Franţa a convocat pentru mâine un nou summit, la care este invitată şi România

Două surse diplomatice au declarat că ţările invitate sunt Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, România, Suedia şi Belgia.

Unele ţări ar putea participa prin videoconferinţă, au declarat doi diplomaţi.

Lideri din Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Spania, Olanda şi Danemarca s-au reunit luni, la Paris, la invitaţia preşedintelui Emmanuel Macron, alături de conducerea Uniunii Europene şi de secretarul general al NATO, pentru a dezbate ultimele evoluţii legate de Ucraina, în contextul iniţiativelor de pace lansate de noua administraţie americană.

Potrivit unor oficialităţi UE, unele ţări au fost nemulţumite de faptul că întâlnirea a fost doar pentru anumiţi lideri şi nu este un summit al întregii Uniuni Europene.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

SUA şi Rusia au stabilit la Riad să abordeze elementele ‘iritante’ în relaţiile lor

Statele Unite şi Rusia au convenit la această întâlnire stabilirea unui mecanism bilateral de consultări pentru a aborda elementele ‘iritante’ în relaţiile lor şi să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică de săptămâna trecută să iniţieze negocieri de pace, a transmis Departamentul de Stat al SUA.

‘O discuţie telefonică urmată de o întâlnire nu sunt suficiente pentru stabilirea unei păci durabile’, a declarat după încheierea convorbirilor de la Riad purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, dând astfel de înţeles că eforturile de pace sunt încă în stadiu incipient.

Aceeaşi idee rezultă şi din declaraţia consilierului pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, participant la reuniunea de la Riad. ‘Am discutat, ne-am expus abordările de principiu şi am convenit ca echipe distincte de negociatori asupra acestui subiect să intre în contact la momentul potrivit’, a spus Uşakov în faţa presei ruse. ‘Americanii trebuie să-şi desemneze reprezentanţii, noi îi vom desemna pe ai noştri, iar apoi, probabil, activitatea va începe’, a adăugat acesta.

Uşakov a mai declarat că întrevederea de la Riad ‘nu a decurs rău’, cele două delegaţii au avut ‘o discuţie foarte serioasă asupra tuturor aspectelor pe care dorim să le abordăm’, dar este improbabil ca săptămâna viitoare să se desfăşoare un summit între Putin-Trump. Încă mai trebuie să se lucreze ‘intens’ la organizarea acestui summit, a indicat el. Totuşi, consilierul lui Putin a asigurat că Rusia şi SUA au convenit la Riad să-şi respecte interesele în mod reciproc.

Oficiali ruşi şi americani au avut de asemenea la Riad o discuţie separată despre cooperarea economică, inclusiv despre preţurile energiei, a declarat şeful fondului suveran rus, Kirill Dmitriev.

În acest timp, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că Rusia respinge nu doar aderarea Ucrainei la NATO în prezent, ci doreşte în plus un angajament din partea Alianţei că aceasta va revoca promisiunea făcută la summitul de la Bucureşti din 2008 privind o admitere a Ucrainei în NATO în viitor.

Rusia leagă soluţionarea conflictului ucrainean de crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident, răspunsul ulterior al Rusiei fiind invazia în Ucraina.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Liderii principalelor puteri europene se întâlnesc, la Paris, pentru a discuta despre securitatea europeană şi războiul din Ucraina

Publicat de Andreea Drilea, 17 februarie 2025, 08:31

Reuters notează că afirmaţia lui Rubio sugerează că întâlnirea dintre reprezentanţii Statelor Unite şi cei ai Rusiei, care va avea loc zilele următoare în Arabia Saudită, este doar una de tatonare, la care Washingtonul să vadă dacă Moscova este într-adevăr dispusă la negocieri.

Declaraţia lui Rubio o contrazice însă pe cea a emisarului special al preşedintelui Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, potrivit căruia europenii nu vor participa la tratative, iar Statele Unite vor juca rolul de intermediar între Rusia şi Ucraina.

Pe fondul acestor semnale contradictorii venite de la americani, liderii principalelor puteri europene se întâlnesc astăzi, la Paris, în regim de urgenţă, pentru a discuta despre securitatea europeană şi războiul din Ucraina, după cum transmite corespondenta RRA, Daniela Coman.

Reporter: Prim-miniştrii Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Poloniei, Spaniei, Olandei şi Danemarcei, preşedintele Consiliului European, preşedinta Comisiei Europene şi secretarul general al NATO vor participa la această întâlnire informală de la Paris, a anunţat preşedinţia franceză. Acelaşi comunicat precizează că discuţiile de azi ar putea fi ulterior extinse în alte formate, cu scopul de a reuni toţi partenerii interesaţi de pace şi securitate în Europa. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot, vorbea aseară, într-un interviu la televiziunea LCI, de două chestiuni urgente care vor domina agenda europeană în perioada următoare.

Jean-Noël Barrot: Pe termen scurt, va trebui să ne asigurăm că pacea care va fi negociată şi găsită în Ucraina este de durată, iar apoi este aproape sigur că Statele Unite îşi vor revizui nivelul de angajament, inclusiv din punct de vedere geografic, în cadrul NATO. Toate acestea trebuie să producă inevitabil o adevărată trezire a noastră şi chiar un salt înainte pentru a ne însuşi ceea ce ne aparţine, adică, propriul nostru rol în securitatea continentului european.

Reporter: Reuniunea de urgenţă de la Paris are loc într-un moment deosebit de delicat al relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite, după iniţiativele luate în ultimele zile de preşedintele american Donald Trump şi de echipa sa de a negocia pacea pe bătrânul continent direct cu Vladimir Putin, ţările europene şi Ucraina fiind excluse de la luarea deciziilor.

Rador

Ucraina nu va fi de acord cu nicio înţelegere de pace negociată de Statele Unite şi Rusia fără implicarea Kievului

Publicat de gabrielarotaru, 14 februarie 2025, 05:50 / actualizat: 14 februarie 2025, 7:28

Zelenski urmează să se întâlnească azi, la München, cu prilejul Conferinţei anuale de Securitate, cu vicepreşedintele american JD Vance, după ce Donald Trump şi Vladimir Putin au convenit telefonic să înceapă imediat negocierile pentru a pune capăt războiului.

Trump a declarat, în urma conversaţiei, că aderarea Ucrainei la NATO nu este practică, iar revenirea ei la graniţele dinaintea invaziei ruse este improbabilă.

Afirmaţiile preşedintelui american au nemulţumit Ucraina şi au contrariat ţările europene, care le consideră o capitulare în faţa Rusiei şi un pericol pentru securitatea continentului.

Corespondentul RRA în Germania, Vlad Drăghicescu relatează: La fel ca în alte capitale europene, nervozitatea este în creştere şi la Berlin. Cancelarul Olaf Scholz a sublinat aseară că europenii nu pot accepta ca preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, să ia decizii de unii snguri şi să impună Ucrainei un dictat de pace. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că în Germania nu va mai exista niciodată război. Sunt cuvinte cu siguranţă tulburătoare, dar ele fac parte din adevăr, pentru că în aceste zile este vorba despre război şi pace în Europa.” Iniţiativa lui Trump privind Ucraina îl îngrijorează şi pe liderul creştin-democrat Friedrich Merz, cel mai probabil viitor cancelar federal, potrivit sondajelor. Vicepreşedintele american JD Vance va transmite vineri europenilor la Conferinţa de Securitate de la München un mesaj brutal. Va fi un mesaj de confruntare, a declarat şeful Uniunii Creştin-Democrate, aseară, la un post de televiziune. Europa trebuie să poată răspunde fără echivoc, a spus domnul Merz, potrivit căruia ziua de astăzi va avea urmări importante şi va intra în istorie. Ministrul apărării federal, Boris Pistorius, a descris schimbarea bruscă de curs a Statelor Unite ca fiind un semnal de armă şi un motiv în plus pentru continuarea consolidării militare în statele partenere NATO din Europa. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Discuţia dintre preşedinţii american şi rus despre pacea din Ucraina i-a surprins pe aliaţii din NATO

Publicat de gabrielarotaru, 13 februarie 2025, 19:21

Aliaţii europeni vor însă ca Ucraina şi Europa să fie parte a oricăror negocieri de pace şi se arată încrezători că ucrainenii vor fi membri ai alianţelor atlantice.

Corespondentul nostru Bogdan Isopescu revine de la Bruxelles cu detalii despre reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO:  Schimbarea de poziţie a Statelor Unite în privinţa conflictului din Ucraina este extrem de clară, iar siguranţa cu care vorbea secretarul american al apărării, Pete Hegseth, trăda poziţia de forţă pe care o va avea în interiorul Consiliului şi în faţa aliaţilor. Statele Unite au început negocierile cu Moscova fără a se consulta cu aliaţii, iar Washingtonul spune fără ocolişuri că Donald Trump este singurul lider care poate să aducă pacea repede

În aceste discuţii dintre Statele Unite şi Moscova, apartenenţa Ucrainei la NATO, dar şi integritatea sa teritorială par a fi elemente de negociere. Interesul Statelor Unite este strict pentru a încheia conflictul şi pentru o pace durabilă, pentru ca Rusia să nu pornească un altul în viitor.

Discursul secretarului general NATO, Mark Rutte, pare şi el schimbat, încercând să ajungă la un numitor comun între poziţiile diferite dintre alţii europeni şi Statele Unite. Aşa că, întrebat spre subiectul aderării Ucrainei la NATO sau despre eventuale concesii teritoriale, acesta ocoleşte răspunsul şi insistă pe ideea de pace durabilă.

Mark Rutte: Trebuie să ne asigurăm acum ca discuţiile să înceapă, ca Ucraina să fie într-o poziţie puternică la masa negocierilor şi pe faptul că pacea să fie durabilă. Nu trebuie să mai permitem să mai apară un conflict vreodată şi trebuie să ne asigurăm că Ucraina este protejată.

De partea cealaltă, aliaţii europeni se simt excluşi de la masa tratativelor prin demersul făcut de preşedintele american.

Germania îl condamnă pe Trump pentru că pare a fi făcut deja concesii Rusiei chiar înaintea negocierilor propriu-zise.

Franţa avertizează că nu trebuie să se ajungă la pace prin slăbiciune, iar Suedia spune că apartenenţa Ucrainei la NATO este un obiectiv asumat al alianţei.

Lituania atrage atenţia că Trump şi Putin nu pot găsi singuri soluţia pentru toţi sau pentru securitatea europeană, iar şeful diplomaţiei europene, Kaya Callas, invitată la Consiliu, afirmă că Uniunea va sprijini în continuare Ucraina dacă aceasta nu va accepta termenii negocierilor. Europa şi Ucraina, spun aliaţii de pe continent, trebuie să fie parte a acestor negocieri. (Rador/ FOTO radioiasi.ro)

Botoșani: Proiect transfrontalier pentru modernizarea lacului din Parcul Mihai Eminescu

Cu un buget total de 420.000 de euro și o durată de 18 luni, inițiativa urmărește reabilitarea lacurilor urbane și amenajarea unor zone de agrement moderne și prietenoase cu mediul.

La Botoșani, lacul din Parcul „Mihai Eminescu” va fi modernizat prin noi soluții pentru biodiversitate, iluminat și decoruri artistice.

În plus, va fi realizată o instalație interactivă eco-friendly, simbol al legăturii dintre natură, artă și comunitate.

În Ivano-Frankivsk, proiectul vizează transformarea Lacului German într-un spațiu recreativ cu locuri de joacă, turn de observare a păsărilor și zone de picnic. Această colaborare transfrontalieră promovează soluții europene pentru protecția mediului și dezvoltarea urbană sustenabilă.

(Radio Iași/Gina Poenaru/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

UE suplimentează ajutorul umanitar pentru Ucraina şi Republica Moldova cu 148 de milioane de euro

Pachetul de ajutor a fost anunţat de comisarul european pentru egalitate, pregătire şi gestionarea situaţiilor de criză, Hadja Lahbib, care vizitează luni Ucraina pentru a discuta despre provocările umanitare în contextul continuării războiului cu Rusia.

Finanţarea este destinată acoperirii cheltuielilor pentru alimente, adăposturi, apă şi încălzire pentru populaţia ucraineană.

Cele opt milioane de euro alocate pentru Republica Moldova vizează proiecte umanitare. Sprijinul se va concentra pe ajutorarea refugiaţilor ucraineni şi a comunităţilor gazdă din R. Moldova, cu prioritate pe accesul la serviciile esenţiale, precum sănătatea şi educaţia, şi pe sprijinul psihosocial.

”Noua noastră finanţare de 148 milioane de euro drept sprijin umanitar este o dovadă mai puternică a faptului că suntem alături de ucraineni atunci când au nevoie. Vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de această criză, cu toţi partenerii noştri şi cu autorităţile ucrainene”, a afirmat Hadja Lahbib, citată în comunicat.

În contextul continuării războiului de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei, aproximativ 12,7 milioane de oameni au nevoie urgentă de ajutor.

Noua finanţare de 148 de milioane de euro va susţine ajutorul umanitar atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, valoarea totală a ajutorului umanitar alocat de Comisia Europeană pentru cele două ţări depăşind astfel 1,1 miliarde euro.

De la începerea agresiunii ruse în februarie 2022, Uniunea Europeană coordonează cea mai mare operaţiunea a sa desfăşurată vreodată în cadrul Mecanismului european de protecţie civilă, livrând peste 150.000 de tone de produse Ucrainei. De asemenea, UE a desfăşurat asistenţă din rezervele sale rescEU, furnizând Kievului generatoare electrice, echipament medical, adăposturi temporare şi staţii de tratare a apei.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Alertă de raid aerian la Kiev şi în alte câteva regiuni ale Ucrainei

Publicat de Andreea Drilea, 22 noiembrie 2024, 11:00

Alerta de raid aerian a fost activată în capitală şi în regiunile Kiev, Jitomir, Cerkasi, Kirovohrad, Poltava, Cernihiv, Sumi, Dnipropetrovsk, Zaporijjia, Harkiv şi Doneţk.

La ora 10:06, Forţele Aeriene ale Ucrainei au avertizat că o dronă a fost detectată în timp ce se îndrepta spre Kiev. Ulterior, armata a transmis că drona a fost observată la limita regiunilor Cerkasi şi Kiev. O altă dronă a fost detectată în regiunea Cernihiv.

De asemenea, câteva grupuri de drone au fost observate în regiunea Sumi.

Rador/FOTO imagine ilustrativă

Ucraina a lansat rachete britanice Storm Shadow asupra Rusiei (Bloomberg)

Publicat de Lucian Bălănuţă, 20 noiembrie 2024, 17:49

Un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a declarat că biroul acestuia nu va comenta relatări ce privesc chestiuni operaţionale militare.

Marea Britanie a furnizat deja Ucrainei rachete cu lansare aeriană Storm Shadow, similare rachetelor franceze SCALP, de asemenea oferite Kievului de Franţa, care au o rază de acţiune de 550 de kilometri. Forţele aeriene ucrainene le-au lansat până în prezent asupra unor ţinte din Crimeea şi din celelalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia, folosind avioane de atac de concepţie sovietică Sukhoi SU-24, modificate de specialiştii occidentali pentru a purta rachete de acest tip.

Guvernul britanic a precizat în trecut că permite Ucrainei să folosească aceste rachete doar în interiorul graniţelor ucrainene recunoscute internaţional, dar în ultima vreme a exercitat presiuni asupra SUA să ridice restricţiile de folosire a armamentului oferit Kievului astfel încât să poată fi lovite ţinte în profunzimea teritoriului rus.

În cele din urmă, preşedintele american Joe Biden, aflat la final de mandat, a decis duminică să dea curs cererii insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a ridica aceste restricţii asupra folosirii rachetelor ATACMS, rachete cu lansare terestră care au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

După unda verde primită de la Washington, Ucraina a folosit marţi în premieră astfel de rachete într-un atac asupra unei instalaţii militare în regiunea rusă de graniţă Briansk. Potrivit Moscovei, antiaeriana rusă a doborât cinci din cele şase rachete ATACMS lansate în acest atac.

(Agerpres/ FOTO captura video)