Semnificații, credințe și legende legate de mărțișor, cu etnologul Dan Ravaru, în Matinal.

Publicat de mihaipohoata, 1 martie 2019, 09:57 / actualizat: 4 martie 2019, 6:17

Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco–tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini.

În mitologia modernă a bulgarilor mărțișorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva.

Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte.

Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război.

Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Care sunt credințele, semnificațiile și legendele legate de mărțișor, ne explică etnologul Dan Ravaru, astăzi (vineri, 1 Martie 2019), în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – certitudinea unei treziri fără emoții, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată de Mihai Florin Pohoață.

Victor Munteanu : „Elementele tradiţiei sunt nişte markere genetice, care nu neapărat ne definesc în totalitate, dar, în timp, ne pot pune condiţii ale unei deveniri”. Ediţie specială a emisiunii Ora de Istorie, dedicată tradiţiilor.

Publicat de radulipovan, 8 decembrie 2014, 18:20 / actualizat: 10 decembrie 2014, 20:32

Conceptul de tradiţie, în genere, și care, în limba latină, înseamnă a înmâna, a transmite, a da mai departe, a dobândit, în timp, un caracter mai larg, ce cuprinde valori culturale și un trecut istoric a cărui amintire este vie în memoria colectivităţii.

Tradiţia reprezintă partea activă a moştenirii culturale, ceea ce rămâne viu din trecut, elementele care acţionează modelator asupra prezentului cultural.

Dar nici prezentul nu se lasă mai prejos, acesta modelând și el, într-o oarecare măsură, tradițiile. Astfel, tradițiile își pot pierde, la un moment dat, caracterul imuabil, suferind modificări, completări sau adaptări. Unele dispar, iar altele le iau locul.
Mai mult, în această eră a informatizării și globalizării, multe tradiții depășesc granițele geografice, tinzând către a deveni universale.

Care este legătura dintre magia acestor tradiţii şi istorie vom afla astăzi, 9 decembrie, începând cu ora 21 şi 3 minute, la Radio Iaşi.

Radu Lipovan şi invitaţii săi, profesorii de istorie Lăcrămioara Iordăchescu şi Sorina Locovei, precum şi specialistul în etnografie Victor Munteanu, vă aşteaptă la Ora de Istorie, pentru a reflecta asupra unor teme precum: relaţia dintre istorie şi tradiţie, semnificaţiile sărbătorilor de iarnă, evoluţia acestora în timp, tradiţia ca factor de definire a identităţii unei comunităţi, istoria şi simbolistica Crăciunului, efectul tradiţiilor de import.

Victor Munteanu:

Sorina Locovei:

Lăcrămioara Iordăchescu:

De menţionat că Lăcrămioara Iordăchescu și Sorina Locovei sunt co-autoare ale lucrării „Istorie, Chip și Metaforă: Crăciunul”, apărută, anul trecut, la editura Performantica din Iași. O carte deosebit de interesantă și inedită în același timp, care dezvăluie semnificațiile și tradițiile legate de Crăciun, de magia întreagă a sărbătorilor de iarnă.
Lucrarea ne propune să reflectăm asupra sensurilor sărbătorii Crăciunului, dar și asupra vocației ritualice a omenirii, asupra nevoii de sacru, de mit, de poveste despre refacerea unității primordiale și despre armonia cosmică atinsă de spiritul creștin.(radioiasi.ro/FOTO crestinortodox.ro)

Ascultă integral emisiunea ORA DE ISTORIE cu Radu Lipovan: