Fata Pădurii și Omul Nopții. În compania ființelor supranaturale, de etnolog Constantin Eretescu – joi, 28 septembrie 2023, ora 21:03 – în emisiunea TRADIȚII cu Dumitru Șerban

Publicat de Andreea Drilea, 27 septembrie 2023, 09:27

Astăzi, relatăm de la Târgul de Carte Gaudeamus Radio România, ediția a XXIX-a, 7 – 11 decembrie 2022, Pavilionul B2 al Complexului Expoziţional Romexpo, București.

În ziua de 10 decembrie am participat, la standul Editurii Spandugino, la prezentarea cărților: Mircea Eliade: Definitio sacri, de Wilhelm Dancă; Scrieri 4. Darul desăvârșit & Cetatea sub asediu & Pe ce lume trăim, de Teodor Baconschi; Modern cu moderație: timpurile moderne sau inventarea unei înșelăciuni, de Rémi Brague; Dicționar de stilistică. Poetică, Retorică, Naratologie, Versificație, de Mihaela Mancaș; Fata Pădurii și Omul Nopții. În compania ființelor supranaturale, de Constantin Eretescu, respectiv – Hori de femei din Breb, de Sanda Golopenția.

Dacă în una din edițiile trecute ale emisiunii noastre am vorbit despre cartea Hori de femei din Breb, de Sanda Golopenția, astăzi… împreună cu etnolog Ion Ghinoiu, Cristian Pătrășconiu, reprezentantul Editurii Spandugino, moderator al manifestării și etnolog Constantin Eretescu… vorbim despre cartea − Fata Pădurii și Omul Nopții. În compania ființelor supranaturale. Autor: Constantin Eretescu. Lucrarea a văzut lumina tiparului în anul 2022 la Editura Spandugino din București. Despre cartea de față, autorul ne spune − „În aceste materiale folclorice se găsesc superbe istorii fantastice, credințe și descrieri de practici rituale, structuri epice perfect închegate, iar alături de ele, diverse informații, unele de mare detaliu, altele vagi, abia schițate. Antropologia culturală nu se interesează de ierarhizarea textelor după criterii artistice sau după meritele conținutului. Fiecare text reprezintă un document având calitatea de martor al unei realități de ordin superior. Aceste mărturii probează prezența unor reprezentări supraumane în mentalul colectivității umane, reprezentări de natură să le diriguiască viața și comportamentul. Din această perspectivă, toate textele au o valoare egală și li se cuvine respect în egală măsură”.

Stimați prieteni, oferim cuvântul, pentru început, domnului Cristian Pătrășconiu, absolvent al Facultății de Filosofie de la Universitatea de Vest din Timișoara, licențiat în științe politice și specializat în literatură comparată, fiind deținătorul unei bogate experiențe jurnalistice.

Invitatul nostru are o prezență consecventă în presa generalistă și, mai ales, în cea culturală de la noi din ultimii ani. Cristian Pătrășconiu ni-i prezintă pe etnologii Ion Ghinoiu și Constantin Eretescu, pentru ca imediat domnul Constantin Eretescu să mulțumescă Editurii Spandugino pentru condițiile impecabile în ceea ce privește editarea cărții − Fata Pădurii și Omul Nopții. În compania ființelor supranaturale, oferindu-ne câteva explicații despre „fata pădurii”, pentru ca, astăzi, întreaga emisiune să o dedicăm acestei interesante teme.

În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, vorbim despre cartea − Fata Pădurii și Omul Nopții. În compania ființelor supranaturale, de Constantin Eretescu. Cartea de față, după cum ne spun redactorii prestigioasei Edituri Spandugino, arată că: „Timpul prezent constată o graduală retragere a supranaturalului în zona ficțiunii. Mai există însă spații privilegiate, în matca gândirii populare, în care au loc întâlniri cu ființe supranaturale. Despre aceste întâmplări nemaivăzute și nemaiauzite, cercetătorul Constantin Eretescu a discutat cu informatorii-țărani, pentru care povestirile folclorice sunt asemenea știrilor de ultimă oră, petrecute cu puțin timp în urmă și care nu pot fi puse la îndoială. Astfel, autorul a adunat și a organizat sute de texte, atât românești, cât și străine, alcătuind masivul studiu despre Fata Pădurii și Omul Nopții, două ființe mitic-legendare gemelare. Volumul este rezultatul unei impresionante documentări, explorând mecanismele formării legendelor mitologice, transformările prin care acestea au trecut de-a lungul timpului, precum și legăturile cu alte ființe supranaturale din mitologia europeană.

Sursele românești, redate integral, constituie partea a doua a cărții, de o valoare excepțională atât pentru cercetătorii în domeniu, cât și pentru publicul pasionat de mituri și legende”.

În cele ce urmează, oferim cuvântul etnologului Ion Ghinoiu, cel care ne vorbește despre cartea domnului Constantin Eretescu, spunându-ne că „avem în față un studiu de mitologie românească, gândit și elaborat de un specialist în mitologie care și-a susținut teza de doctorat cu și despre personajele mitologice românești”. Ion Ghinoiu merge înspre timpurile străvechi și ne oferă amănunte complexe despre tărâmurile în care – astăzi – ne aflăm, spunându-ne că oamenii de pe aceste meleaguri invocau divinitățile pentru a-i proteja de diferite primejdii.

Stimați prieteni, în emisiunea de astăzi vorbim despre cartea − Fata Pădurii și Omul Nopții. În compania ființelor supranaturale. Autor: Constantin Eretescu. Volumul a văzut lumina tiparului la Editura Spandugino din capitală și a fost lansat la Târgul de Carte Gaudeamus Radio România, ediția a XXIX-a, 7 – 11 decembrie 2022, Pavilionul B2 al Complexului Expoziţional Romexpo, București.

Criticul literar Florea Firan despre Constantin Eretescu, nu demult, susținea: „Cărturar dedicat studiului, cercetător pasionat și prozator de talent, Constantin Eretescu este o prezență solidă și discretă a exilului românesc, personalitate echilibrată care a dat mereu dovadă de verticalitate morală, simț corect al istoriei, a refuzat compromisuri și a acceptat provocările dificile ale lumii noi în care a emigrat reușind să atragă respect și recunoaștere ca universitar și autor în comunități intelectuale din România și SUA”, iar despre volumul care consituie subiectul ediției de astăzi a emisiunii noastre, ne spune că e o „carte de antropologie culturală, care relevă preocupările tradiționale ale poporului pentru agricultură și păstorit, rituri de inițiere, spirite malefice, elemente supranaturale, forța naturii și slăbiciunile omului”.

Despre subiect, cu accent pe explicațiile despre „fata pădurii” și „omul nopții”, etnolog Ion Ghinoiu continuă a ne oferi amănunte necesare; în încheiere, Ion Ghinoiu ne spune că „în această carte autorul definește două mărci identitare culturale ale românilor în mitologia lumii”; cartea va deschide mai temeinic cutia Pandorei despre divinitățile și importanța culturii populare pentru definirea poporului român, mai precizează etnologul Ion Ghinoiu.

Astăzi, după cum bine știți, relatăm de la Târgul de Carte Gaudeamus Radio România, ediția a XXIX-a, 7 – 11 decembrie 2022, Pavilionul B2 al Complexului Expoziţional Romexpo din București. Vorbim despre cartea − Fata Pădurii și Omul Nopții. În compania ființelor supranaturale, de Constantin Eretescu. Volumul a văzut lumina tiparului la Editura Spandugino.

Până ai oferi cuvântul domnului Constantin Eretescu, îi creionăm un scurt portret biografic. Născut în 1937 la Cetatea Albă, în Basarabia (astăzi în Ucraina), CONSTANTIN ERETESCU se refugiază în România, unde urmează Liceul „Mihai Eminescu” din București, se înscrie la Facultatea de Filozofie a Universității din București, de unde este exmatriculat din motive politice în anul IV de studii și se transferă, un an mai târziu, la Facultatea de Filologie, pe care o absolvă în anul 1961. Obține titlul de doctor în ştiințe filologice în 1976. Funcționează pe rând ca profesor la Școala elementară nr. 2 Copăceni, Ilfov, cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor (1964-1979) și profesor invitat la Universitatea Bloomington, Indiana (1971).

Emigrează în Statele Unite în anul 1980, unde, în perioada 1983-1992, editează versiunea pentru America și Canada a periodicului „Lupta”, iar între 1986 şi 1996 predă cursuri de antropologie culturală la Rhode Island School of Design din Providence, Rhode Island.

Stimații noștri prieteni, astăzi, domnul Constantin Eretescu ne încântă cu amănunte concrete despre „fata pădurii” și „omul nopții”, răspunzându-ne la întrebările: Cine sunt aceștia? Ce vor aceștia? Etnolog Constantin Eretescu, pentru a întări explicațiile despre „fata pădurii” și „omul nopții” ne citește un text, foarte interesant, din cartea Domniei Sale.

În discursul domnului Constantin Eretescu, secvențial, intervine și Cristian Pătrășconiu cu câteva întrebări aplicate pe tema surprinsă în cartea Fata Pădurii și Omul Nopții. În compania ființelor supranaturale.

Astăzi, în exclusivitate, pentru dumneavoastră, prietenii Radio Iași, vorbim despre un subiect foarte interesant, subiect surprins atât de frumos în paginile cărții – Fata Pădurii și Omul Nopții. În compania ființelor supranaturale, de Constantin Eretescu.

Aflăm răsuns, în cele ce urmează la întrebările: Astăzi, unde ne mai putem întâlni cu „fata pădurii” și „omul nopții”? Cine se mai poate întâlni cu aceste entități? Sub ce formă? Pe cine ar alege Constantin Eretescu din cele două „duhuri”? Suferim de prea mult sau de prea puțin supranatural, astăzi, în viața noastră…?

Raportat la cele prezentate în ediția de astăzi a emisiunii noastre, conchidem: „Fata Pădurii este un demon feminin care acționează singur. În unele versiuni ce țin de două tipuri narative apar totuși două sau chiar mai multe asemenea ființe. Feciorul răpit este adus într-o cavernă în care întâlnește două, uneori chiar trei Fete ale Pădurii: «Colo-n casa ceie n-ave feresti, n-ave uși, n- ave nimnic. Da’, odat’ o văzut că înt-o vreme vin două fete la iel»”. Așadar… „Fata Pădurii este o reprezentare antropomorfă: un humanoid pilos, urât, supradimensionat, o ființă sălbatică, o creatură care nu a atins nivelul de civilizație al celor din satul tradițional. Nu cunoaște îmbrăcămintea sau încălțămintea, este incapabilă să mintă – capacitatea de a disimula, de a înșela este proba unui spirit evoluat – sau să-și ascundă intențiile și-i sunt străine jocul și strategia relațiilor sociale. Ea acționează impulsiv pentru a-și satisface o nevoie primară, fără să reflecteze la consecințele pe care actele ei le vor avea asupra celor în viața cărora intervine. Faptul că reprezentările mitologice malefice sunt urâte rezonează cu un principiu etic formulat încă din Antichitate: ceea ce este bun este frumos prin însăși natura sa, iar ceea ce este rău este urât prin însăși natura sa”.

E firesc să întărim cele precizate astăzi, cu câteva explicații și și despre „omul nopții”… „spre deosebire de Fata Pădurii, ființă mitologică prin excelență malefică, aducătoare de moarte și de nenorociri, Omul Nopții este o divinitate predominant benefică, protector al omului căzut victimă demonului feminin. Aria de răspândire a legendelor despre Omul Nopții coincide cu cea a legendelor despre Fata Pădurii în rolurile de agresoare a bărbaților, cu circulația cea mai intensă în zona Maramureșului și cu radiații spre vest (Satu Mare) și est (Bistrița-Năsăud și Suceava)”.

Concret, „trăsătura malefic/benefic se manifestă în modul în care individul intră involuntar în contact cu forțele supranaturale, cărora nu li se poate opune, suferind consecințele acțiunilor lor.

În contextele în care Omul Nopții apare împreună cu Fata Pădurii, el este întotdeauna o ființă benefică, apărător al omului. În contextele în care apare singur, Omul Nopții este o ființă ambiguă: el poate fi protector al omului și al gospodăriei, după cum poate apărea ca un monstru înfricoșător, chiar dacă nu agresiv, dar și, în câteva texte, ca un personaj malefic. Relația de opoziție conduce în mod inevitabil la un conflict al cărui martor și participant involuntar este omul. În înfruntarea care rezultă, demonul feminin este întotdeauna învins”.

Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele prezentate, vă invit să ne fiți alături, pe toate frecvențele Radio Iași, joi, 28 septembrie 2023, începând cu ora 21 și 3 minute, urmărind cu sufletul deschis spre valorile neamului românesc emisiunea Tradiții.

Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN

Romanul Blestemul Podului, de Mădălina Tanasă, lansat la Iași și la Cosmești, Galați, locul de origine al autoarei – joi, 9 martie 2023, 21:03 – TRADIȚII cu Dumitru Șerban

Publicat de Iuliana Bubuianu, 9 martie 2023, 11:50

În ediția de astăzi a emisiunii noastre… relatăm de la prezentarea cărții Bestemul Podului, de Mădălina Tanasă, volum lansat joi, 16 februarie, începând cu ora 18, în incinta Librăriei Cărturești din Palas, eveniment la care au participat aproape 100 de oameni.

Concret, în deschiderea emisiunii… Elena Crăciun, moderator al întâlnirii de zilele trecute – ne creionează un portret al Mădălinei Tanasă.

Apoi, o ascultăm pe Mădălina Tanasă, cea care ne povestește, secvențial, despre romanul – Blestemul Podului, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Presa Universitară Clujeană, editură a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

De la același eveniment, difuzăm vocile doamnelor – Gabriela Haja și Elena Isabelle Tamba, specialiști în filologie, vorbindu-ne despre firul narativ al romanului Blestemul Podului, cu accent pe subiectele surprinse în paginile acestuia, teme care sunt în strânsă legătură cu tradițiile neamului nostru.

Stimați prieteni, romanul a fost lansat și în ziua 3 martie la Cosmești, Galați, satul de origine al autoarei, iar, de aici, despre subiect, ascultăm câteva secvențe de la istoric Paul Aelenei, de asemenea, fiu al satului.

Aproape de final, Mădălina Tanasă ne citește câteva fragmente din romanul său de debut.

În speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu vocile pe care le-am amintit, dar și cu temele pe care ni le prezintă – vă invit să fiți alături de Radio Iași, până la ora 22, într-o nouă călătorie pe exuberantul tărâm al tradițiilor neamului nostru.

În roman, după cum ne spune Gabriela Haja, specialist în filologie, director al Institutului „A. Philippide” –  autoarea reușește să surprindă suferințele oamenilor simpli – țărani, soldați – aruncați în iureșul evenimentelor istorice din perioada Celui de-al Doilea Război Mondial. Decis de oamenii politici ai vremii, în pofida dorinței fundamentale a celor implicați de a trăi în pace, fiecare după puterile și priceperea sa, conflictul mondial, de neînțeles pentru aceștia, duce, implacabil, la distrugere și la moarte. Eroismul este resemantizat în cartea de debut a Mădălinei Tanasă: cei care au puterea de a supraviețui, cu demnitate, în condiții-limită, ajutându-i pe cei din jur fără surle și tobe, sunt adevărații eroi. Descoperim un talent surpinzător în descrirerea nudă a scenelor de luptă, iar elementele vizuale pregnante și dialogurile firești fac din romanul de față un posibil scenariu de film.

O ascultăm, astăzi, pe doamna Gabriela Haja, cu o relatare emoționantă de la prezentarea romanului, dar, până atunci, propun să o urmărim pe Elena Crăciun, cea care a moderat întâlnirea care constituie subiectul emisiunii noastre, cu un scurt portret pe care-l face autoarei romanului.

Stimați prieteni, în cele ce urmează, o ascultăm pe autoarea romanului Blestemul Podului, carte care a văzut lumina tiparului, anul trecut, la Editura Presa Universitară Clujeană. Mădălina Tanasă ne spune unde se petrece acțiunea romanului, amintindu-ne, cu emoție, de bunicii săi, oameni ancorați la valorile identitare ale neamului nostru; Mădălina Tanasă ne spune că romanul său de debut este un roman simbol în care și-a dorit să reliefeze drama oamenilor simpli în contextul războiului, război care nu avea legătură cu ei, nu era despre ei, dar, din păcate, acești oameni simpli duceau greul.

Vă reamintim că, astăzi, relatăm de la prezentarea romanului Blestemul Podului, de Mădălina Tanasă, eveniment care a avut loc, la Iași, joi, 16 februarie, începând cu ora 18, în incinta Librăriei Cărturești din Palas. Din următoarea secvență audio pe care o difuzăm, autoarea ne oferă explicația titlului romanului, oferindu-ne și câteva amănunte despre documentarea pe care a întreprins-o în ceea ce privește „țesutul” narațiunii de față.

Stimați prieteni, astăzi, după cum bine știți, relatăm de la prezentarea romanului Blestemul Podului, de Mădălina Tanasă, originară din Cosmești, Galați, eveniment care a avut loc, la Iași, joi, 16 februarie, începând cu ora 18, în incinta Librăriei Cărturești din Palas. Cartea a apărut, anul trecut, la Editura Presa Universitară Clujeană, iar pe coperta acestuia e o ilustrație bine realizată, în ton cu subiectul… de către artistul plastic Emanuel Chiriac.

De la prezentarea volumului, de zilele trecute, din târgul Iașilor, în cele ce urmează difuzăm discursul doamnei Gabriela Haja – cercetător ştiințific principal gr. I, doctor în filologie, Şef al Departamentului de lexicologie–lexicografie, Insitutul de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Gabriela Haja ne spune că romanul este o minunată lecție de viață, iar autoarea, Mădălina Tanasă, stăpânește perfect arta narativă, știind să construiască o lume cu personaje profunde, iar cea mai mare calitate a narațiunii da față este profundul său umanism.

De la același eveniment, Iași, 16 februarie, Cărturești, Palas, lansare – Blestemul Podului, de Mădălina Tanasă, în următoarele minute vă invit să o ascultați, cu atenție, pe Elena Tamba, doctor în filologie, cercetător ştiințific principal gradul I, Insitutul de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași.

Elena Tamba ne spune că în cartea de față sunt destinele unor oameni, barbați și femei, puse într-un context; e, de fapt, lumea satului, iar firul narațiunii, țesut de autoare cu o dibăcie aparte, ne determină pe fiecare dintre noi să reflectăm la: iubire, viață, moarte, deznădejde, dar și speranță. Elena Tamba, specialist în filologie, accentuează asupra mărcilor folclorului românesc pe care le găsim în paginile romanului de față, apoi, ne vorbește despre personajele din roman; despre limba pe care o folosește autoarea, spunându-ne că narațiunea de față e o bună resursă și pentru lexicografi, iar în paginile acestuia e tot ce ține de viață, viața aceasta a noastră, cu urcușuri și coborâșuri.

Stimați prieteni, în cele ce urmează vă spunem că romanul Blestemul Podului, de Mădălina Tanasă, a fost lansat și în satul de origine al autoarei, Cosmești, Galați, la 3 martie, începând cu ora 11, în incinta Căminului Cultural „General Eremia Grigorescu”, în prezența autorităților locale, a cadrelor didactice din comună, a elevilor școlilor din localitate, dar și a localnicilor. De la această activitate culturală, îl ascultăm pe istoricul Paul Aeleni, de asemenea fiu al satlui, cel care, în contextul de față, ne amintește opinia, despre volum, a doamnei Emilia Chebac, blogger de carte din capitală. Mai apoi, istoric Paul Aelenei ne conturează câteva secvențe din firul narativ al Blestemului Podului, stârnindu-ne, astfel, și mai mult interesul citirii acestuia.

În speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele prezentate, și sigur am făcut-o, teme pe care le dezbatem cu inviații amintiți, vă propun ca – joi, 9 martie 2023, începând cu ora 21 și 3 minute, să fiți alături de Radio România Iași, urmărind emisiunea Tradiții.

Ne auzim, online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text, Foto, Audio: Dumitru ȘERBAN

Fărâme de suflet țesute în covoare tradiționale moldovenești – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 19.09.2019)

Publicat de Iuliana Bubuianu, 19 septembrie 2019, 08:00 / actualizat: 19 septembrie 2019, 11:06

S-au apucat de meșteșug, în urmă cu câțiva ani, iar cea care le este alături, arătându-le din tainele firului de lână este mătușa Elena Hanachiuc, gospodină a comunei.

O altă voce prin intermediul căreia întărim subiectul emisiunii aparține etnografului Marcel Lutic, președinte al Asociației Meșterilor Populari din Moldova.

În speranța că doriți să audiați povestea firelor de lână care se țes în sânul Familiei Ivănușcă, vă invităm ca în seara aceasta, începând cu ora 21 și 3 minute să fiți alături de Radio Iași, urmărind emisiunea Tradiții.

Text și audio: Dumitru ȘERBAN

Vrancea – “icoana în mic a unității neamului nostru” – Tradiții cu Dumitru Șerban (27.08.2015)

Publicat de Iuliana Bubuianu, 27 august 2015, 08:05 / actualizat: 27 august 2015, 9:26

Sub afirmația de mai sus a istoricului Nicolae Iorga difuzăm emisiunea Tradiții de diseară, începând cu ora 21 și 3 minute până la ora 22, pe toate frecvențele Radio Iași, AM/1053 KHz, FM/90,8 și 96,3 MHz.

Centrul Cultural Vrancea, invitație la lectură

Primul interlocutor al emisiunii este Liviu Nedelcu, director al Centrului Cultural Vrancea, cel care ne vorbește despre ultimele apariții  editoriale dedicate culturii populare din Ținutul Vrancei. Așadar, este vorba despre: Ornamentică tradițională românească – Țara Vrancei, de Ion Cherciu; Râmniceni – Vrancea, instantanee monografice, volum coordonat de către Ioana-Ruxandra Fruntelată și Adriana Stoicescu; Nereju, patrimoniu viu, volum coordonat de către Ioana-Ruxandra Fruntelată și Suraia, Vrancea: tradiții, patimoniu, identitate, volum coordonat, de asemenea, de către Ioana-Ruxandra Fruntelată, conf. univ., dr. în filologie, la Facultatea de Litere a Universității din București.

• Liviu Nedelcu – Centrul Cultural Vrancea

Crâng-Petrești, leagăn al tradițiilor

Următorul interlocutor este Alina Ulmeanu, şefa Secţiei de Etnografie a Muzeului Vrancea din Crângul Petreşti, comuna Vânători. Alina Ulmeanu vorbește despre ce adăpostește Secția de Etnografie din Crângul Petrești. Așadar, muzeul este structurat pe două sectoare. Sectorul instalațiilor tehnice țărănești și al gospodăriilor și construcțiilor de interes public.

• 

  

  

  
  

  

  
  
• Alina Ulmeanu – descriere Muzeul Vrancei din Crang-Petresti

Nereju, bogată vatră etno-folclorică

Și dacă suntem în Vrancea, printr-un popas în comuna Nereju, completăm cadrul mirific al tradițiilor specifice ținutului, printr-o vizită pe care o facem acasă la Familia Lupașc, vestiți în întreagă țară prin meșteșugurile pe care le practică. Pavel Lupașc confecționează obiecte populare din lemn: fluiere, tipare de caș, măști populare etc.. Tudorița Lupașc, soția meșterului popular Pavel Lupașc, făurește obiecte de dogărie mică, tipare şi păpuşare pentru caș etc..

• Pavel Lupasc – mester popular din Nereju Vrancea

După toate aceste secvențe care ilustrează tărâmul tradițiilor specifice Ținutului Vrancei, conchidem prin câteva cuvinte ale etnologului Romulus Vulcănescu: “Vrancea este într-adevăr un leagăn de om al culturii populare, inevitabil și din punct de vedere etnografic, Țara Vrancei are cel puțin aceeași importanță. Aici găsim o zonă de creație a unor aspecte ale civilizației tradiționale românești. Ocupațiile vrâncenilor prezintă laturi foarte interesante cu răsfrângeri puternice în cultură …”.

Realizator,

Dumitru Șerban