Alina Stănuţă relatează că preşedintele director general al Radioului public, Ovidiu Miculescu, a menţionat că este important ca rezultatul dezbaterilor să se concretizeze într-o lege clară şi operabilă pentru o perioadă lungă de timp.
Propunerea de separare a funcţiei de preşedinte de cea de director general trebuie să clară, altfel există riscul creării a două centre de putere, a mai precizat şeful radioului public.
Ovidiu Miculescu: „Dacă se umblă la Legea 41 este important ca ea să funcţioneze şi să fie valabilă şi operabilă şi clară măcar 10-15 ani de acum înainte.”
Discuţiile din Comisia senatorială au mai vizat şi alte modificări care ar putea interveni în lege, printre care: statutul juridic al societăţilor române de Radio şi Televiziune, proiectele culturale care pot fi finanţate sau statutul studiourilor teritoriale.
Preşedintele comisiei, senatorul PSD Lucian Romaşcanu, preciza că aşteaptă propuneri în scris din partea conducerii Radioului.
Lucian Romaşcanu: „Ar fi foarte interesant să transmiteţi nu numai zonele cu probleme, ci şi cum le vedeţi dumneavoastră reparate, formulate cât mai aproape de un amendament la lege.
Noi ne-am dat nouă un termen pentru raport pe lege pentru 31 martie. Cel mai rău scenariu posibil pe care mi l-am imaginat eu este să începem semestrul doi cu legea nouă.”
Senatorii din Comisia de cultură urmează ca în perioada următoare să se consulte şi cu reprezentanţii conducerii TVR, cu cei ai sindicatelor din Radioul public, precum şi cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale.
Dacian Cioloş: „Nu este cazul să existe un intermediar între radioul public și cetățean”
Publicat de Lucian Bălănuţă,
2 noiembrie 2016, 06:57 / actualizat: 2 noiembrie 2016, 8:01
În cazul eliminării taxei radio-tv, şeful Guvernului a apreciat că nu este vorba de o taxă propriu-zisă. Mai mult, potrivit lui Dacian Cioloş, nu este cazul să existe un intermediar între radioul public, care este al tuturor românilor şi cetăţean:
Dacian Cioloş: Vedeţi, când vorbeşti oamenilor de eliminarea taxelor toată lumea se gândeşte „mai puţine biruri pe buzunar şi pe salariu’, dar sunt acolo câteodată… Aceste taxe înseamnă, de fapt, o contribuţie pe care o avem fiecare la dreptul de a fi informaţi liber, la dreptul independenţei unor instituţii publice care, pentru că sunt publice, ele trebuie să fie şi independente şi nu trebuie să depindă de semnătura unui ministru sau a unui prim-ministru, care poate să se schimbe şi care poate să aibă anumite puncte de vedere personale. De aceea, cred că în acest caz, într-adevăr, e bine când pot fi eliminate anumite taxe care cresc birocraţia, care complică lucrurile, dar în anumite cazuri poate nici nu e bun cuvântul acesta „taxă”. E vorba, de fapt, de o contribuţie pe care o face fiecare cetăţean al României direct, pentru că, sigur, unii spun „dar, de ce să nu colectăm noi banii respectivi şi să-i dăm noi de la guvern?” Pentru că nu e cazul să fie un intermediar între radioul public, care e al românilor, şi românii direct.
Realizator: Independenţa însă ne şi obligă, ne obligă să fim curajoşi, să ne atingem obiectivele, să fim alături de oameni, să riscăm poate, de ce nu?, mai mult decât un post privat, pentru că dacă postul privat depinde un patron, depinde de o anumită sumă, într-adevăr poate că asta ar fi şansa taxei, curajul de a rosti mult mai adânc nişte lucruri, nu? Ne dă o altă independenţă.
Dacian Cioloş: Absolut. Şi aici cred că radioul public ar trebui să aibă în mod natural acest curaj şi toţi angajaţii din radioul public, mai mult decât oricare alt mijloc de informare, unde pot să existe şi alte obiective de business, ceea ce e firesc, dar nu cazul pentru radioul public, şi eu ştiu că în radioul public sunt mulţi oameni care ştiu să-şi păstreze verticalitatea indiferent de cum bate vântul înăuntru sau în afară.
Bine v-am regăsit, sunt Mădălina Ion, începem „Microfonul deschis”, subiectul ediţiei – propunerea legislativă de modificare în regim de urgenţă a Legii 41 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor publice de radio şi televiziune. Invitaţi în studioul Radio 3Net sunt Nicoleta Balaci, jurnalist Radio România, bună seara, Nicoleta!
Nicoleta Balaci: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Şi Dinu Mărgărit, director de imagine la Serviciul Imagine din Televiziunea Română. Bună seara, Dinu! Bine ai venit!
Dinu Mărgărit: Bună seara! Bine v-am găsit, mulţumesc mult de tot!
Realizator: Vă mulţumesc şi eu amândurora că aţi acceptat să fiţi alături de Radio 3Net, alături de ascultătorii Radio România. Senatorul Georgică Severin este cel care a depus la Camera Deputaţilor o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.41 din 1994, privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Societatea Română de Televiziune, dar şi Societatea Română de Radiodifuziune sunt instituţii aflate în situaţii fundamental diferite din punctul de vedere al echilibrului financiar şi al performanţelor editoariale. În acest context, v-aş ruga pe amândoi să -mi răspundeţi, dacă modificările pot afecta activitatea Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv activitatea Societăţii Române de Televiziune? Şi aş dori să precizez pentru cei, care, poate, încă nu ştiu – Societatea Română de Radidifuziune este lider de piaţă cu raport de activitate pe anul precedent consemnând 1,6 milioane de euro profit, cu un contract colectiv de muncă racordat la nevoile salariaţilor. Nico!
Nicoleta Balaci: O să încep cu Televiziunea. Aşa am început şi în toate materialele pe care le-am documentat şi le-am elaborat, pentru că am citit acest proiect de modificare a Legii 41 şi chiar în expunerea de motive se spune, că aceste modificări se doresc a fi pentru salvarea televiziunii publice. M-am uitat cu foarte mare atenţie şi eu şi colegii noştri, ne-am uitat, dacă există o fundamentare economică, sau dacă există soluţii concrete, acele soluţii să vină în sprijinul colegilor din TVR, în sprijinul Televiziunii Române. Din punctul nostru de vedere, nu am indentificat niciun fel de soluţie care să ajute concret televiziunea şi cu asta am şi vrut să încep, aş fi aşteptat ca măcar în câteva rânduri să văd că este afectată, dar la modul pozitiv situaţia televiziunii. În acelaşi timp, aş vrea să remarc, dat fiind că am vreo 23, aproximativ, de ani de Radio România, am funcţionat pe această lege împreună cu Televiziunea Română, au existat perioade în care noi o duceam poate mai greu decât o ducem acum şi Televizunea foarte bine. Deci, din punctul meu de vedere, nu legea este problema, sau nu legea este cauza pentru care Televiziunea întâmpină dificultăţi acum. Noi am identificat o serie de posibile puncte în care să fie afectată atât activitatea noastră, cât şi mai mult activitatea colegilor din TVR şi până o să le dezvolt, aş vrea să mai remarc un lucru pe care foarte parte din societatea civilă îl remarcă – situaţia televiziunii a devenit grea de mai mulţi ani.
Se ştie la toate nivelurile, inclusiv parlamentare, acolo unde noi ne aflăm sub control parlamentar, la nivel guvernamental – se ştiau provocările. Nu s-a făcut nimic, din punctul nostru de vedere, până acum. Poate în perioade în care soluţia era una mai simplă se putea identifica ceva mai simplu pentru ei, iar acum s-a venit cu un proiect de lege abrupt, care, repet, nu văd cum ar putea să ajute TVR. Iar în ce priveşte RADIO ROMÂNIA, dar şi TVR, pot exista zone vulnerabile, dacă acest proiect va fi aprobat şi promulgat.
Până intru eu în detaliile tehnice, din punctul nostru de vedere, acelea unde am putea să fim afectaţi, aş vrea să precizez că noi am avut întotdeauna o relaţie foarte bună cu colegii din TVR. Nu sunt ei de vină pentru această situaţie. Instituţia are un potenţial extraordinar, care nu înţeleg de ce nu este valorificat. Şi încă un lucru pe care îl remarcă şi societatea civilă: deşi se ştia această situaţie, nu s-a făcut nicio anchetă serioasă, sau o cercetare serioasă, privind posibilele cauze care au adus Televiziunea în această situaţie. Dar aici colegul meu Dinu cred că poate să puncteze mai bine.
Realizator: Exact. Dinu, cum sunt afectaţi colegii tăi de ceea ce se întâmplă acum în SRTV?
Dinu Mărgărit: În primul rând, din punct de vedere moral. Reprezint un sindicat profesional, reprezint creatori de imagine, în mare parte cameramani şi directori de imagine, dar nu numai. Practic, reprezentăm oarecum prima linie de producţie a unor emisiuni documentare, prima linie de producţie a Televiziunii, în mare. Noi facem emisiuni, materiale, documentare pentru telespectatori. Ei sunt cei care ne privesc, ei sunt filtrul nostru…
Realizator: Ei sunt consumatorii produsului vostru.
Dinu Mărgărit: Exact. Se spune că nu avem audienţă, că… Mă rog, părerea mea personală este că nu e chiar aşa. Adică avem publicul nostru, care în continuare ne priveşte, care probabil că suferă odată cu noi, dar de-a lungul timpului – şi anul trecut – am avut nişte documentare foarte bune: „Gări de poveste”, spre exemplu, emisiuni care fac rating foarte bun, „Politică şi delicateţuri”
Realizator: Dar aveţi premii în cadrul APTR, da?
Dinu Mărgărit: APTR, UCIN, am adus patru premii de la Veneţia – pentru Televiziunea Română, am adus o nominalizare la Cannes – cred că e singura nominalizare la Cannes a acestei televiziuni şi, în general, a televiziunilor din România. Deci iată că Televiziunea Română ţine cât se poate de sus standardul din punct de vedere al imaginii. Probleme sunt, pentru că nu s-a investit deloc în aparatură, nu s-a investit deloc în decoruri, nu s-a investit în multe lucruri, dar, cu ce avem, în continuare Televiziunea Română face produse de calitate. Şi astăzi vreau să remarc şi să felicit pe toţi colegii mei, în frunte cu Dan Manoliu şi şefa de delegaţie de la Eurovision, toată lumea, toată lumea, a fost un show Eurovision la Baia Mare foarte bun, foarte bun, de standarde ridicate. Deci iată că Televiziunea Română are putere să facă producţii de calitate şi în continuare se fac. „Garantat 100%”, care e urmărit peste tot şi la al nu ştiu câtelea sezon, Iuliana Tudor cu… Deci avem producţii de calitate. Problema cea mai mare este că, din punctul meu de vedere, nu mi se pare normal ca evoluţia profesională a angajatului din instituţia numită TVR – şi aici sunt sigur că este vorba şi despre angajatul din Societatea Română de Televiziune, nu ar trebui să fie afectată de partea politică. Partea politică trebuie să-şi facă treaba ei şi noi ne facem treaba noastră.
Realizator: Partea politică ar putea dăuna credibilitaţii TVR-ului?
Dinu Mărgărit: Da. Şi eu cred că a fost o campanie dusă de ani de zile prin televiziunile particulare ş.a.m.d şi politicul care nu s-a implicat deloc, a fost o campanie dusă împotriva Televiziunii Române, cum de altfel într-o anumită perioadă cred că aceeaşi campanie era dusă şi împotriva Radioului public.
Nicoleta Balaci: Iar eu aş vrea, dacă-mi permiteţi, să punctez pe ideea asta nişte consideraţii tehnice din proiectul de lege care ar putea afecta dinspre zona politică spre zona de management, dar şi editorială, în cascadă, activitatea celor două instituţii. De exemplu, se propune despărţirea funcţiei de preşedinte de cea de director general, deci crearea funcţiei de director general. Până aici, pe noi angajaţii nu ne privesc despărţirile sau unirile de funcţii, însă directorul general are un mandat; după ce dă un examen are un mandat foarte fragil deoarece nu sunt criterii prevăzute în proiectul de lege, criterii clare pentru care Consiliul de administraţie poate decide încetarea mandatului directorului general. Or, atâta vreme cât criteriile nu sunt clare, vine un director general, trece testarea, dă examen, şi zi de zi se gândeşte că-i poate înceta mandatul. Poate îşi face planul propriu, se duce pe o zonă de management şi într-o bună zi se întâlneste consiliul de administraţie şi spune: Ok, încetează mandatul directorului general. Un astfel de mandat fragil, ţinut în mână de cine? De un consiliu de administraţie care din 13 membri are 11 numiţi politic, nu neapărat membri, dar numiţi politic, deci un astfel de mandat este fragil şi poate influenţa deciziile manageriale şi, nu spun că se şi întâmplă, dar există pericolul ăsta, poate influenţa deciziile editoriale.
Deci un astfel de mandat este fragil şi poate influenţa deciziile manageriale şi nu spun că se şi întâmplă, dar există pericolul ăsta, poate influenţa deciziile editoriale. De aia în luările de poziţie pe care le-am avut…
Dinu Mărgărit: Şi nu numai. Şi vin în sprijinul tău şi spun că o chestie grăbită, un mandat grăbit poate duce la soluţii nu tocmai bune. Adică din graba de a face, să spunem că să nu fii dat afară şi Consiliul de Administraţie să-ţi revoce funcţia şi toata munca pe care o depui aşa, sigur vei face greşeli, adică cu siguranţă vei fi dus către greşeală şi, practic, managementul tău o să fie total greşit.
Nicoleta Balaci: Iar criteriile pentru care ar trebui să se facă numirile în Consiliul de Administraţie mie mi se par superflue sau prea vagi: prestigiul profesional şi civic. Câte kilograme de prestigiu civic îţi trebuie ca să poţi să intri în template-ul unui membru de consiliu de administraţie? Dar aş vrea să mai fac o referire vizavi de posibile situaţii riscante. Radioul public şi Televiziunea Română se pot afla în blocaj funcţional în câteva situaţii, de exemplu în intervalele de timp dintre numirea Consiliului de Administraţie şi selectarea directorului general, sau se mai poate întâmpla ca directorul general să fie destituit de Consiliul de Administraţie şi Consiliul de Administraţie să fie destituit de Parlament. Întrebarea pe care o pun eu şi o pune toată lumea, văzând acest proiect de lege, cine semnează documentele importante pentru instituţie, statele de plată – este o primă observaţie. Apoi se face referire în proiectul de lege la salarizarea directorului general şi se face trimitere către o salarizare care ar viza o sumă fixă comparabilă sau care face trimitere către Legea salarizării unice, spre zona funcţionarilor. Dar eu întreb altceva. Atâta vreme cât ai un contract colectiv de muncă, el are anexe, care stabilesc foarte clar plajele şi mecanismele de salarizare, vii în lege şi pui ok, toată lumea este salarizată într-un fel, potrivit Contractului Colectiv de Muncă, dar directorul general are salariu fix stabilit de lege. Asta îngrădeşte… şi tot aşa, în cascadă, poate vulnerabiliza tot sistemul salarial pus la punct, de exemplu, la noi prin Contractul Colectiv de Muncă. Nu este uşor să ai un contract colectiv de muncă decent – sunt foarte multe instituţii în România, care nu au reuşit să ajungă la acest contract colectiv de muncă, iar din punct de vedere al Radioului public, ar însemna o vulnerabilizare în primul rând a angajaţilor.
Realizator: Propun să continuăm dezbaterea în câteva minute, aici, la „Microfonul deschis”, când de altfel vom şi intra în legătură directă, prin telefon, cu Ion Ghiţulescu, una dintre personalităţile remarcabile ale Radio România.
(…)
-: … chiar voiam să punctez o idee pe care Dinu a spus-o în pauza de melodie, aceea legată de faptul că nu s-a făcut, până acum, o anchetă serioasă…
Dinu Mărgărit: Nu, nu, nu. Anchetele s-au făcut. Eu consider că Curtea de Conturi și-a făcut foarte bine datoria și a făcut niște rapoarte pertinente, care atrăgeau atenția, cu mulți ani în urmă, de ceea ce se va-ntâmpla. Management defectuos ar trebui să fie considerată infracțiune. /…/ rapoartele s-au respins, de-a lungul timpului, Curtea de Conturi a dat rapoarte ș.a.m.d., s-au schimbat managerii… În schimb, eu consider… /…/ cred, sunt sigur, management defectuos se prescrie și, la un anumit interval de timp, se deschide o șampanie, se /…/, se sărbătorește…
-: A curs timpul – am scăpat, da!?
Dinu Mărgărit: A curs timpul – am scăpat… Iar Televiziunea Română rămâne cu datorii și cu dobânzi peste dobânzi, și se adună, și se adună… Și, oarecum, cred că noi, angajații, acuma fiind țapi ispășitori, pentru că executăm instituția pe niște drepturi salariale la care trebuia să avem acces, vom plăti, cu siguranță, acele dobânzi, acele datorii ș.a.m.d.
-: Câte persoane sunt, care au acționat instituția în judecată? Știi aproximativ?
Dinu Mărgărit: Deocamdată, vreo 200 și ceva, dar se pregătesc, pentru că insolvența și ceea ce se anunță pe post, cu părere de rău, dar politicul nu face treabă bună. În loc să liniștească lucrurile, mai mult le agită. Și, atunci când un angajat de bunîă credință, care nu a executat până acuma, aude că instituția va intra în insolvență, se sperie și este normal să reacționeze așa…
-: Se sperie angajatul, dar publicul cum reacționează? Este această insolvenă o soluție pentru rezolvarea problemelor, până la urmă?
Dinu Mărgărit: Sincer, nu cred. Nu cred. Cred că, după părerea mea, cred că toată soluția stă în mâna Guvernului. Așa am eu senzația. În ’91, era dată o lege prin care furnizorii de energie electrică trebuiau să colecteze taxa radio-tv; lege care încă-și manifestă /…/ efectele, și în ziua de azi. Mai mult decât atâta, Guvernul nu trebuie să facă altceva, decât să îmbunătățească un pic această lege, iar taxa radio-tv, pentru că e vorba despre noi, împreună, să fie colectată de către toți furnizorii de energie electrică; obligatoriu. Asta ar fi o măsură foarte bună și generalizată, pe toată țara.
-: Apropo de plătitorii de taxă, propunerea aceasta legislativă a fost elaborată, oare, cu consultarea publică a cetățenilor, a celor care plătesc taxele, a profesioniștilor care, iată, activează în cele două instituții?
Dinu Mărgărit: /…/ schimbarea Legii 41?
-: Da.
Dinu Mărgărit: Nu. Nu, nu, nu. Este domnul Georgică Severin, împreună cu 10-11…
-: Sunt mai mulți… Sunt peste 50 de semnatari… Este unul dintre motivele… lipsa consultării publice serioase, nu cum s-a introdus în regim de urgență, a stat câteva zile pe site și…
-: S-a bifat…
-: S-a bifat… Da. Spuneam că lipsa consultării serioase, atât a cetățeanului plătitor de taxe și beneficiar de servicii, cât și a profesioniștilor din cele două instituții, dar și a partenerului de dialog social – sindicatele -… lipsa acestei consultări este unul dintre motivele pentru care Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ, zilele trecute, acestui proiect de lege.
Realizator: Copreședintele PNL, Vasile Blaga – astăzi am citit chiar pe site-ul politicaromaneasca.ro – a declarat că soluția pentru situația TVR ar fi, până la urmă, colaborarea Guvernului, Parlamentului și a sindicatelor din această instituție. Voi cum comentați?/sdm2
Nicoleta Balaci: Asta este o frază cu care politicienii se îmbracă de multe ori, mai ales în an electoral, dă foarte bine să fii deschis cu cetăţenii, să-i consulţi, să le duci părerile, acum…
Realizator: Sau să te faci că-i consulţi.
Nicoleta Balaci: Încă odată spun, este an electoral, graba cu care a fost introdusă acest proiect – în procedură de urgenţă, şi graba cu care trece prin comisii, că am fost prezenţi la diverse comisii, ni s-a dat dreptate, dar ni s-a zis – Mergeţi la cealaltă comisie, că acolo sunt argumentele…
Dinu Mărgărit: Şi este destul de mare Parlamentul, trebuie să algeri un pic…
Nicoleta Balaci: Graba este suspectă pentru mine.
Realizator: …de la o comisie la alta, da.
Nicoleta Balaci: Mie mi se pare suspectă, această grabă. Şi vă mai spun încă un aspect tehnic, ce poate să afecteze managamentul, buna funcţionare a celor două instituţii, de exemplu, se propune abrogarea Articolului 23 din Legea prezentă, cel care spune că membrii Comitetului Director nu pot face parte din consiliul de administraţie al unei comerciale care are activitate în domeniul audioviuzalului şi nu pot participa la societăţi comerciale cu care SRR, respectiv, SRTV întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare. Or, abrogându-se articolul acesta, devine legală ocuparea fără concurs, pentru că este stipulat că fără concurs vor fi ocupate posturile în Comitetul Director, a unor funcţii din comitetele directoare din TVR sau din Radio, de către persoane cu interese contrare performanţei Radio România sau TVR, da? Poate să vină un director dintr-un radio concurent, sau o televiziune concurentă, în Comitetul Director la noi, sau la TVR şi haideţi să vedem dacă are interes ca lucrurile să meargă bine.
Dinu Mărgărit: OK. Aici este un lucru bun şi bine punctat. Am spus, prima soluţie ar fi treaba asta cu generalizarea colectării taxei TV. A doua soluţie, noi încasăm o taxă neîncărcată de TVA, nu?
Nicoleta Balaci: Da, da.
Dinu Mărgărit: Şi Radio România şi Televiziunea Română plăteşte TVA. Mi se pare normal să nu plătim TVA.
Nicoleta Balaci: Ar fi o variantă financiară, am mai auzit-o în unele medii propusă…
Dinu Mărgărit: Bun. Şi aici vin şi spun: Este un lucru foarte important cu venirea în Comitetul Director a cuiva din exterior. Noi, anul trecut, în 2015, ne-am întâlnit cu toate sindicatele şi am făcut o hârtie comună, prin care atrăgeam atenţia conducerii de la vremea respectivă – era domnul Stelian Tănase – atrăgeam atenţia asupra proceslor în desfăşurare asupra faptului că vor avea să plătească nişte bani şi să-şi calculeze foarte bine lucrurile astea. Răspunsul a fost unul simplu: justiţia să-şi facă treaba şi vom mai vedea.
Nicoleta Balaci: Aha, deci voi aţi anunţat că urmează acţiuni în instanţă…
Dinu Mărgărit: Da, da, am anunţat…
Nicoleta Balaci: … că aţi încercat negocieri.
Dinu Mărgărit: …după care…
Realizator: „Vom mai vedea” – ăsta este ca-n basme: Şi aşa mai departe.
Dinu Mărgărit: Da, da, da – şi aşa mai departe. Din sensul în care şi cu doamna Irina Radu am avut discuţii şi i-am explicat că să găsim o formulă de eşalonare, am căzut la pace cumva, să încercăm să nu fie afectat bugetul de salarii, şi aşa mai departe. Nu i-a prea interesat. De vreo două săptămâni încoace a începtut totul să se mişte destul de repede, au urmat întrevederi între conducere şi sindicate, care, deocamdată, nu au ajuns la un numitor comun, pentru că politica economică este uşor în contradicţie cu ceea ce ne dorim noi. Mă rog. Din punctul meu de vedere, Sindicatul Creatorilor de Imagine, cu toţi angajaţii cu care fac parte şi cu toţi membrii care fac parte din acest sindicat, va continua să-şi exercite meseria şi meseriile cât de bine putem să o facem. În continuare trebuie să facem calitate, să arătăm cât de bine putem şi să sperăm că la un moment dat vor veni şi nişte soluţii. Nu cred că Legea 41, modificarea Legii 41 nu, cu siguranţă nu va ajuta Televizunea Română, ba din contră, s-ar putea să…
Nicoleta Balaci: În forma pe care am citit-o.
Dinu Mărgărit: În forma pe care ai citit-o. Mai mult decât atât, s-. Eu cred că această lege nu va trece. Aşa sunt eu, sigur, că nu va trece. Nu este normal să treacă o lege care-i defectuoasă, nu este bine făcută. Şi, atunci, consider, că Guvernul, în continuare, va fi cel care vă găsi cele mai bune soluţii. Discuţiile între Guvern, Parlament, sindicate… Parlamentul – ei între ei nu se înţeleg; sindicatele – mare parte, oarecum, la greu, ne-am mai unit; dar Guvernul cu Parlamentul nu se întelege, Guvernul are treaba lui, Paralamentul treaba lor, comisiile şi ele au treaba lor, şi uite aşa se întâmplă o chestie care se tooooot duce şi tărăgănează şi cred că ajungem în alegeri cu ea.
Realizator: Ne oprim un pic pentru powerplay-ul de şi jumătate şi continuăm discuţia, în câteva minute.
Realizator: Încercăm încă o dată momentul special al ediţiei, în direct cu ascultătorii noştri, prin telefon şi de data aceasta sper să ne şi auzim, domnul Ion Ghiţulescu, jurnalist, comentator sportic, director al Direcţiei Programe a Societăţii Române de Radiodifuziune, între anii 1990-1996. Domnule Ghiţulescu, ne auziţi?
Nicoleta Balaci: Noi îl auzim pe domnul director Ghiţulescu..
Realizator: Dumnealui nu ne aude, din păcate. Asta e, se mai întâmplă întâmplări. Vom continua cu discuţiile aici, în studio şi o să vă rog să încercăm să punctăm în continuare ce alte vulnerabilităţi şi neclarităţi ar cuprinde această propunere legislativă în sistem de urgenţă?
Nicoleta Balaci: Duc eu partea tehnică, partea de observaţii pe CCM, dar voiam să-l întreb pe Dinu: voi aveţi CCM acum, Contract Colectiv de Muncă?
Dinu Mărgărit: Nu, nu avem Contract Colectiv de Muncă. Funcţionăm după Codul Muncii.
Nicoleta Balaci: În sensul că a expirat fostul contract şi nu a mai fost negociat sau sindicatele nu au…
Dinu Mărgărit: S-au încercat negocieri timp de şase luni de zile, pe vremea domnului Stelian Tănase; s-a dovedit a fi un negociator aprig şi de neînvins şi nu a acceptat condiţiile sindicatului de atunci, drept pentru care nu avem contract colectiv de muncă.
Nicoleta Balaci: De ce întreb? Pentru că se fac referiri în proiectul de lege de numire în comisia mare de selecţie a directorului general şi din partea Comisiei paritare. Voi nu aveţi comisie paritară, ea nu este funcională acum.
Dinu Mărgărit: Nu.
Nicoleta Balaci: Iată, din start, procesul de selecţie…
Realizator: O vulnerabilitate deja.
Nicoleta Balaci: … poate fi blocat. Asta este o altă observaţie pe care noi am avut-o, alta referitoare tot la selecţia directorului general. De ce am făcut atâtea referiri la această funcţie? Pentru că te aştepţi să vină o persoană foarte pricepută, aleasă pe criterii serioase şi nu din zona clientelară sau politică, pentru că, de exemplu, la TVR, un director general va avea „în pix” minus 700 de milioane de lei, adică trebuie să fie cineva care are soluţii foarte concrete, să fie şi plătit – din punctul meu de vedere un profesionist care poate să propună soluţii de o asemenea anvergură, el trebuie să fie şi plătit -, dar şi selectat pe criterii serioase. Or se spune, referitor la criterii, că trebuie să facă parte din această comisie specialişti de prestigiu din afara instituţiei. Păi stăm strâmb şi ne gândim drept, da? Ce înseamnă specialişti de prestigiu? Înseamnă în acelaşi domeniu, dar din afara instituţiei, adică din zona de concurenţă. Încă o vulnerabilitate…
Realizator: Da, şi mă gândesc că nu numai din zona de concurenţă, dar şi persoane, personalităţi, oameni care poate nu înţeleg ce se întâmplă în interiorul acestor două instituţii de stat.
Dinu Mărgărit: Dar nu trebuie să înţeleagă neapărat. Ei vin acolo cu un gând anume. Nu cred că… Eu, spre exemplu, dacă aş fi lucrat ani de zile într-o televiziune concurentă şi mi s-ar oferi un post în Televiziunea publică, nu ştiu ce să spun. Adică gândul meu tot acolo unde am muncit şi unde am trăit ani minunaţi este ş.a.m.d. Cred că doar cineva care încearcă să se depăşească pe el însuşi să încerce să facă ceva mai bine decât a făcut anterior, dar…
Nicoleta Balaci: Da, dar aici mă refeream la comisia de selecţie, cea care îl alege pe directorul general şi care trebuie să fie, citez, formată din specialişti, e compusă din cinci membri, specialişti de prestigiu din afara instituiei. Ok, păi îţi vin… vin concurenţă, că este clar că specialitatea asta este…
Dinu Mărgărit: Nu, eu cred că se referă la specialişti de la BBC, de la ZDF, nu, nicidecum de la noi din ţară.
Nicoleta Balaci: Seara vin glumele peste tine, am înţeles.
Realizator: E pozitiv…
Nicoleta Balaci: Vin specialişti de la, într-adevăr, BBC şi ce mai spunea Dinu, să selecteze un director general care are pe umeri o sarcină foarte grea şi care urmează să fie retribuit cu o mie şi un pic de euro – nu ştiu cine vine, dar e bine să deschizi o astfel de posibilitate.
Dinu Mărgărit: Da, nu te uita la mine. Şi la noi se poate întâmpla acelaşi lucru.
Nicoleta Balaci: Mă uitam întrebător.
Realizator: Ce mai punctăm, Nico?
Nicoleta Balaci: Mai punctăm, că mai sunt lucruri pe care noi le-am identificat.
Dinu Mărgărit: Nu ştiu. Această lege a mai fost propusă cândva?
Nicoleta Balaci: În forme asemănătoare, deci sunt citate întregi…
Realizator: Undeva în 2012?
Nicoleta Balaci: Şi în 2012, dar a mai fost o propunere făcută de doamna Turcan şi sper să nu greşesc, eu am fost şi atunci în echipa care s-a bătut, a reclamat disfuncţionalităţi din proiectul respectiv, cred că 2009 sau 2010, şi atunci erau formulări de genul, multe se regăsesc şi aici, dar erau şi alte formulări, să vină în conducere, în Consiliul de Administraţie societatea civilă – perfect de acord – dar fără niciun fel de criteriu, fără niciun fel de nuanţă şi chiar glumeam atunci, între noi, colegii, pentru că dacă vrei să… sau zona de ONG-uri. Dacă vrei să conturezi, trebuie să o conturezi într-un fel, adică să fie din zona media, să fie din zona libertăţii de exprimare, să fie…
Realizator: Da, libertăţii presei.
Nicoleta Balaci: .. pentru că noi identificasem atunci o asociaţie – ea chiar exista atunci, nu ştiu dacă mai e acum – care corespundea perfect criteriilor, era o asociaţie de ocrotire a animalelor, se numea „Cuţu cuţu”…
Realizator: Cred că există încă, „Cuţu cuţu”, da
Nicoleta Balaci: Cu toată dragostea mea pentru animale şi cred că există, sau Asociaţia – găsisem – Taximetriştilor din Târgovişte. Lipsa criteriilor am semnalat-o şi atunci şi acum. Acum, în privinţa membrilor din Consiliul de Administraţie, se fac nişte propuneri care pot merge până la încălcarea unor drepturi fundamentale, dreptul la carieră. De exemplu, cei numiţi de partide politice să nu fie angajaţi Televiziunea Română, Radio România – nu vorbesc de membri, nemembri de partid. Bun, deci dacă e o problemă că ai contractul de muncă aici, de ce nu ar fi o problemă că îl ai în altă parte. Sau oare persoane care lucrează în TVR sau în Radio şi de-a lungul vremii au fost în Consiliul de Administraţie şi şi-au adus toată experienţa şi ea a fost folosită în respectivele consilii, sunt mai puţin dezirabile decât nişte persoane nou-apărute, despre care nu avem criterii, cum spuneam înainte, prestigiu profesional şi civic. Se pune această condiţie, că nu au voie cei … Sau iar nu e treaba mea cu membri-nemembri de partid, dar a face precizarea asta referitor la cei numiţi de partidele politice, asta merge în zona încălcării unor drepturi fundamentale de a aparţine unor sindicate, formaţiuni ş.a.m.d.
Aceste drepturi sunt foarte clar prevăzute în lege. Aş mai vrea să subliniez nişte aspecte legate de drepturile salariaţilor. În forma de modificare a legii nu este foarte clar definită situaţia juridică a raporturilor de muncă dintre instituţie şi directorul general, dacă acesta va avea contract individual de muncă, şi atunci intră clar sub incidenţa respectării prevederilor CCM – Contractul Colectiv de Muncă – şi nu trebuie să-i stabileşti salariul prin lege sau a Codului Muncii, dacă nu este CCM, sau va avea alt tip de contract, de management, caz în care nu intră sub jurisdicţia CCM, nici în cazul drepturilor – dar, atenţie, nici în cazul obligaţiilor, pentru că sunt stipulate pentru angajaţii TVR, Radio România, o serie de obligaţii care trebuie respectate. Toate aceste ambiguităţi duc, în opinia noastră, la o situaţie tulbure pentru CCM şi pentru relaţiile de muncă din interiorul celor două instituţii. Instituirea unor bariere de negociere pentru că, la fel, Codul Muncii spune că salariile se negociaza ori în momentul în care stabileşti un salariu fix în lege, ai pus bariere de negociere în cazul tuturor salariaţilor şi se poate isca un efect în cascadă asupra tuturor salariilor. Acum administrăm bani publici, este adevărat, şi trebuie să avem foarte atentă grijă de ei.
Dinu Mărgărit: Şi responsabilitate.
Nicoleta Balaci: Aşa este. Dar în momentul în care – aici vorbesc pentru Radio România, dar vorbesc şi pentru TVR, că a avut şi el momentele bune – în momentul în care funcţionezi nu trebuie să mergi pe ideea scădem toate salariile, mergem la salariu minim pe economie, pentru că nu mai ai cu ce-i motivezi pe profesioniştii aceştia, şi sunt profesii foarte nişate, iar aceşti oameni ieşiţi din sistemul respectiv sau dezamăgiţi, vrând să-şi caute de lucru în altă parte, găsesc foarte greu, pentru că sunt profesii nişate.
Realizator: Până la urmă propunerea aceasta legislativă atinge într-un fel sau altul credibilitatea SRR? O pune sau nu o pune în pericol?
Nicoleta Balaci: Credibilitatea în momentul acesta nu. Numai că, aşa cum spuneam înainte, având zona de management cu un director general cu un mandat fragil, cu comitete directoare numite şi nu care dau examen, toată aceasta zonă de management la pixul Consiliului de administraţie, aic, se poate face loc unei afectări serioase a actului jurnalistic şi odată cu deteriorarea actului jurnalistic este clar că şi notorietatea şi prestanţa sunt afectate.
Dinu Mărgărit: Nu, dar este clar că nu o să reuşim să le facem, nu o să reuşim să ne ducem în continuare meseria cum trebuie. Va trebui tot timpul să stăm să ne gândim la partea financiară, la contracte, la lucruri care pe noi nu ne privesc.
Nicoleta Balaci: Exact, la care nu ar fi trebui să ne gândim, nu ar fi trebuit să ne facem griji din această cauză, pentru că altfel nici nu mai putem crea.
Dinu Mărgărit: Cu siguranţă. Şi sunt oameni minunaţi în ambele tabere, care fac lucruri minunate..
Nicoleta Balaci: Sunt profesionişti şi de o parte şi de alta, categoric.
Dinu Mărgărit: Materiale documentate foarte bine, lucrate cât de bine se poate pentru publicul nostrun telespectator şi al Radioului, ascultători. Deci este clar că încercăm din tot sufletul, angajaţii, să-şi facă treaba în continuare şi să nu fie afectaţi de politică. Nu este normal să se întâmple aşa ceva, nu este normal, astăzi, ca eu să-mi pun în gând dacă cumva mai îmi pot creşte copilul în condiţii civilizate sau nu; nu este normal să mă întreb dacă am cu ce să filmez, nu am cu ce să filmez, cum să spun….
Nicoleta Balaci: Dacă am bani de deplasare sau nu…
Dinu Mărgărit: Daca am bani de deplasare sau merg cu maşina mea personală, cum s-a întâmplat în multe şi multe cazuri. Sunt colegii mei care pleacă şi astăzi cu maşinile lor personale pe teren, numai ca să-şi facă reportajul.
Realizator: Dinu, dar te întreb eu ceva acum, ca avocatul plătitorilor de taxe. Nu sunteţi voi de vină cu asta, dar unde s-au dus cele 140 de maşini achiziţionate de curând? Ce se întâmplă cu ele?
Dinu Mărgărit: Parte sunt în parcul nostru, parte se dau înapoi, adică cele care nu au reuşit să fie folosite cum trebuie sunt date înapoi.
Realizator: Parte sunt în parcul lor.
Dinu Mărgărit: Sunt în parcul lor, adică le dăm înapoi în sensul ăsta.
Nicoleta Balaci: Este leasing operaţional?
Dinu Mărgărit: Este leasing operaţional, din câte ştiu eu, nu mă pricep extrem de bine la lucrurile astea. Problema mea este alta, nu poţi face asemănarea între un director de imagine, între un electrician şi un şofer profesionist. Şoferul profesionist duce 5 oameni în maşină, trebuie să-i ducă unde trebuie şi să-i aducă înapoi acasă teferi. Problema este că din rândul şoferilor au fost daţi afară foarte mulţi şi atunci au rămas maşini fără şofer, drept pentru care au spus: Hai, nu vreţi voi să le conduceţi? Ok, o conduc, merg 300 de kilometri, mă opresc după 300 de kilometri…
Realizator: Dar tu nu eşti acel şofer profesionist.
Dinu Mărgărit: Nu sunt acel şofer profesionist, dar trebuie să filmez. Nu pot să filmez nici după acei 30 de kilometri. De ce?
Realizator: Eşti obosit.
Dinu Mărgărit: Nu, nu, Doamne fereşte, nu, încă sunt tânăr, dar eu trebuie să fac acte. Iertaţi-mă, doamnă redactor, am de făcut foaia de parcurs….
Realizator: Da, da, cât am parcurs, foaia de parcurs.
Dinu Mărgărit: Iertaţi-mă, nu pot merge acum la filmare pentru că se închide la Primărie şi nu mai pot lua ştampila. Înţelegeţi? Despre asta este vorba. Deci nu pot să-mi fac meseria imediat, aşa cum vreau eu Şi, ce credeţi? Până găsesc pe doamna secretară, până completez foaia de parcurs apune soarele şi atunci redactorul vine şi îmi face referat. Îmi spune: Dom’le, asta este o zi pierdută.
Nicoleta Balaci: Astea sunt deficienţe de management.
Dinu Mărgărit: Sunt mari probleme de management. Televiziunea Română, ea ca instituţie şi ca angajaţi, nu are nicio vină. Din contră, încercăm cât se poate de mult să mergem mai departe până probabil când nu se va mai putea şi probabil că ne vom strânge toţi, mână la mână, şi vom apărea public, cum ar trebui să apărem şi cum ar fi trebuit să apărem de-a lungul timpului şi să încercăm să răspundem un pic problemelor politice din ziua de azi.
Nicoleta Balaci Şi mai am eu o întrebare, şi scuză-mă că am preluat aşa, dar ca nişte curiozităţi personale. Am privit mai ales zilele astea programele TVR, pentru că şi TVR are o campanie în care încearcă să atragă atenţia asupra acestor vulnerabilităţi, dar sunt emisiuni, Dinu, făcute la voi de colaboratori. S-a terminat lista redactorilor de calitate sau…
Dinu Mărgărit: Nu, nu, nu, nici pe departe. Şi parte din acele emisiuni făcute de colaboratori sunt … au şi profesionişti din Televiziunea Română, dar 10% din producţie trebuie să o externalizăm, adică este o chestie liberă. În acei 10% trebuie să avem şi emisiuni externe.
Nicoleta Balaci: Sunt de notorietate de-a lungul anilor contracte, e adevărat, colaboratorii respectivi talentaţi, buni, contacte pe sume foarte mari, n codniiile în care nu… E tot problemă de management, în condiţiile în care nu erau bani.
Dinu Mărgărit:Adevărat. Aici deja lucrurile mă depăşesc, chiar nu ştiu să răspund la această întrebare, de sume legate fiind întrebarea. În schimb, majoritatea colaborărilor de fac oarecum cu parte participantă, cu angajaţi, practic, din partea Televiziunii Române. Deci Televiziunea Română vine cu profesionişti, şi aduce aportul misiunii externe, câteodată. Sunt şi emisiuni, într-adevăr, care vin la pachet, să spun aşa. Dar, din câte ştiu eu, marea majoritate sunt făcute tot de noi.
Realizator: Să ştiţi că am ajuns deja la finalul „Microfonului deschis”…
Dinu Mărgărit: Deja? Abia acum am început să …
Realizator: Deja acum, când ne-am încins la discuţii.
Nicoleta Balaci: Găsisem soluţii de salvare…
Realizator:… da, de salvare, pentru că pasul acela de la insolvenţă la faliment, Doamne fereşte!, nu ştiu, e mic, e mare…
Dinu Mărgărit: Şi nu am vorbit nimic de insolvenţă.
Realizator: Nu am vorbit de insolvenţă, dar dezbaterea continuă şi în alte ediţii şi săptămâna viitoare, din câte ştiu vom programa o ediţie specială, tot într-o seară de joi, aici, la „Microfonul deschis”. Vă reamintesc, subiectul acestei ediţii a fost propunerea legislativă de modificare în regim de urgenţă a Legii 41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţilor publice de Radio şi Televiziune. Nicoleta Balaci şi Dinu Mărgărit, mulţumesc încă o dată pentru participarea la emisiune.
Dinu Mărgărit: Şi noi îţi mulţumim.
Nicoleta Balaci: Toate cele bune. Salutări celor de acasă.
Dinu Mărgărit: Şi o seară minunată în continuare.
Realizator: (…) Seară liniştită vă urez şi eu. Să auzim de bine şi nu uitaţi: noi şi voi suntem Radio România!
(VIDEO) Proiectul de modificare a Legii 41 din 1994, în DEZBATERE la Imperativ cu Cristian Ungureanu (4.03.2016)
Publicat de Lucian Bălănuţă,
3 martie 2016, 11:55 / actualizat: 28 martie 2016, 9:39
Documentul a fost iniţiat de senatorul social democrat Georgică Severin şi semnat de 67 de senatori şi deputaţi PSD. Iniţiativa are ca scop declarat găsirea de soluţii pentru salvarea televiziunii publice, în condiţiile în care, de-a lungul anilor, aceasta a înregistrat pierderi de sute de milioane de lei. Pe de altă parte, sub incidenţa aceleiaşi legi, radioul public a funcţionat şi funcţionează cu profit, iar audienţa se ridică la peste 4,5 milioane de ascultători.
În ediţia de vineri, 4 martie, a emisiunii „Imperativ”, la Radio Iaşi, vom încerca să aflăm cîteva puncte de vedere referitoare la iniţiativa de modificare a legii, iniţiativă care va afecta şi funcţionarea radioului public.
Au răspuns invitaţiei noastre deputaţii UNPR Liliana Mincă şi PNL Costel Alexe. Am adresat, de asemenea, invitaţii pentru participare parlamentarilor PSD, pe care i-am solicitat să argumenteze cum va putea această lege să salveze de la prăbuşire televiziunea publică şi să nu afecteze radioul.
Aşadar, vineri, 4 martie, de la ora 17,10, numai la Radio Iaşi, o dezbatere despre destinele celor două instituţii publice de radio şi televiziune. Moderator, Cristian Ungureanu.
Adâncirea decalajelor de dezvoltare dintre Moldova și celelalte regiuni ale țării, o realitate. Cauze și soluții – IMPERATIV cu Ioana Soreanu (28.06.2024)
Ecartul de dezvoltare dintre Moldova și celelalte regiuni ale țării este în creștere, arată statisticile. Moldova este lăsată în urmă în...
Deputatul PNL, Traian Dobrinescu, a subliniat că aplicarea în acest moment a prevederilor din document ar crea mari probleme societăţilor publice de radio şi televiziune.
Traian Dobrinescu: ”În legătură cu Televiziunea română problemele sunt destul de grave.
”Probabil că va urma insolvenţa, un administratot judiciar sau special, reorganizarea, numirea unei noi conduceri.
”Sper să fie pe concurs de proiecte. Ceea ce se cere în acest proiect de lege neplata taxelor care a făcut obiectul unei obişnuinţe de-a lungul timpului, în acest moment nu este potrivit.
”A anula acele taxe care întrăgesc bugetul Radioului şi Televiziunii, în acest moment ar fi un dezastru pentru Radio care merge bine”, a afirmat Traian Dobrinescu.
Actul normativ aşteaptă astăzi votul final al Camerei Deputaţilor în calitate de primă Cameră sesizată.
Şi membrii Comisiei de cultură propun respingerea proiectului, considerând că aplicarea lui ar conduce la imposibilitatea îndeplinirii obiectivelor constituţionale şi legale de către cele două servicii publice în ceea ce priveşte asigurarea dreptului la informare al cetăţenilor.
(Radio România Actualităţo/ FOTO Radio România Actualităţi)
Inițiativa primise aviz negativ, la mijlocul lunii februarie, din partea Comisiei pentru cultură, care a considerat că propunerea ar conduce la ‘imposibilitatea îndeplinirii obiectivelor constituţionale şi legale de către cele două servicii publice, SRR și SRTV, acestea pierzând o sursă considerabilă de finanţare, fără să se ofere o alternativă’.
În cadrul dezbaterilor generale, deputatul PNL Traian Dobrinescu a spus că a anula acele taxe care întregesc bugetul radioului şi televiziunii în acest moment ar fi un dezastru pentru radio, care merge bine’.
Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, Senatul fiind forul decizional.
#StareaEducației (INTERVIU) Theodor Giurcanu, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor: “Trebuie mult mai bine reglementate acțiunile care duc la aplicarea unei sancțiuni de tipul sălii de detenție, prevedere din noul Statul al Elevului, pentru a nu-l afecta și mai mult pe cel care are tendința de a deranja orele de curs”
În mai puțin de o lună începe școala, vacanța e pe final, iar din toamnă elevii vor avea parte de câteva schimbări survenite prin...
Formaţia CFR Cluj întâlneşte astăzi, de la ora 21.00, pe teren propriu, echipa Dinamo, în derby-ul etapei a XI-a a Ligii I.
Antrenorul Vasile Miriuţă nu are jucători suspendaţi pentru întâlnirea cu Dinamo. Totuşi Mateo Sušić, Ionuţ Larie şi Camora sunt în pericol de a lipsi în deplasarea de la Chiajna dacă vor fi avertizaţi, având 3 cartonaşe galbene.
Antrenorul Flavius Stoican are tot lotul la dispoziţie, cu excepţia lui Andrei Cordoş, care este suspendat pentru cumul de cartonaşe galbene. Va reveni după o etapă de suspendare tânărul Ionuţ Nedelcearu.
Meciul va fi transmis LIVE de la 21.00 pe LOOK TV.
Pe internet deja circulă o serie de streaminguri video create pentru ca partidă să fie urmărită live online – AICI
LIVE VIDEO derby CFR Cluj – Dinamo, ora 21:00, în etapa a XI-a a Ligii I.
Partida va fi arbitrată de o brigadă din Italia, avându-l la centru pe Paolo Tagliavento, 42 de ani. Tagliavento va fi ajutat la cele două linii de Lorenzo Manganelli şi Mauro Tonolini, în timp ce rezervă va fi Giulio Dobosz. Asistenţi suplimentari la acest meci vor fi Marco Guida şi Gianpaolo Calvarese.
România și Finlanda se află pe locul 2 în Grupa F, cu 4 puncte, după ce ambele formații au înregistrat o victorie și un egal. În ultimul meci, finlandezii au terminat la egalitate cu Grecia, scor 1-1.
Iată calendarul celorlalte partide ale României, LIVE VIDEO la televziunea română:
După victoria la scor cu Rapid, 3-0, Dinamo primeşte vizita celor de la CSU Craiova. Gazdele au un moral foarte bun după victoria din Giuleşti, în vreme ce oltenii, revitalizați de Sorin Cârțu, sunt în formă și ar putea urca până pe 8 în cazul unei victorii.
Deja au apărut o serie de posibilităţi de livestream video online. Meciul LIVE VIDEO – Dinamo – Craiova – îl puteţi găsi după o simplă căutare individuală AICI.
Dinamo – Craiova LIVE VIDEO. Echipele probabile:
Dinamo: Marc – Fai, Cordoș, Durimel, Filip – Bărboianu, Boubacar – Lazăr, C. Matei, D. Rotariu – Alexe
CS U Craiova: Balgradean – S. Achim, Acka, Frăsinescu, Vătăjelu – Madson, Târnăcop – Bancu, Bawab, Nuno Rocha – Curelea
Partida Oţelul-Steaua poate fi urmarită LIVE stream VIDEO pe LOOK TV.
LIVE VIDEO: Oficialii clubului Oţelul Galaţi afirmă că pot scoate un rezultat bun împotriva Stelei, în ciuda diferenţei din clasamentul Ligii 1.
De parcea cealaltă, Steaua vine după o înfrângere suferită în dauna echipei Dinamo Kiev, în grupele Europa League, în deplasare, cu scorul de 3-1 (1-0).
Unele site-uri găzduiesc streamuri online, LIVE VIDEO pentru Oţelul – Steaua. Le puteţi găsi aici.
OTELUL-STEAUA LIVE VIDEO ONLINE LOOK TV Programul care urmează a fi disputate în etapa a 10-a a Ligii I:
Duminică, 5 octombrie:
OTELUL GALATI -STEAUA BUCURESTI, ora 16.00 – LOOK TV
ASTRA –VIITORUL, ora 18,30 – LOOK PLUS
DINAMO BUCURESTI – CSU CRAIOVA, ora 21,00 – LOOK PLUS
Luni, 6 octombrie :
ASA TÂRGU MURES – CFR CLUJ, ora 21,00 – LOOK TV
LIVE ONLINE: În cazul unei victorii, FC Braşov, locul 12, se va distanţa de zona retrogradabilă, iar în situaţia opusă, CSMS Iaşi ar obţine prima victorie din acest sezon.
Deja au fost publicate o serie de site-uri de LIVESTREAM, live video accesând acest link.
Echipe probabile (FC Braşov – CSMS Iaşi – LIVE VIDEO)
FC Braşov: Iacob – Străuţ, Machado, Leko, Serginho – M. Constantiescu, Bruno Madeira, Grigorie, Aganovici – Enceanu, Ganea
Rezerve: D. Mutu, C.Munteanu, Ciocîlteu, Ţîră, Diogo Santos, Buga, Barna
Antrenor: Adrian Szabo
Conform statisticilor, meciul ar putea fi un duel al reprizelor secunde – Steaua a înscris cel mai mult între minutele 60-75, iar Astra Giurgiu între 75-90.
Până la ora meciului LIVE, Steaua ocupa locul 1, iar Astra Giurgiu se afla pe locul 3 în Clasamentul Ligii I, 3 puncte separând cele două echipe.
Pe internet circulă mai multe variante de streaming live video.
Livestreamingurile principale pot fi accesate AICI.
Derby-ul de astăzi poate cântări la fel de mult și în privința viitorului lui Daniel Isăilă pe banca tehnică a giurgiuvenilor, amenințat cu demisia la finalul partidei din Cupă.
Charlo Greene prezenta o ştire despre legalizarea cannabis-ului când a anunţat că este CEO-ul unei companii de comercializare a marijuanei medicinale – Alaska Cannabis Club.
Charlo Greene a spus că se va concentra pe acţiunile de legalizare a marijuanei, deşi a mai făcut şi prezentat ştiri despre companie şi în trecut, însă niciodată nu a menţionat care este legătura dintre ea şi Alaska Cannabis Club.
După acest monolog neregizat, se pare, prezentatorul jurnalului de ştiri nu a mai putut să spună decât: „Ne cerem scuze pentru ce aţi văzut… revenim în scurt timp”.
