Theodor Aman: „Artistul, ca şi literatul, trebuie să aparţină timpului său”

Publicat de nicolaetomescu, 19 martie 2021, 18:59

După lecții de desen cu pictorul Constantin Lecca, la „Școala Centrală” din Craiova, pleacă, în 1850, la Paris, unde studiază pictura cu Michel Martin Drolling și cu Francois Edouard Picot…

Pictor de compoziţii mari, reprezentând scene istorice /„Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul”, „Unirea Principatelor”, „Vlad Țepeș și solii turci”, „Izgonirea turcilor la Călugăreni”/, autor de peisaje sau portrete, revenit în țară – fără să piardă legătura cu Parisul și permanent atent la modelele epocii – lucrează scene de gen, compoziții istorice, autoportrete, natură statică, fiind interesat, în același timp de arhitectură, muzică, literatură, gravură…

Născut şi educat într-o perioadă de transformări ale societăţii româneşti, contemporan cu reformatorii generaţiei paşoptiste, Theodor Aman a fost considerat unul dintre factorii fundamentali ai impunerii idealurilor de Renaştere naţională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Prin întreaga sa carieră plastică, Theodor Aman a fost un întemeietor, reuşind să concentreze, în câteva decenii, evoluţia artei europene, de la clasicism, plein-air-ism, trecând prin romantism şi realism, până în pragul impresionismului de la sfârşitul secolului al XIX-lea; iată de ce, Oscar Walter Cisek, în monografia sa îl numea „monseniorul” artelor româneşti; din simplu meşteşugar, „pictor de subţire”, Theodor Aman impune societăţii româneşti statutul de intelectual al artistului, căutător şi creator de frumos, pe care îl definea ca fiind, în esenţa sa, „manifestaţia adevărului”.

Întemeietor al învăţământului artistic academic românesc (primelor şcoli româneşti de arte frumoase din Iaşi şi Bucureşti), pe care l-a condus timp de aproape trei decenii, Theodor Aman a iniţiat, începând din 1872, primele cursuri de acvaforte din Principat. Dedicat generaţiei tinere pe care a încurajat-o în permanenţă, el a initiat si a sustinut, prin personalitatea sa, primele adevărate saloane de artă românească (purtau numele de Expoziţia Artiştilor în Viaţă), începând cu anul 1865; ea unul dintre idealurile sale iluministe, pe care il argumenta astfel: „Când un popor începe a gusta şi frumosul, face un pas important spre ridicarea nivelului său moral”.

Theodor Aman a plecat la cele veșnice din 19 august 1891…