V. I. Popa: scriitor, dramaturg, pictor scenograf, regizor teatral, publicist…
Publicat de nicolaetomescu, 28 iulie 2021, 14:10
VICTOR ION POPA
(26 iulie 1895, Bârlad – 30 martie 1946, Bucureşti)
Fiul Aspasiei Pavelescu și al învăţătorului Ioan G. Popa, și-a petrecut copilăria şi a început studiile primare în satul Călmăţui (comuna Griviţa, județul Galați), la „Şcoala model” patronată de proprietarul cărturar Tache Anastasiu. Activitatea în domeniul teatrului, între anii 1923-1946, a fost completată de calitățile pictorului scenograf, secretarului „Societăţii autorilor dramatici”, directorului de scenă, regizorului, autorului, dramaturgului, directorului teatrelor „Naţional” din Bucureşti (1926), din Cernăuţi (1927-1928), „Muncă şi Lumină” (Bucureşti, Uranus, 1938-1944), regizorului la Teatrul „Naţional”-Bucureşti (1944), profesorului universitar la „Conservatorul de Teatru” din Bucureşti (1943-1946), directorului „Oficiului Naţional Cinematografic” (1943). A avut o prodigioasă activitate literară şi artistică, colaborând la reviste literare şi publicând romane, nuvele, un larg repertoriu de piese de teatru, articole despre aviaţie, probleme cetăţeneşti. Participa la anchetele de sociologie rurală iniţiate şi conduse de Dimitrie Gusti, fiind co-organizator al Muzeului Satului (1936) şi Comisar General al Pavilionului Român la „Expoziţia Internaţională” (Paris, 1937); organizator al „Expoziţiei Cărţii” (Bucureşti, 1937). Era recompensat cu Marele Premiu Literar „I.L. Caragiale” (1923), Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1934), decorat cu „Legiunea de Onoare” a Franţei (1937). A colaborat cu artista Maria Ventura, cu scriitorul Ion Sân Georgiu, cu dramaturgii Mircea Ştefănescu, Tudor Muşătescu, G.M. Zamfirescu, cu regizorul Sică Alexandrescu, a promovat exigenţa artistică a actorilor şi repertoriul dramatic modern naţional, a îndrumat activitatea unor mari actori – Radu Beligan, Nineta Cristi, Irina Răchiţeanu, Toma Caragiu…
[2] Dintre acestea: „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, „Dezertorul” de M. Sorbul, „Gaiţele” de Al. Kiriţescu, „Mitică Popescu” de Camil Petrescu, „Bărbierul din Sevilla” de Beaumarchais, „Platon” şi „Noţiunea de fericire” de Dumitru Solomon, „Puterea întunericului” de L. Tolstoi, „Doi tineri din Verona” de W. Shakespeare, „Mama” de D. R. Popescu, „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară” de Eugen Barbu, „Luna dezmoşteniţilor” şi „Anna Christie” de E. O`Neill, „Citadela sfărâmată” de Horia Lovinescu, „Rinocerii” şi „Scaunele” de Eugene Ionesco…
© Nicolae Tomescu 2012
