Conform Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 103.655 de bărbaţi şi 38.946 de femei.
În ceea ce priveşte prenumele masculine sărbătorite miercuri, cel mai des întâlnit este Ilie – 91.432 de persoane, urmat de Elias – 5.100 şi Iliuţă – 3.453.
Se mai întâlnesc şi următoarele prenume masculine: Eliade – 242 de persoane, Elie – 41, Elis – 876, Ilia – 410, Uiev – 3, Ilieş – 84, Iliuş – 15 şi Lică – 1.999.
La femei, cel mai des întâlnit prenume care se sărbătoreşte de Sfântul Ilie este Ilinca – 25.156 de persoane, precum şi Lia – 6.408.
Mai sunt întâlnite prenumele feminine: Eliana – 1.239, Elis – 559, Ilia – 163, Iliana – 3.327, Ilincuţa/Ilincuta – 86, Iliuţa – 394, Lica – 1.614. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
Bâlciul de la Fălticeni în prag de Sfântul Ilie. Scriitorul și publicistul Grigore Ilisei la ”Bună dimineața”, cu Mihai Florin Pohoață – 19.07.2021.
Publicat de mihaipohoata,
19 iulie 2021, 08:46 / actualizat: 19 iulie 2021, 10:06
Istoria spune că bâlciul de la Fălticeni e rezultatul unui hrisov domnesc.
Domnitorul Scarlat Callimachi, cunoscut pentru introducerea cartofilor în Moldova și pentru legile care erau menite să ușureze viața poporului apăsat de greutăți, a hotărât în 1814 organizarea la Fălticeni a iarmarocului de Sfântul Ilie.
Acesta era menit să aducă mușterii pe malul Șomuzului și să dezvolte localitatea din punct de vedere economic.
Este știut faptul că târgul de la Fălticeni, în perioada sa de glorie, a fost al doilea ca mărime din Europa după cel de la Leipzig, Germania.
Iarmarocul de la 20 iulie a jucat un rol important în geneza orașului Fălticeni, acesta devenind cunoscut în întreaga Europă.
Negoțul liber, diversitatea mărfurilor pe care negustorii le ofereau spre vânzare și vânzoleala creată de importanța evenimentului au dus la o dezvoltare iminentă a localității.
Astfel, populația orașului formată în principal din negustori și agricultori, a evoluat numericește.
Scrierile vremii atestă faptul că iarmarocul era unul dintre cele mai înfloritoare din Orient și se bucura de o mare considerație pe lângă casele comerciale din Europa.
Drept dovadă stau mărturiile despre afacerile a doi frați evrei care dețineau în Fălticeni cea mai șic și mai elegantă casă de blănuri din Europa acelor timpuri.
Străzile pavate ale orașului, străjuite de case modeste dar îngrijite, erau neîncăpătoare.
Țărani cu straiele scoase din lădoiul cu comori, negustori cu ochi ageri și haine netezite de mângâierea banilor și boierași cu obraz subțire, toți luau la pas orașul aflat în sărbătoare.
Astăzi, zilele de bâlci sunt prilej de socializare.
Se văd prietenii la un pahar de bere și un mic perpelit pe grătarele aflate la umbra blocurilor cenușii, se întâlnesc neamurile la un porumb fiert sau o gogoașă cu toping de caramel.
E mare agitație și prilej de promenadă.
Iar lăutarii care iau la rând toate terasele din oraș spre deliciul unora și crisparea altora, sunt o atracție a târgului.
20 iulie, ziua Sfântului Ilie este o sărbătoare cu obiceiuri de sorginte pastorală dar și un prag important al verii iar acele vestite Nedei sau Sântilii, cum li se spunea, care au devenit mai apoi târguri și iarmaroace, toate la un loc au unit economic, matrimonial și cultural spiritul etnic românesc.
Grigore Ilisei, scriitor și publicist, mare personalitate a culturii, fost director la Radio Iași și TVR Iași este invitat astăzi, luni, 19 iulie 2021, în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – certitudinea unei treziri fără emoții, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată și produsă de Mihai Florin Pohoață.
Unul dintre cei mai importanți proroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă.
Sfântul și marele Proroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și închide cerurile, era de origine din Tesvi în Galaad.
Tradiția apocrifă, care a transmis aceste detalii despre nașterea Prorocului, precizează că el era din tribul lui Aaron și deci era preot. Se spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcați în alb învelindu-l în scutece de foc și, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți. Încă din copilărie, ținea strict toate poruncile Legii și se ținea în permanență în fața lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat și rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul și făcură din el modelul vieții mănăstirești. A activat în Regatul de Nord, în timpul regelui Ahab. Acesta s-a căsătorit cu o principesă păgână, Isabela, care l-a ademenit și pe el să cadă în idolatrie; lipsa de pioșenie și depravarea predecesorilor săi ajunse la culme. Încurajat de soția sa, respingătoarea Izabel, el îi persecuta pe Proroci și pe toți oamenii rămași credincioși lui Dumnezeu și se închina idolilor Baal și Astarte.
În tradiția populară, Sf. Mare Proroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor și a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credință și curaj demn de urmat.
Biserica Ortodoxă îi aduce multă cinstire, pentru că este pomenit ca mare bărbat și erou al credinței.
Fiii Bisericii Ortodoxe Române au o evlavie profundă pentru acest sfânt făcător de minuni.
Există tradiții populare diferite din toate zonele geografice ale Românei, încât unitatea este cinstea deosebită care i se cuvine profetului Ilie.
Oamenii cred că atunci când se întâmpla fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruța lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu și mereu în slujba binelui. Dreptatea si autoritatea precumpănesc în raport cu alte virtuți ale sfinților Noului Testament. Fiind unul dintre Profeții evrei, Biserica Ortodoxă îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.
Pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă sărbătorește suirea la cer a Sfântului și Marelui Proroc Ilie Tesviteanul. Statisticile existente la nivel național arată că, peste 120.000 de persoane poartă numele Sfântului Ilie.
Multe biserici, de la orașe sau de la sate, au hramul Sf. Ilie.
Potrivit tradițiilor, de Sfântul Ilie se mănâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune.
Sf. Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de „retezatul stupilor”.
