SUA şi Rusia au stabilit la Riad să abordeze elementele ‘iritante’ în relaţiile lor

Statele Unite şi Rusia au convenit la această întâlnire stabilirea unui mecanism bilateral de consultări pentru a aborda elementele ‘iritante’ în relaţiile lor şi să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică de săptămâna trecută să iniţieze negocieri de pace, a transmis Departamentul de Stat al SUA.

‘O discuţie telefonică urmată de o întâlnire nu sunt suficiente pentru stabilirea unei păci durabile’, a declarat după încheierea convorbirilor de la Riad purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, dând astfel de înţeles că eforturile de pace sunt încă în stadiu incipient.

Aceeaşi idee rezultă şi din declaraţia consilierului pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, participant la reuniunea de la Riad. ‘Am discutat, ne-am expus abordările de principiu şi am convenit ca echipe distincte de negociatori asupra acestui subiect să intre în contact la momentul potrivit’, a spus Uşakov în faţa presei ruse. ‘Americanii trebuie să-şi desemneze reprezentanţii, noi îi vom desemna pe ai noştri, iar apoi, probabil, activitatea va începe’, a adăugat acesta.

Uşakov a mai declarat că întrevederea de la Riad ‘nu a decurs rău’, cele două delegaţii au avut ‘o discuţie foarte serioasă asupra tuturor aspectelor pe care dorim să le abordăm’, dar este improbabil ca săptămâna viitoare să se desfăşoare un summit între Putin-Trump. Încă mai trebuie să se lucreze ‘intens’ la organizarea acestui summit, a indicat el. Totuşi, consilierul lui Putin a asigurat că Rusia şi SUA au convenit la Riad să-şi respecte interesele în mod reciproc.

Oficiali ruşi şi americani au avut de asemenea la Riad o discuţie separată despre cooperarea economică, inclusiv despre preţurile energiei, a declarat şeful fondului suveran rus, Kirill Dmitriev.

În acest timp, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că Rusia respinge nu doar aderarea Ucrainei la NATO în prezent, ci doreşte în plus un angajament din partea Alianţei că aceasta va revoca promisiunea făcută la summitul de la Bucureşti din 2008 privind o admitere a Ucrainei în NATO în viitor.

Rusia leagă soluţionarea conflictului ucrainean de crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident, răspunsul ulterior al Rusiei fiind invazia în Ucraina.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Lucian Dîrdală, politolog: suma declarațiilor lui Donald Trump reprezintă ”un semnal că America e din nou imperialist-expansionistă. Până acum, America s-a afirmat ca păstrătoare a ordinii internaționale. Acum, vedem vorbindu-se despre expansiune ca în secolul al XIX-lea.” Emisiunea ”Weekend cu prieteni (19.01.2024)”

Publicat de hdaraban, 20 ianuarie 2025, 09:26 / actualizat: 21 ianuarie 2025, 11:09

Acestea sunt doar câteva exemple. Adăugăm și chestiunile de ordin economic și aici poate fi invocată declarația lui Donald Trump potrivit căreia va crea un nou departament denumit Serviciul pentru Venituri Externe. Scopul acestuia va fi să colecteze taxe vamale, datorii și toate veniturile din surse din afara țării.

În plan intern, venirea lui Trump, salutată de unele tabere, primită cu reticență și avertizări în altele.

De altfel, președintele Joe Biden, într-un discurs de rămas bun, și-a exprimat îngrijorarea că America va cădea în mâinile unei ”oligarhii”, vizându-i, fără a-i numi, pe președintele Donald Trump și pe miliardarii din domeniul tehnologiei aliniați acum în spatele acestuia.

Politologul Lucian Dîrdală a oferit câteva răspunsuri legate de cum ar putea arăta al doilea mandat al lui Donald Trump. Invitatul lui Horia Daraban spune că partea economică va fi fundamentală și, în cazul acestei administrații, ”foarte multe alte teme internaționale vor fi văzute, în primul rând, prin lentile economice”.

Referitor la ralierea giganților americani high-tech în spatele lui Donald Trump, Lucian Dîrdală precizează că, ”există un apel din partea companiilor americane să li se asigure măcar un teren rezonabil de competiție, pentru că, până acum, foarte multe alte state au profitat de viziunea pro-liber schimb a Statelor Unite și au răspuns cu politici mai protecționiste.”

Politologul spune că poziționările cu privire la Groenalanda, Canalul Panama reprezintă ”un semnal că America e din nou imperialist-expansionistă. Până acum, America s-a afirmat ca păstrătoare a ordinii internaționale, o putere oarecum defensivă, redutabilă, dar defensivă. Acum vedem vorbindu-se despre expansiune ca în secolul al XIX-lea”.

Horia Daraban: Care este paradigma celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump? Putem încerca o creionare a acesteia, poate făcând și o paralelă între cea ce a fost prima administrație a președintelui ales?

Lucian Dîrdală: Cred că în cazul lui Donald Trump, paradigma este, în mod clar, că nu există nicio paradigmă. Lăsând jocurile de cuvinte la o parte, Donald Troamp este, destul de neomogen, eclectic în abordări și oamenii din jurul său, chiar dacă uneori par foarte similari, în realitate, în politica externă, inclusiv în privința relațiilor economice internaționale, au opinii diverse. Va fi o competiție, așa cum e mereu în cazul administrațiilor americane, și s-ar putea să rezulte un traseu incoerent al acestui mandat. Va fi însă foarte clar pentru toți ceilalți jucători din sistemul internațional, fie ei parteneri sau adversari, în măsura în care la Donald Tom mai funcționează această distincție, deci toți ceilalți jucători vor avea mai multe dificultăți în a face predicții, în a anticipa comportamentul Statelor Unite.

Horia Daraban: Și totuși, ați spus dumneavoastră, viziunea președintelui ales pentru următorii ani, într-o cromatică impregnată de elementul economic al influenței presiunii prin această pârghie. Și sunt exemple anunțuri legate de taxe vamale pentru diferite țări, pentru diferite organizații multinaționale.

Lucian Dîrdală: Într-adevăr, partea economică mie mi se pare fundamentală și cred că, în cazul acestei administrații, foarte multe alte teme internaționale vor fi văzute în primul rând prin lentile economice. Pomeneați de discuții despre taxe, tarife vamale. Donald Trump nu este un protecționist, filozofic vorbind, dar aici există un consens în rândul membrilor administrație și, sigur, Donald Trump este și el de această părere; Statele Unite ar face bine să fie mai puțin altruiste, să fie mai ferme în a dobândi toate beneficiile posibile din statutul pe care îl au, încă îl au, de principală economie mondială, principală putere în planul tehnologiei, ș.a.m.d. Aș face doar o precizare, pentru că ați pomenit în introducere de această acuzație a democraților, că în jurul lui Trump e oligarhie și ați dat exemplul marilor conglomerate din domeniul înaltei tehnologii. Sigur că întrebarea s-ar pune, dar când erau toți în jurul democraților și al președinților democrați, nu era tot oligarhie?.

Lăsând aceste înțepături, aș pune altceva: ralierea acestor companii la mesajul lui Trump s-a făcut nu doar din frică, nu doar din dorința de a nu fi sancționate în vreun fel prin taxe, prin alte metode, ci și pentru că simt nevoia ca Statele Unite să fie în spatele lor în dialogurile adesea contondente cu alt jucător internațional, cum ar fi Uniunea Europeană. Aici, în cazul Meta, în cazul domnului Zuckerberg, problema a venit de la încercările Uniunii Europene de a impune constrângeri și cred că și în alte zone, poate mai puțin vizibile pentru noi fascinați de înalta tehnologie, există un apel din partea companiilor americane să li se asigure măcar un teren rezonabil de competiție, pentru că, până acum, să recunoaștem, foarte multe alte state au profitat de viziunea pro-liber schimb a Statelor Unite și au răspuns cu politici mai protecționiste.

Horia Daraban: Deci, dau un exemplu, poziționările publice ale miliardarului Elon Musk legate de campania electorală, scena politică din Germania, legate de ceea ce se întâmplă în Marea Britanie, aceste luări de poziții pot fi privite în această cheie, a ceea ce spuneați dumneavoastră, alăturarea voluntară în spatele lui Donald Trump?

Lucian Dîrdală: Elon Musk a fost, sigur, primul dintre mogulii care s-au alăturat lui Trump. Aici mi se pare totuși diferit. Elon Musk, sigur, și un sine greu de cuprins în limitele fizice, a început să intervină în politica internă a multor state, și România este un exemplu. Întrebarea este, desigur, dacă a făcut-o într-un fel cu voia lui Donald Trump. Părerea mea este că aceste odată venit la Casa Albă, Donald Trump le va cere colaboratorilor săi să nu întreprindă gesturi de politică externă, iar dacă le vedem, înseamnă că sunt încurajate de Donald Trump. Faptul că această încercare de a afecta jocurile politice din Europa, invitarea unuia din co-liderii Alternativei pentru Germania la inaugurare, din câte știu, nu e decizia lui Elon Musk. Este o decizie a unui comitet mai amplu responsabil în fața lui Donald Trump. Deci e clar că noua administrație nu boicotează, nu marginalizează aceste forțe ”Alt-right” ale dreptei alternative, cum ar fi Alternativa pentru Germania, cum ar fi partidul domnului Farage în Regatul Unit(Reform UK), e un peisaj mai complicat și liderii europeni convenționali, probabil, se vor adapta. Sunt foarte curios dacă nu va veni curând și o relație cu formațiunea doamnei Le Pen.

Horia Daraban: Îmi dau seama din ceea ce spuneți dumneavoastră că Donald Trump este interesat mai mult de planul economic și mai puțin de alianțele construite în timp de către Statele Unite.

Lucian Dîrdală: Da, Donald Trump nu crede în alianțele bazate pe valori. Crede în alianțe bazate pe interese.

Horia Daraban: Am văzut că problema migrației este o temă centrală și pe care Trump a promis că o va aborda în relațiile cu Mexicul, cu Canada. Mai mult decât atât, am văzut poziționări foarte clare legate de Canalul Panama, de Groenlanda. Se creionează un interes mai mare pentru a crea o influență puternică a Statelor Unite ale Americii în emisfera vestică și mai puțin interes pentru ceea ce înseamnă partea asta de glob cu Rusia, China ș.a.m.d?

Lucian Dîrdală: Cred că Groenlanda poate fi privită și prin prisma respingerii sau contracarării unei influențe ruse, nu doar chineze. Sigur, aici vorbim de un teritoriu cu resurse imense. Probabil, foarte curând, vor deveni exploatabile și o concurență care are în vârf China, dar nici Rusia nu trebuie exclusă. Zona Canalului Panama are o importanță globală pentru comerțul global. Aș pune de asemeni că interesul major pentru Pacific va rămâne. Deci e un joc global cu parteneri și adversari globali. Dar mai e ceva, e un semnal că America e din nou imperialist-expansionistă. Până acum, America s-a afirmat ca păstrătoare a ordinii internaționale, o putere oarecum defensivă, redutabilă, dar defensivă. Acum vedem vorbindu-se despre expansiune ca în secolul XIX.

Horia Daraban: Pentru că nu am discutat mai aplicat pe această zonă, în ceea ce privește Uniunea Europeană, va predomina aceeași dispută privind taxele vamale, așa cum a fost în primul mandat sau vor fi și alte direcții, mai ales că, trebuie să recunoaștem, Europa trece printr-o perioadă cu șefi de stat ale căror mandate sunt la final sau sunt șubrezite de alegerile recente sau care urmează. Așadar, în ce cheie această relație trans-atlantică? Statele Unite – Europa, Uniunea Europeană?

Lucian Dîrdală: Cred că e, în primul rând, o mixtură de cooperare și conflict. Competiția și solidarizarea sunt vectori care vor coexista, dar, prin comparație cu administrația Biden, dimensiunea concurențială va fi mult sporită. Și da, vor putea să fie taxe vamale pe care vor putea să apară elementele preferențiale de care Europa se bucură. E aici interesant ce vor spune și specialiștii în relații economice internaționale. Eu pot să anticipez o modificare dinamicii în cadrul NATO și această viziune, oarecum mercantilistă, ”trebuie să plătești ca să fie apărat”, care, până la urmă, sigur, are până la un punct logica ei, dar și NATO va fi un teren mai zbuciumat decât a fost până acum.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: flickr.com

Autor: Gage Skidmore from Surprise, AZ, United States of America

SUA: Donald Trump este scutit de pedeapsă, dar condamnarea sa rămâne

Sentinţa a fost pronunţată de judecătorul Juan Merchan, care a precizat că Trump nu va fi trimis la închisoare şi nu va trebui să plătească vreo amendă. Totuşi, statutul său de condamnat penal este un precedent istoric pentru un preşedinte ales al Statelor Unite. El îşi va prelua al doilea mandat de preşedinte al SUA peste zece zile.

Donald Trump a compărut prin legătură video în faţa tribunalului din Manhattan, denunţând ceea ce a numit ”o ruşine pentru sistem”.

”Este o vânătoare de vrăjitoare politică. A fost făcută pentru a-mi afecta reputaţia, astfel încât să pierd alegerile şi, evident, chestia asta nu a funcţionat. Sunt absolut nevinovat, nu am făcut nimic rău”, a spus Trump înaintea pronunţării sentinţei.

El nu a depus mărturie în timpul procesului care a durat şase săptămâni, în cursul anului trecut.

În 30 mai anul trecut, Donald Trump a fost găsit vinovat pentru 34 de capete de acuzare în procesul în care fusese acuzat de falsificarea unor acte contabile ale societăţii Trump Organization pentru a masca o plată de 130.000 de dolari pe care i-ar fi oferit-o înaintea alegerilor prezidenţiale din 2016 fostei starlete de filme pentru adulți Stormy Daniels, pentru ca aceasta să păstreze tăcerea asupra unei relaţii pe care ei ar fi avut-o în 2006.

Această plată, a cărei disimulare a fost considerată ilegală, avea scopul de a-i cumpăra tăcerea despre o relaţie sexuală pe care ea susţine că a avut-o cu Donald Trump – şi pe care acesta din urmă o neagă – în 2006, când era deja căsătorit cu soţia sa Melania. Infracţiunea de fals în acte contabile poate fi pedepsită teoretic cu până la patru ani de închisoare, însă judecătorul poate alege o alternativă precum pedeapsa cu suspendare cu probaţiune sau chiar muncă în folosul comunităţii.

Echipa de avocaţi a lui Trump a încercat o amânare a sentinţei în acest dosar, dar Curtea Supremă a SUA a respins solicitarea. Luni, şi Curtea de Apel din New York respinsese cererea lui Trump de clasare a acestui caz.

Într-un interviu acordat anul trecut tabloidului britanic Daily Mirror, fosta actriţă de filme pentru adulți a susţinut că a avut o relaţie sexuală cu Donald Trump în urmă cu zece ani, fapt contestat vehement de miliardarul american.

Stormy Daniels, pe numele său real Stephanie Clifford, a spus în interviu că a fost intimidată în timpul depunerii mărturiei din cauza faptului că era privită de toată lumea, ‘dar aşa cum am spus deja, tot timpul am zis adevărul’. Mărturia fostei actriţe a unul dintre momentele esenţiale ale dezbaterilor. Ea a povestit în detaliu despre relaţia lor sexuală, despre care a spus că era consimţită, dar ‘raportul de forţă’ era ‘dezechilibrat’.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Ministrul Afacerilor Externe: Din martie românii vor putea călători în SUA fără vize

Şeful diplomaţiei române a explicat că, după un eveniment oficial ce va avea loc vineri la Washington, România va deveni cel de-al 43-lea stat din lume care nu mai are nevoie de vize, atunci când cetăţenii săi vor să călătorească în SUA. Până în prezent, obţinerea vizei de călătorie în SUA însemna pentru români inclusiv un interviu la Consulatul Statelor Unite ale Americii şi plata unei taxe.

‘Unul dintre criteriile cele mai importante pentru acordarea acestui privilegiu a fost scăderea ratei de refuz a solicitărilor de viză. În ceea ce priveşte în mod concret calendarul previzibil – în 10 ianuarie are loc ceremonia oficială, se anunţă oficial de către secretarul Departamentului de Interne şi şeful misiunii diplomatice române la Washington; urmează ca această decizie să fie publicată în Monitorul Oficial al Statelor Unite şi nu se va întâmpla imediat, dar bănuiesc că, înainte de 20 ianuarie, Ziua inaugurării noii administraţii Trump’, a arătat Hurezeanu.

El a adăugat că pentru călătoria fără viză în SUA va exista pentru români ‘o perioadă de adaptare’ tehnică a sistemului ESTA. ‘Este un sistem de transmitere a solicitărilor electronice pentru autorizarea unei călătorii în Statele Unite, care nu este o viză’, a menţionat ministrul.

Potrivit acestuia, din primăvară, românii vor călători fără vize în SUA.

‘Această autorizare este pur şi simplu operaţiunea pe care o fac toţi ceilalţi cetăţeni ai lumii care călătoresc în Statele Unite fără viză. Dar, pentru a ajunge în acest moment, deci pentru o notificare prealabilă electronică a călătoriei în Statele Unite, trebuie să mai aşteptăm două luni şi jumătate, adică până în 1 martie. E vorba de o adaptare a sistemelor tehnice, de o acomodare. Din martie, românii vor putea călători aşa cum călătoresc toţi ceilalţi, sigur că nu fără această solicitare, autorizaţie, autorizare, notificare electronică de călătorie’, a spus Emil Hurezeanu, adăugând că şederea nu poate fi mai mare de 90 de zile.

Ministrul de Externe a apreciat eforturile făcute în direcţia includerii României în Visa Waiver.

‘Pot să atribui toate meritele instituţiilor române care au contribuit la acest succes: Ministerul de Externe, condus de doamna Luminiţa Odobescu, ministerul de Interne, condus de către Cătălin Predoiu, alte instituţii ale statului, Guvernul României. De ce? Pentru că în interiorul Parteneriatului Strategic – şi nu suntem de ieri de azi parteneri strategici cu Statele Unite, dar abia în martie vom intra în Visa Waiver – există câteva căi de acţiune şi câteva obligaţii’, a afirmat Hurezeanu.

El a amintit că pentru a primi intrarea în Programul Visa Waiver exista cerinţa de natură statistică – sub 3% rata de refuz a solicitărilor de viză.

Aceasta, a indicat ministrul, a fost controlată şi obţinută între octombrie 2023 şi toamna anului trecut.

‘Am ajuns la 2,6%. Au fost discuţii în cadrul dialogului strategic, anul trecut, în martie 2024, la Bucureşti şi cu alte prilejuri în SUA pe teme de securitate, pe teme de migraţie, pe teme de terorism, pe teme de aplicare a legilor. Acesta este motivul pentru care mai multe ministere au fost implicate şi acolo au fost obţinute progrese, pentru că este nu numai o facilitate pentru călătorul român în Statele Unite. Deja este foarte mare lucru şi e o răsplată binemeritată şi îndelung aşteptată’, a punctat Emil Hurezeanu.

El a evidenţiat şi avantajele economice ale includerii ţării noastre în Visa Waiver.

‘Este o upgradare, dacă vreţi, o măsură suplimentară, o întărire a Parteneriatului Strategic, pentru că tot ce v-am spus în termeni de securitate, de migraţie, de apărare a frontierelor fac parte din conţinutul unui Parteneriat Strategic. Apoi, dincolo de îmbunătăţirea coeficientului turiştilor, vor exista mai multe călătorii în scopuri de afaceri. De asemenea, vor apărea şi beneficiile economice – investitori americani în România care călătoresc mai uşor, investitori români în Statele Unite’, a arătat ministrul de Externe.

Secretarul pentru Securitate Internă al Statelor Unite, Alejandro Mayorkas, şi ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, se vor întâlni vineri pentru a consemna oficial aderarea României la programul american de scutire de vize. Întâlnirea va avea loc la sediul Departamentului pentru Securitate Internă, în Washington D.C., a transmis, miercuri, Ambasada României în SUA.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

SUA, apel la toate partidele româneşti să asigure ordinea constituţională a ţării şi să se implice într-un proces democratic paşnic

Publicat de Andreea Drilea, 7 decembrie 2024, 07:28

Departamentul de Stat precizează într-un comunicat că românii sunt cei care trebuie să-şi exprime alegerea, nicio altă ţară sau actori străini neavând acest drept.

Statele Unite mai spun că au luat act de decizia Curţii Constituţionale privind alegerile prezidenţiale din România şi îşi reafirmă încrederea în instituţiile şi procesele democratice româneşti, inclusiv în anchetele privind influenţa străină negativă.

Rador/FOTO imagine ilustrativă