Toshiyuki Sato, secretar general PBI. Scrisoare către președintele Klaus Iohannis

Publicat de Lucian Bălănuţă, 3 noiembrie 2016, 12:13

Am onoarea şi umila obligaţie de a-mi face cunoscute observaţiile ca jurnalist de o viaţă al audiovizualului public din Japonia pentru care am lucrat mai mult de 40 de ani. Acum am funcţia de Secretar-General al PBI (Public Broadcasters International), care este o asociaţie a celor mai importante posturi de radio şi televizune din lume, ca BBC, France Televisions, ARD din Europa, PBS (SUA) CBC (Canada) din America, KBS (Coreea) şi NHK (Japonia) din Asia. Este o organizaţie unică şi privilegiată ce reuneşte manageri ai eşalonului superior cum ar fi preşedinţi şi directori generali ai celor aproximativ 50 de membri. A 25-a Conferinţă Anuală a sa a avut loc la Montreal în luna septembrie a acestui an, iar cea din anul viitor va avea loc în capitala dumneavoastră, Bucureşti şi va fi găzduită de Radio România.

Scriu această scrisoare cu titlu personal, în virtutea experienţei acumulate în cadrul postului public de radio şi televiziune din Japonia, NHK, unde peste treizeci de ani am fost corespondent de presă şi editor şef şi peste 10 ani am lucrat în conducere.

Am fost foarte surprins sa aflu că Parlamentul dumneavoastră a votat eliminarea sistemului taxei radio-tv, care a existat mai bine de 80 de ani. Am convingerea că Excelenţa Voastră ştie că taxa respectivă este vitală pentru un sistem sănătos al serviciilor publice de media. Multe dintre posturile europene şi unele din Asia menţin taxa pentru ca aceste servicii să funţioneze.

Ideea se bazează pe faptul că audiovizualul este susţinut în mare măsură de taxele mici plătite de publicul general sau de fiecare gosdpodărie. Prin natura sa, este o taxă foarte diferită de celelate o sută care urmează să fi eliminate prin votul Parlamentului dumneavoastră.

Finanţarea sănătoasă constituie fundamentul unui audiovizual liber, bogat şi diversificat. Societatea civilă modernă nu poate exista fără un audiovizual liber şi de încredere. În orice ţară în care există un public informat şi instruit, iar România este fără îndoială una dintre ele, valoarea şi credibilitatea informaţiei este judecată în funcţie de sursa ei. Dacă publicul simte că postul este părtinitor, nu va avea încredere în ştiri. Taxa radio-tv, încasată direct de la public, este un mecanism atent gândit pentru a susţine sistemul public de media.

Există cazuri în care unele ţări au renunţat la acest sistem, dar atât posturile cât şi publicul regretă această renunţare care a dus la mai puţină independenţă în finanţare şi la insuficient conţinut. Abolirea este uşor de făcut, dar după ce taxa a fost eliminată, întoarcerea la vechiul sistem este foarte dificilă.

Posturile publice de radio şi televiziune din lume aşteaptă decizia înţeleaptă pe care o va lua Guvernul României după ascultarea mai multor voci.

(FOTO Bucuresti FM captura video)

Cum şi în ce fel se vor schimba mijloacele de comunicare în anii următorii?

Publicat de , 1 iulie 2015, 13:09 / actualizat: 1 iulie 2015, 14:16

Reprezentanti ai industriei media de pe patru continente discuta pe marginea provocărilor la care trebuie să facă faţă radiodifuzorii, în contextul dominaţiei din ce în ce mai accentuate a altor mijloace moderne de comunicare, cum ar fi internetul sau telefonia mobilă.

Am rezumat cateva impresii de la dezbaterile de ieri.

Ovidiu Miculescu, Radio Romania: “Tehnologia a luat-o înaintea conţinutului şi trebuie să ne adaptăm toţi la această explozie de tehnologie, pentru că, dacă nu, vor apărea probleme. Doi, în multe părţi din lume industria de media a înţeles că trebuie să facă corp comun ca să se apere împotriva giganţilor globali, gen Facebook, Netflix, Youtube sau Google, şi pentru asta trebuie performat şi trebuie găsite soluţii. Şi cred că, în pofida tuturor acestor performanţe tehnice, spiritul televiziunii şi al radioului este pe mâini bune. Adică majoritatea vorbitorilor – şi sunt oameni cu experienţă extraordinară, oameni care conduc organizaţii, oameni care au o viaţă lungă în media – toţi, direct sau printre rânduri, au exprimat acest lucru: indiferent de cât de puternic este asaltul tehnologiei, spiritul radioului şi al televiziunii este pe mâini bune.”

Javad Mottaghi, ABU: “Suntem aici pentru a promova dialogul, pentru a ne asculta unul pe altul, pentru a învăţa unul de la altul, pentru a face schimb de experienţă, experienţe pe care le avem în ţările noastre şi regiunile noastre. Ne aflăm aici pentru a asculta provocările pe care le avem în ţările şi regiunile noastre şi să încercăm să vedem cum putem schimba în mai bine provocările şi oportunităţile. Suntem aici pentru a gândi global, şi nu local, pentru că noi, din audiovizual, suntem dedicaţi publicului şi suntem obligaţi să ascultăm de publicul nostru din fiecare ţară şi să învăţăm de la ei să îndeplinim dorinţele publicului nostru. Suntem aici, de asemenea, pentru a ne uita la alţii, pentru a vedea ce fac alţii şi de a vedea cum reacţionează la provocări şi asta facem în Asia: gândim global şi acţionăm local. Ne concentrăm pe punctele comune şi, în acelaşi timp, analizăm diferenţele, în scopul de a reduce diferenţele şi de a vedea cum am putea, în final, să ne servim publicul şi membrii mai bine, care atinge 4 miliarde de oameni în toate reţelele din zona Asia-Pacific.”

Toshiyuki Sato, NHK- Japonia: “Se pare că industria tradițională de broadcasting se erodează, dar ne păstrăm leadershipul, pentru că introducem noile tehnologii. Noi am introdus HD-ul în televiziune, astfel că într-un fel sau altul am supraviețuit. Cînd transmiți știri, când faci emisiuni, este nevoie de profesionalism, astfel că într-o mare de oferte de pe piață oamenii își aleg un conţinut cu cât mai multă substanţă. Radioul vă oferă un fel de imagine audio, dar există un fel de structură care permite ca unul să poată urmări doar televizorul şi altul să poată asculta doar radioul. Datorită apariţiei internetului, însă, această structură de bază începe să se erodeze. Cele două sunt amestecate şi nu cred că mai exist o mare diferenţă. Cu toate acestea, în timpul unor crize – cum a fost cutremurul din 2011, de exemplu – oamenii au tendinţa să asculte radioul, deci radioul este simplu dar are putere, mai ales în astfel de perioade dificile. Astfel, dacă oamenii nu ascultă în mod normal radioul, vor apela la radio atunci când se întâmplă ceva. Deci noi, radiodifuzorii, trebuie să ne menţinem audienţa obişnuită să asculte radioul. Pentru a îndeplini acest scop, trebuie să creăm ştiri şi programe bune.”

Graham Ellis, BBC: “Cred că pentru mass-media publică este important să-și amintească de fapt ce o diferenţiază de mass-media pur comercială. Și, dacă ne uităƒm cu atenție, vedem cムeste vorba despre modul în care media publică este direct răƒspunzătoare în fața publicului. Este vorba despre telespectatori și radioascultători ca şi cetăţeni, nu doar de clienți, și trebuie să ne reamintim că avem datoria să reflectăm întreaga societate din ţările noastre, nu doar să oferim știri bune și independente, informații politice, ci totodată să arătăm societatea înapoi ei însăşi, prin artă, prin cultură, prin muzică.”

Steve Robinson, WFMT- SUA: “Avem o șansă imensă, avem streeming, avem podcast. Un podcast, un documentar a avut 40 de milioane de downloadări în 3 luni. Este foarte mult, e de calibrul Superbowl. Noi suntem parte a media. Programul meu explorează muzică, arhiva noastră are 200 de săptămâni de programe, mii de ore de înregistrări. Avem 2 mii de abonați. Cred că noi ieșim întăriţi.”

Astazi se vor discuta alte trei subiecte de interes atat pentru comunitatea media cat si pentru publicul sau: jurnalism cetăţenesc şi social-media, rolul furnizorilor de servicii radio-tv în caz de dezastre si modul in care ar putea fi gestionate si distribuite informatiile pe pietele media din Asia si Europa in anul 2020. (radioregional.ro/ FOTO radioregional.ro)

Când transmiţi ştiri şi realizezi emisiuni, profesionalismul este necesar şi lumea caută calitatea şi conţinutul de calitate

Publicat de andreeadaraban, 30 iunie 2015, 23:40 / actualizat: 1 iulie 2015, 7:19

Reporter: Domnule Sato, bun venit în România şi bun venit la Societatea Română de Radiodifuziune. Veniţi dintr-o ţară care dispune de tehnologii foarte avansate, cum vi se pare Europa în acest moment?
Toshiyuki Sato: Este o întrebare grea. Când te uiţi înapoi la ultimul deceniu, sau chiar două decenii, sunt multe lucruri care nu se învechesc, iPad şi avem Walkmanul Sony. Walkman-ul este foarte popular peste tot în lume, dar, dintr-o dată, mergând pe străzile din New York am găsit un mic dispozitiv iPad şi nu mi-am putut da seama ce este pentru că era atât de mic, dar am aflat că oamenii ascultă muzică la acest dispozitiv atât de mic. Multe cântece pe un singur stick. De asemenea, este adevărat că există şi Youtube, Net Freaks, Hulu, avem multe canale noi, o întreagă industrie… şi se pare că industria tradiţională, radiofonică se erodează, dar continuăm să fim lideri pe piaţă doar pentru că… noi, de asemenea, am introdus tehnologie nouă, ca cea HD pentru televiziune şi, cumva, am supravieţuit… Dar ce vreau să spun este că atunci când transmiţi ştiri şi când realizezi emisiuni, profesionalismul este necesar şi lumea caută calitatea şi conţinutul de calitate când sunt atât de multe canale pe piaţă.
Reporter: V-am văzut prezentarea Power Point din cadrul conferinţei. Este interesant, acum câţiva ani, zece sau douăzeci de ani, un televizor era suficient pentru o familie. Acum, evoluţia în tehnologie este uimitoare, nimeni nu ştie unde va duce această evoluţie. Dar să încercăm totuşi, în 2020 cât de mare poate fi evoluţia canalelor media, în special a radioului? Dvs spuneţi că radioul este acum ca o carte…
Toshiyuki Sato: Aceasta este problema, pentru că radioul vă oferă un fel de „imagine” audio, dar există un fel de structură care permite ca unul să poată urmări doar televizorul şi altul să poată asculta doar radioul. Datorită apariţiei internetului, însă, această structură de bază începe să se erodeze./dstanesc Cele două sunt amestecate şi nu cred că mai exist o mare diferenţă. Cu toate acestea, în timpul unor crize – cum a fost cutremurul din 2011, de exemplu – oamenii au tendinţa să asculte radioul, deci radioul este simplu dar are putere, mai ales în astfel de perioade dificile. Astfel, dacă oamenii nu ascultă în mod normal radioul, vor apela la radio atunci când se întâmplă ceva. Deci noi, radiodifuzorii, trebuie să ne menţinem audienţa obişnuită să asculte radioul. Pentru a îndeplini acest scop, trebuie să creăm ştiri şi programe bune.
Reporter: Ce este mai important, să dispui de tehnologie de ultimă oră sau de programe de calitate?
Toshiyuki Sato: Ai nevoie de ambele. Dacă nu introduci inovaţii în industria ta, nu poţi supravieţui. Acest lucru este adevărat mai ales în cazul televiziunii, pentru că iniţial am avut televiziune alb-negru, apoi am avut televiziunea color, iar ecranul plat înainte a fost o cutie, iar acum avem HD, care este o invenţie a companiei NHK (Japan Broadcasting Corporation), invenţie care a fost distribuită tuturor, pentru că oamenii vor să vadă imagini clare, un ecran frumos. Poţi vedea o operă sau un balet la Covent Garden, sau la Opera Metropolitan din New York, sau la Opera din Paris în acelaşi timp, în toată lumea prin intermediul HD şi în cinematografe diferite. Deci HD-ul, extinderea noii tehnologii oferă experienţe noi, şi prin intermediul acestor experienţe pot fi create noi afaceri, aşa că suntem deschişi multor schimburi şi trebuie să dispunem de noi dispozitive ca unelte de lucru.
Reporter: Avem de-a face cu un cerc. Imagine mai bună, reţele mai bune, tehnologii mai bune înseamnă mai mulţi bani. Mai mulţi bani înseamnă venituri mai mari pentru oameni. Când poate fi întrerupt un astfel de cerc?
Toshiyuki Sato: Nu este obligatoriu să cheltuieşti mai mulţi bani pentru tehnologii mai bune, pentru că, după cum vedeţi, un televizor cu ecran plat costa de 10-15 ori mai mult cu zece ani în urmă, dar acum este ieftin, oricine îşi poate permite unul. Deci inovaţia înseamnă apariţia unor noi tehnologii, dar după un timp preţurile scad şi fiecare poate cumpăra această tehnologie nouă.
Reporter: Asta este valabil şi pentru profesionişti, pentru tehnologia profesională?
Toshiyuki Sato: Ei nu pot face producţie în masă pentru radiodifuzori, pentru că aparatele noastre sunt speciale. Din acest punct de vedere, schimbarea este necesară, dar va trebui să cheltuiţi mai mult – mă refer la radiodifuzori – pentru a introduce noile tehnologii.
Reporter: De unde vin banii?
Toshiyuki Sato: Banii vin de la telespectatori şi ascultători. Acesta este sistemul în această industrie.
Reporter: Cum apreciaţi că România are acest fel de iniţiativă, aceea de a aduce împreună la Bucureşti radiodifuzori din Europa şi Asia?
Toshiyuki Sato: Cred că este o abordare bună şi prietenească pentru asiatici. Mulţi asiatici călătoresc în Europa de Est şi aceasta a fost o mare oportunitate pentru mine să vin în România de această dată. Când eram student trebuia să iau vize pentru ţările est-europene. O vară întreagă m-am pregătit să obţin vize de la 6 state, dar nu am putut obţine decât două, de la Polonia şi de la Cehoslovacia şi nu am putut vedea alte foste ţări est-europene. Acum pot veni în Ungaria şi România, deci mi-am realizat visul din perioada studenţiei. Deci este o şansă importantă pentru noi să venim şi să vedem ce s-a schimbat şi de asemenea de a schimba puncte de vedere cu românii.
Reporter: Ar putea exista un pod între Europa şi Asia?
Toshiyuki Sato: Sper să fie aşa. Dumneavoastră şi noi trebuie să fim un pod.(radioromaniaregional.ro)