-Galaţi şi Centura Municipiului Galaţi au fost aprobaţi tot în şedinţa de joi a Guvernului, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

‘Acest nou drum cu 4 benzi (2 benzi pe sens), în lungime de 6,92 km, va asigura inclusiv accesul la Podul Brăila, iar construcţia lui va fi finanţată prin PT. Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de peste 812 milioane lei, iar durata de execuţie este estimată la 24 luni’, a scris Grindeanu într-o postare pe Facebook.

Pe traseu vor fi construite inclusiv şase poduri şi pasaje.

Drumul de legătură dintre Drumul Expres Brăila-Galaţi şi Centura Galaţi va fi construit printr-un protocol încheiat între Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNAIR) şi Consiliul Judeţean Galaţi.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor, finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile – Programul Transport (P.T.) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

Guvenul a stabilit data alegerilor prezidenţiale. Modificări privind desfăşurarea votului în străinătate

Executivul a stabilit şi ca votul în străinătate să se desfăşoare trei zile, secţiile de vot urmând să se închidă în 4 mai, la ora 21,00, ora României, nu la cea locală, cum era până acum.

‘Actele normative care stabilesc data alegerilor prezidenţiale au fost aprobate. (…) Au fost emise două hotărâri de guvern şi o ordonanţă de urgenţă. Hotărârile de guvern premerg această ordonanţă de urgenţă şi stabilesc data alegerilor: 4 mai 2025, alegeri prezidenţiale şi locale în anumite UAT-uri.(…) Pentru cele două scrutine va fi utilizată aceeaşi infrastructură electorală ca şi în anul precedent 2024 tocmai pentru asigurarea fluidităţii, transparenţei şi corectitudinii procesului de votare’, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, după şedinţa de Guvern.

El a precizat că, potrivit actelor normative adoptate, plata personalului implicat în acest proces electoral va fi redusă cu 25%, la propunerea Ministerului Finanţelor, ‘pentru a se încadra în planul general de reducere a cheltuielilor publice’, menţionând însă că indemnizaţia de hrană zilnică rămâne la fel ca anul trecut.

‘Indemnizaţia efectivă pentru a face parte dintr-un birou electoral sau pentru angajaţii MAI, MAE, implicaţi în acest proces este redusă cu 25%’, a adăugat Constantin.

Mihai Constantin a mai spus că sunt stabilite termene şi măsuri logistice privind înregistrarea alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, menţionând că în acest caz ‘lucrurile se desfăşoară ca şi până acum’.

‘Începând de săptămâna viitoare, după ce intră în vigoare Ordonanţa de Urgenţă adoptată astăzi, cetăţenii români din străinătate îşi pot declara la serviciile consulare române intenţia de a vota prin corespondenţă’, a explicat Constantin.

El a menţionat modificările privind desfăşurarea votului în străinătate.

‘O altă particularitate este a votului în străinătate. Până acum votul începea la ora 12,00, ora locală, în secţiile de votare din străinătate, începând cu vineri. Ei bine, acum votul va începe la ora 7,00 dimineaţa, locală, se va încheia la ora 21,00 locală, sâmbătă va fi de la 7,00 dimineaţa, locală, la ora 21,00 locală. Duminică, în 4 mai, atunci când se întâmplă votul şi în ţară a intervenit o modificare.(…) Duminică, votul începe în secţiile de votare din străinătate la ora 7,00, ora locală, dar se încheie fie la ora 21,00, ora locală, dacă ne aflăm pe meridianul care precede, la est de România, cum s-a întâmplat şi până acum, dar în zona ce înseamnă la vest de România, pe celelalte fusuri orare, votul se va închide la ora 21,00, ora României. Asta înseamnă că, dacă mergem la o extremă în Statele Unite la o secţie de votare, duminică 4 mai, votul se va închide atunci când în România este ora 21,00. Această măsură a fost adoptată la propunerea Autorităţii Electorale Permanente tocmai pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp de influenţarea votului atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secţiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente’, a explicat Constantin.

Potrivit lui Constantin, va exista din nou o prevedere valabilă şi în ţară şi în străinătate ca, în cazul în care, la ora 21,00, când se închid urnele, există oameni la coadă la secţia de votare, procesul de vot să fie prelungit cu trei ore cel mult, până la miezul nopţii în România.

El a mai spus că perioada electorală va începe pe 18 februarie 2025.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

O primă variantă a proiectului de buget a fost discutată la Guvern

Liderii coaliţiei de guvernare nu au luat nicio decizie la întâlnirea de astăzi. Despre bugetul de stat din acest an sunt o serie de variante care se discută – de exemplu, despre indexarea pensiilor cu rata inflaţiei.

Nu este clar ce va face Guvernul, dacă o să prevadă sau nu acest lucru în buget. Şi asta, pentru că premierul Marcel Ciolacu spunea, la începutul întâlnirii de la Palatul Victoria, că intenţionează ca din septembrie să fie indexate pensiile, în timp ce ministrul de finanţe, Tánczos Barna, spune şi el la un post TV că anul acesta ţinta este să fie date pensiile la nivelul anului trecut, fără nicio majorare.

Surse politice spun că nici liberalii nu ar dori o indexare a pensiilor.

Tot în legătură cu pensionarii, la începutul întâlnirii, Marcel Ciolacu a mai spus că vor analiza şi posibilitatea acordării unui ajutor financiar celor care au pensii mici.

Tot la coaliţie a fost discutată şi varianta impozitării progresive, care, spun sursele, este dorită de PSD şi mai puţin de partenerii din coaliţia de guvernare.

O altă problemă care a fost discutată este una foarte importantă pentru Executiv şi anume, reducerea cheltuielilor pe care le face statul anul acesta. Intenţia este de a se face o reducere de un procent din PIB.

De altfel, premierul se va duce în această săptămână la două ministere, la Finanţe şi la Agricultură, pentru a discuta cu miniştrii de resort variantele de reducere a cheltuielilor.

De asemenea, o nouă întâlnire a liderilor coaliţiei de guvernare ar putea să aibă loc miercuri după-amiază.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Hotărâri luate în şedinţa Executivului

Guvernul a adoptat în şedinţa de astăzi decizia agreată luna trecută în urma consultării cu partenerii sociali. Creşterea netă va fi de 212 lei.

Pe ordinea de zi a reuniunii au mai fost incluse alocări de fonduri pentru comunităţile locale, în principal pentru investiţii, dar şi pentru mari proiecte de infrastructură aflate în derulare Drumul expres Craiova-Piteşti, Autostrada de Centură Bucureşti, legătura metroului cu Aeroportul Otopeni.

Finanţare vor mai primi Spitalul Clinic „Avram Iancu” din Oradea pentru un nou corp de clădire, Ministerul Sănătăţii, pentru a acoperi toate ajustările de preţuri deja plătite din banii europeni şi patru programe de interes naţional pentru dezvoltare a serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice.

Tot în şedinţa de astăzi, Executivul a adoptat strategia naţională pentru industria de apărare 2024-2030. Petruţa Obrejan are detalii:

O imagine asupra direcţiei spre care trebuie să se îndrepte industria de apărare în următorii 10 ani, unde va fi nevoie de dezvoltare sau modernizare prin investiţii sau politici publice susţinute, spunea ministrul Economiei, Radu Oprea.

Radu Oprea: Este o strategie care închide reforma în acest domeniu, pentru că, vă aduc aminte, că avem şi o nouă lege a cooperării industriale, care face posibil ca în acest moment, în industria naţională de apărare, cu capital de stat şi cu capital privat, să se întâmple transformări foarte rapide, astfel încât să putem avea în România armament la standard NATO, ceea ce îşi doresc toate instituţiile de forţă, fie că vorbim despre Ministerul Apărării Naţionale, fie că vorbim despre Ministerul Administraţiei şi Internelor sau alte instituţii.

Ministrul Economiei preciza, totodată, că se urmăreşte atragerea de investiţii străine, dar şi crearea de societăţi mixte cu investitori strategici din state membre UE şi NATO, însă este nevoie şi de formarea unei forţe de muncă calificată şi în acest sens, ministrul preciza că sunt mai multe proiecte şi programe, inclusiv cu sindicatele şi organizaţiile sindicale, ce pot fi desfăşurate pentru atingerea acestui obiectiv.

(RADOR/FOTO – imagine ilustrativă)

Guvern: Ajutoare umanitare – pături, paturi, combustibil – pentru populaţia afectată din Vaslui

Conform unui comunicat al Executivului, ajutoarele sunt acordate cu titlu gratuit pentru protecţia populaţiei afectate de fenomenele hidrometeorologice extreme produse în judeţul Vaslui.

‘Actul normativ închide circuitul legislativ pentru ajutoarele acordate populaţiei din Vaslui afectată de inundaţii’, precizează sursa citată.

Ajutoarele umanitare constau în 49 construcţii uşoare din elemente modulate, 10 saci de dormit, 742 paturi, 742 saltele de pat, 742 perne, 742 pături, 742 cearşafuri de pat, 742 feţe de pernă, 5.770 l apă minerală plată, 107.320 kg motorină, 1.330 kg benzină.

Acestea au fost distribuite de Comitetul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă prin Instituţia Prefectului – judeţul Vaslui.

‘Fondurile necesare reîntregirii stocurilor din rezerva de stat, inclusiv costul garanţiei SGR, sunt alocate din bugetul de stat, până la suma de 3.157.340 lei, inclusiv TVA şi garanţia SGR’, mai menţionează Guvernul.

(AGERPRES/FOTO ISU Vaslui)

Guvernul a adoptat strategia naţională în domeniul energiei pentru următorii 10 ani

Un alt punct pe ordinea de zi a şedinţei executivului a fost legat de programele de industrializare a României pentru perioada 2024-2030.

România are nevoie de energie sigură, competitivă, curată şi accesibilă românilor şi companiilor româneşti. Ţinând cont de aceste lucruri, strategia pentru energie adoptată astăzi de guvern prevede trecerea treptată de la producţia folosind cărbunele la cea pe bază de gaze naturale, care este mai puţin poluantă, şi, pe termen mediu şi lung, la energia nucleară.

Strategia cuprinde şi şase obiective: securitate energetică, eficienţă energetică, acces fizic la energie pentru toţi consumatorii, accesibilitate financiară şi competitivitate ecomică. Strategia prevede finalizarea procesului de electrificare a României şi, de asemenea, a pieţei de energie eficiente, inovare, digitalizare şi securitate cibernetică pentru sectorul energetic.

Strâns legată de această strategie, guvernul a mai adoptat tot astăzi şi strategia de industrializare a României pentru perioada 2024-2030. Ea presupune tranziţia industriei româneşti către energiile curate şi conţine obiective generale, printre care retehnologizarea şi inovarea, cu accentul pe industriile verzi, stimularea exporturilor, crearea de noi locuri de muncă înalt calificate, decarbonizarea industriilor energointensive şi crearea de modele de economie circulară.

Alte două strategii adoptate de executiv se referă la resursele minerale neenergetice, care urmăreşte dezvoltarea unui lanţ integrat în industria minieră, şi strategia naţională pentru supravegherea pieţei.

Este vorba de o piaţă unică şi despre nevoia de a garanta libera circulaţie a produselor în Uniunea Europeană.

(RADOR/FOTO – imagine ilustrativă)