Instanţa Supremă dezbate contestația lui Dragnea la condamnarea primită în dosarul ‘Referendumul’

Publicat de , 10 aprilie 2017, 07:26

Acțiunea are ca obiect contestația la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunța că a început o acțiune de redeschidere a procesului ‘Referendumul’, prin depunerea în instanță a unei contestații la executare.

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.(Agerpres/FOTO arhiva cyd.ro)

(AUDIO) Vaslui: Sentinţă în dosarul în care fostul şef al Biroului rutier este acuzat de fapte de corupţie

Publicat de , 18 mai 2016, 15:48

Nemţeanul Ioan Gheorghe Voaides Negostor, care, pentru a nu fi amendat, i-a dat lui Iulian Munteanu scândură drept mită, şi-a recunoscut faptele în faţa procurorilor DNA şi, în consecinţă, la propunerea acestora, a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Iulian Munteanu este judecat în stare de arest la domiciliu pentru nu mai puţin de 26 de infracţiuni de corupţie, printre care dare si luare de mită, trafic de influenţă, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale si abuz în serviciu.

În luna decembrie a anului trecut, unul dintre cei mai cunoscuţi poliţişti vasluieni, comisarul Iulian Munteanu, a fost arestat la propunerea procurorilor DNA pentru mai multe acuzaţii privind fapte de corupţie. El a fost trimis în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care dare şi luare de mită, trafic de influenţă, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale şi abuz în serviciu. În acelaşi dosar, mai sunt judecaţi şi alţi ofiţeri de poliţie dar şi oameni de afaceri care, în schimbul unor favoruri din partea comisarului, i-au dat acestuia mită sub formă de bunuri ori bani.

Judecătorii Tribunalului Vaslui au admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie cu omul de afaceri Voaides Gheorghe. În consecinţă, conform înţelegerii, l-au condamnat pe afacerist la o pedeapsă de un an şi jumătate de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. În plus, acesta va trebui să execute 60 de zile în folosul comunităţii, în cadrul Direcţiei de Asistenţă Comunitară Neamţ, fie în cadrul Primăriei comunei Bicazu Ardelean, judeţul Neamţ.

Între timp, Iulian Munteanu va trebui să se prezinte, pe data de 23 mai, în faţa judecătorilor, dată la care se va decide menţinerea măsurii de arest la domiciliu luată la începutul lunii aprilie.

Cu detalii Vasile Geles, corespondentul Radio Iaşi la Vaslui:

(radioiasi/ Vasile Geles/ FOTO

Adrian Severin – condamnat la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare; decizia nu e definitivă

Publicat de Lucian Bălănuţă, 23 februarie 2016, 21:16

Decizia nu este definitivă, putând fi atacată de Adrian Severin cu apel.

Adrian Severin a fost trimis în judecată în septembrie 2013, fiind acuzat că, în perioada decembrie 2010 – martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică ‘The Sunday Times’, care efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, pe de o parte, şi a votării împotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care aceştia pretindeau că o susţin, pe de altă parte.

‘La suma menţionată se adăuga şi suma de 4.000 de euro pe zi pentru orice acte efectuate de parlamentar, în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente. În contextul discuţiilor din perioada ianuarie – martie 2011, Adrian Severin le-a pretins celor două persoane, potrivit înţelegerii, suma de 12.000 euro, lăsându-le să creadă că are influenţă asupra a doi deputaţi din Comisia juridică, a raportorului Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din legislativul european, precum şi asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina să introducă un amendament la proiectul de Directivă al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, în sensul intereselor clienţilor companiei pe care cei doi susţineau că o reprezintă’, susţin procurorii.

Potrivit DNA, în vederea încasării sumei de 12.000 euro, Adrian Severin a emis o factură pe care a trimis-o pe mail uneia dintre cele două persoane.

Trei europarlamentari – Adrian Severin, slovenul Zoran Thaler şi austriacul Ernst Strasser – ar fi acceptat ‘să-şi vândă serviciile’ unor jurnalişti ai ziarului ‘The Sunday Times’, care pretindeau că se ocupă cu acţiuni de lobby. Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul ‘ajutorului’ pentru adoptarea unor amendamente.

Conform anchetatorilor, Adrian Severin a depus amendamentul prin intermediul unui coleg, iar întrebat de unul din jurnalişti dacă a fost uşor să-l convingă pe colegul deputat să depună amendamentul, Severin a răspuns că până la un anumit punct i-a fost greu, dar că în cele din urmă acesta a acceptat ideea, ‘însă a fost o adevărată muncă’.

Eurodeputatul sloven şi cel austriac au demisionat din Parlamentul European, renunţând astfel la imunitatea parlamentară, în schimb Adrian Severin a refuzat, susţinând că este vorba de ‘o înscenare pusă la cale de persoane care au acţionat ca agenţi provocatori şi cu o motivaţie politică’.

(Agerpres/ FOTO adevarul.ro)

Pedepsele celor 7 violatori de la Vaslui

Publicat de , 17 august 2015, 13:00 / actualizat: 17 august 2015, 15:52

Silviu Burada, 8 ani şi 4 luni după gratii.

Andrei Burlacu, 7 ani după gratii.

Silviu Avădanei, 7 ani după gratii.

Petrică Bolboceanu, 7 ani după gratii.

Ionuţ Boicu, 5 ani şi 8 luni după gratii.

Alin Rotaru, 5 ani şi 8 luni după gratii.

Ioan Surleac, 5 ani şi 8 luni după gratii.

Inculapţii trebuie să plătească daune morale de 50 de mii de lei, dacă decizia va rămâne definitivă.

Sentinţa dată de judecataria Vaslui poate fi contestata cu apel.

Judecătoria Vaslui a decis, luni, înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura arestării preventive pe o durată de 30 de zile în cazul celor şapte tineri din Văleni acuzaţi că, la sfârşitul anului trecut, au violat o elevă.

Măsura instanţei este executorie, prin urmare cei şapte vor fi duşi în arest.

Luni, Judecătoria Vaslui a anunţat prima sentinţă în acest dosar, toţi cei şapte tineri fiind condamnaţi la închisoare cu executare pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal. De asemenea, acestora le-au fost interzise unele drepturi civile pe o durată de doi ani.

Pedepsele celor şapte variază între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare.

Potrivit sentinţei, Burada Silviu, cel care a luat-o în maşină pe victimă, a primit cea mai mare pedeapsă – în total 8 ani şi 4 luni închisoare, iar pentru Avădanei Silviu, Paul Andrei Burlacu şi Petrică Ionuţ Bolboceanu instanţa a decis efectuarea a 7 ani de închisoare.

Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Şurleac, cei trei tineri care au recunoscut, pe 2 aprilie 2015, acuzaţiile şi au cerut să fie judecaţi prin procedura simplificată, au fost condamnaţi la 5 ani şi opt luni închisoare cu executare.

La pronunţarea sentinţei, luni, nu a fost prezent în sală nici unul dintre inculpaţi.

Cum instanţa a dispus arestarea imediată prin înlocuirea controlului judiciar, surse din cadrul Poliţiei Vaslui afirmă că echipaje speciale au şi plecat către comuna Văleni, locul de domiciliu al celor şapte inculpaţi, pentru a duce la îndeplinire hotărârea, executorie, în acest caz, a Judecătoriei Vaslui.

Avocaţii inculpaţilor au afirmat că vor face recurs în perioada legală de 10 zile.

Corespondentul AGERPRES transmite că, la puţin timp după anunţarea sentinţei, circa 200 de vasluieni s-au adunat în faţa Judecătoriei Vaslui, cei mai mulţi dintre ei comentând că pedeapsa în cazul celor şapte tineri este ‘prea mică’ în raport cu fapta comisă.

Pe 10 noiembrie 2014, în jurul orei 19,00, eleva s-a întâlnit în municipiul Vaslui cu doi tineri, care s-au oferit să o conducă acasă cu maşina. Cei doi tineri au mers cu autoturismul pe un câmp din apropierea localităţii Văleni, unde şi-au mai chemat alţi patru prieteni care au întreţinut raporturi sexuale cu eleva împotriva voinţei acesteia. Ulterior, tinerii s-au deplasat pe un alt câmp din apropierea localităţii Moara Domnească, unde a mai fost chemat un tânăr care a forţat victima să întreţină raporturi sexuale până când aceasta şi-a pierdut starea de conştienţă.

Cei şapte tineri au fost trimişi în judecată pe 8 decembrie 2014, sub acuzaţia de viol şi lipsire de libertate, toţi în stare de arest preventiv.

Pe 2 aprilie 2015, trei dintre tineri – Boicu Ionuţ Bogdan, Rotaru Alin Dumitru şi Surleac Ioan – au recunoscut acuzaţiile şi au cerut să fie judecaţi prin procedura simplificată, iar la acelaşi termen un magistrat a decis ca ei să fie judecaţi în arest la domiciliu. Decizia nu a fost contestată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, reprezentat în sala de judecată de procurorul Ingrid Botezatu.

Magistraţii judecătoriei Vaslui au dispus, pe 19 iunie, înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar.

În urma reacţiilor din partea societăţii civile, a politicienilor şi a simplilor cetăţeni care au transmis mesaje de susţinere pentru fata abuzată, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul General au dispus verificări privind legalitatea procedurilor şi a deciziei pronunţate în acest caz.

Instanţa urmează să stabilească, astăzi,  sentinţa în procesul de viol de la Vaslui, în care şapte tineri au fost acuzaţi că au agresat o elevă de liceu, la sfârşitul anului trecut.

După ce cazul a fost pe larg prezentat în presă şi a generat discuţii aprinse în mediul online, vineri – la ultimul termen – în faţa Tribunalului Vaslui au venit încă de dimineaţă câteva sute de persoane, iar atmosfera a fost foarte tensionată.

(Agerpres, Radio Iași/ FOTO mondonews.ro)

Curtea de Apel Bucureşti amână pronunţarea în dosarul ICA

Publicat de Lucian Bălănuţă, 6 august 2014, 09:13

Procesul a durat aproape 12 ore, timp în care procurorul DNA şi avocaţii au ţinut pledoariile finale, urmate de ultimul cuvânt al inculpaţilor.

La ieşirea din sediul instanţei, Dan Voiculescu a declarat că îi pare rău de faptul că ‘oameni complet nevinovaţi’ au fost ‘târâţi’ într-un proces ‘criminal’ doar pentru că el trebuia să fie condamnat.

‘Mă bucur că s-a terminat procesul şi cred eu că doamna judecător şi domnul judecător vor aprecia corect lucrurile aşa cum au fost ele consemnate. Până joi, trebuie să prezentăm nişte concluzii scrise şi probabil pe ECRIS va fi un termen când se vor hotărî lucrurile. Pentru mine e o durere şi o declar public. Este vorba de faptul că oameni complet nevinovaţi, dintre care câţiva de peste 80 de ani, oameni care nu au avut niciodată nicio problemă cu legea, au fost târâţi în acest proces pentru că trebuia să fiu eu condamnat. Sunt nişte oameni de o valoare extraordinară. Eu aş considera rechizitoriul acesta ca un fel de crimă, pentru că a mâncat nişte ani din viaţa acestor oameni, stres enorm, şi, probabil, că mai devreme sau mai târziu cei care au făcut lucrurile astea vor trebui să dea socoteală (…) Cea mai mare preocupare a mea e legată de aceşti oameni total nevinovaţi, care toată viaţa lor nu au făcut decât să muncească cinstit. De mine nu mă plâng, eu o să mă descurc oricum. Problema care se pune e legată de ei, nişte oameni nevinovaţi care nu meritau astfel de lucruri’, a spus Dan Voiculescu.

Întrebat de jurnalişti de ce nu a mai pomenit în ultimul cuvânt din faţa instanţei despre termenul ‘telepatie’, Dan Voiculescu a spus că ‘nu reprezenta nimic nou, judecătorii ştiau de telepatie, avocaţii au vorbit de telepatie, nu am vrut să mă mai repet’.

Voiculescu i-a acuzat din nou pe procurori că au ‘minţit cu neruşinare’ judecătorii.

Dan Voiculescu a fost trimis în judecată în decembrie 2008 de procurorii DNA, în calitate de acţionar majoritar al SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA Bucureşti, de membru al Adunării Generale a Acţionarilor şi al Consiliului de Administraţie ale ICA şi de membru al AGA şi director general al SC ‘Bioprod’ SA Bucureşti.
Procurorii anticorupţie au reţinut în sarcina acestuia infracţiunile de folosire de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, precum şi de spălare de bani, ambele infracţiuni săvârşite în formă continuată.

În acest dosar a mai fost trimis în judecată fostul administrator al SC ‘Benefica’ SA Bucureşti (firmă din grupul Grivco), Jean-Cătălin Sandu, pentru complicitate la infracţiunea de stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul este acţionar.

De asemenea, Gheorghe Mencinicopschi, directorul general şi membru al AGA şi, ulterior, al CA al ICA SA Bucureşti, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. (Agerpres/FOTO adevarul.ro)