În cadrul proiectului ”Alecsandri 200”, Naționalul ieșean ne-a invitat miercuri 21 iulie la premiera spectacolului ”Alecsandri`s garden” – un colaj de texte și cânticele aparținând marelui dramaturg moldovean.
SPECTACOLUL ARTEI este tribuna creatorilor de frumos. În prima parte a emisiunii din această seară, realizatorul Alex Aciobăniței îl invită la microfon pe regizorul Ovidiu Lazăr, cel care a semnat această producție care închide la Teatrul Național ”Vasile Alecsandri” din Iași stagiunea 2020 – 2021.
De curând, același teatru al Iașului a avut un succes. Tânăra actrița Diana Vieru, absolventă a școlii ieșene de actorie a fost distinsă cu Premiul pentru Cea mai Bună Actriță în Rol Secundar, la Gala Premiilor UNITER 2021. Diana Vieru îi explică lui Alex Aciobăniței faptele care au dus la construirea rolului dar ne oferă tuturor și un prilej de a afla părerile sale despre teatru și despre dificila profesie de actor.
Emisiunea SPECTACOLUL ARTEI se difuzează în intervalul 21.03 – 22.00.
Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic: Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin
Publicat de ,
8 mai 2018, 09:45
Pornind de la scenariul semnat de Emil Boroghină după Tristele şi Ponticele, această biografie poetică este dedicată împlinirii a 2.000 de ani de la moartea poetului Publius Ovidius Naso.
Traducerea: Teodor Naum.
În rolul lui Ovidiu – Emil Boroghină, dă glas unor gânduri din zilele noastre – Ilinca Tomoroveanu.
Asistenţa tehnică: Mariana Epure, de la Radio România Oltenia Craiova.
Regia de studio: Milica Creiniceanu.
Regia muzicală: Patricia Prundea.
Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu.
Redactor şi coordonator al proiectului Biografii, memorii: Magda Duţu.
În 2017 se împlineau 2.000 de ani de la moartea poetului iubirilor gingaşe, exilat la Pontul Euxin.
Pe malul Mării Negre, Ovidiu – considerat primul nostru poet, avea să-şi scrie ultimele opere, Tristele şi Ponticele.
Tot aici avea să moară. Reputatul om de teatru Emil Boroghină a realizat un recital, scenariul său fiind alcătuit exclusiv din poeme cuprinse în aceste ultime opere; poeme-epistole expediate de poet la Roma, unor prieteni şi soţiei sale.
Regizorul Gavriil Pinte a conceput un spectacol radiofonic, pornind de la scenariul alcătuit de Emil Boroghină, adaptându-l şi completându-l cu informaţii despre Ovidiu, despre exilul său, despre contextul istoric şi geografic.
Personalitatea, fantezia creatoare, umorul fin, perfecţiunea formală a stilului poetului, sunt conturate prin rostirea strălucită a lui Emil Boroghină, susţinută de universul sonor gândit de Gavriil Pinte, împreună cu echipa de creaţie, într-un spectacol tulburător.
Cea de-a XXVI-a ediţie a Galei Premiilor UNITER a avut loc într-un pavilion special construit pentru acest eveniment, amplasat pe esplanada dintre Catedrala Episcopiei Ortodoxe şi Biserica Romano-Catolică.
Echipele tehnice au ridicat în acest spaţiu un teatru pentru o zi.
Juriul care a stabilit nominalizările pentru ediţia din acest an a galei a fost format din criticii de teatru Monica Andronescu, Alice Georgescu şi Mircea Morariu.
Pentru Cel mai bun spectacol au primit nominalizări ‘Amadeus’ direcţia de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti, ‘Artists Talk’, un spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB – Centrul Cultural al municipiului Bucureşti, şi ‘Pasărea Retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte’, scenariul şi regia Radu Afrim, la Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania ‘Tompa Miklos’.
La categoria Cea mai bună regie în concurs vor intra Yuri Kordonsky pentru regia spectacolului ‘În adâncuri’ la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, directorul de scenă Victor Ioan Frunză, pentru regia spectacolului ‘Amadeus’ la Teatrul Metropolis Bucureşti, şi Bobi Pricop pentru regia spectacolului ‘O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii’ la Teatrul Naţional ‘I.L.Caragiale’ din Bucureşti.
Cel mai bun actor în rol principal va fi ales dintre Andrei Huţuleac, Ciprian Nicula şi Richard Bovnoczki, în timp ce pentru titlul de Cea mai bună actriţă în rol principal se vor întrece Alina Petrică, Ana Ularu şi Mihaela Trofimov.
Pentru Cel mai bun actor în rol secundar au intrat în concurs Gheorghe Visu, Miklos Bacs şi Conrad Mericoffer, iar pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar au primit nominalizări Antoaneta Zaharia, Ana Bianca Popescu şi Ana Ciontea.
La categoria Cea mai bună scenografie au fost nominalizaţi Adrian Damian pentru spectacolul ‘Iarna’ la Teatrul ‘Nottara’, Dragoş Buhagiar – ‘Cafeneaua’ la Teatrul Naţional ‘Vasile Alecsandri’ Iaşi şi Irina Moscu – ‘Pasărea Retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte’ la Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania ‘Tompa Miklos’.
Câştigătorul premiului pentru critică teatrală va fi stabilit dintre Alina Epingeac, Doina Papp şi Mirella Nedelcu Patureau.
În cursa pentru Cel mai bun spectacol de teatru TV au primit nominalizări ‘Livada de vişini’ de A.P. Cehov, regia Alexandru Lustig, ‘Jocul de-a vacanţa’ de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colţeanu, şi ‘Vandalul’ de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe.
Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic va fi ales dintre ‘Biblia Neagră’ a lui William Blake, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, ‘Dada Cabaret’ după Matei Vişniec, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu, şi ‘Poveste despre tatăl meu’ de Radu F. Alexandru, regia artistică Gelu Colceag.
La categoria Debut, nominalizări au primit Radu Brănici, pentru rolul Morritz din spectacolul ‘Deşteptarea primăverii’ la Teatrul German de Stat Timişoara, Lavinia Pele – Doruleţ în ‘Visul unei nopţi de iarnă’ la Teatrul ‘Tony Bulandra’ Târgovişte şi Iustinian Turcu – Georg în ‘Martiri’ la Teatrul Naţional ‘Radu Stanca’ Sibiu – secţia Germană.
Spectacolele au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016. (Agerpres/ FOTO uniter.ro)
Doru Mareş: „Nu scriu critică de teatru, scriu texte de spectator”
Scriitorul, publicistul şi traducătorul Doru Mareş, secretar literar al Teatrului Municipal „Bacovia”, a fost distins cu prestigiosul Premiu UNITER pentru Critică teatrală, pe anul 2014, la cea de-a XXIII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, desfăşurată luni, 25 mai, în Sala Mare a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti.
Au mai fost nominalizaţi la aceeaşi secţiune Ion Parhon şi Claudiu Groza. Juriul de nominalizări a fost alcătuit anul acesta din criticii de teatru Monica Andronescu, Mircea Morariu şi Maria Zărnescu iar juriul care a desemnat câştigătorii a fost format din scenografa Ştefania Cenean, criticul literar Dan C. Mihăilescu, actriţa Valeria Seciu, criticul de teatru Oana Stoica şi regizorul Alexa Visarion.
Doru Mareş scrie cronică de teatru de 24 de ani, pentru presa cotidiană sau de specialitate. Este implicat de tot atâţia ani în desfăşurarea vieţii teatrale româneşti, ca organizator şi membru al juriului la prestigioase festivaluri.
Din anul 1994 este membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, Secţia Română şi din anul 1995, membru UNITER. În 2000 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Doru Mareş:
„Am început în octombrie ’91, cu un text despre spectacolul «…au pus cătuşe florilor…», de Fernando Arrabal, în regia lui Alexander Hausvater. E pe post de icoană. Se pare că mi-a produs prima reacţie de convingere că merită să te ocupi de aşa ceva, pentru că era genul de spectacol care începea de la uşa teatrului – a fost foarte agresiv cu spectatorii – pe urmă am mers pe un culoar de poliţie politică, se întâmpla cu spectatorul în mijlocul decorului, a fost un spectacol foarte impresionant ca semantică. Mai văzusem spectacole, stând liniştit în sală, pe fotoliul comod, dar erau toate foarte literare, mă făceau să mă întreb de ce n-am stat acasă, să citesc liniştit textul. Acesta era diferit, textul era doar o parte din întreg. Alexander Hausvater este şi unul dintre regizorii la care ţin foarte mult.
Eu nu scriu critică de teatru, scriu texte de spectator. Sunt spectator profesionist, scriitor – spectator dar sunt asimilat cu criticul de teatru deşi eu nu consider că fac aşa ceva. Idealul meu ar fi să scriu în timp real un text care s-ar numi «poem», un text sugerat de spectacol, aşa cum într-o iubire scrii când suferi sau când eşti fericit, şi să ajung să fac o carte de poezie, care ar fi percepută ca o carte de poezie, dar care să fie despre spectacole de teatru.
Cred că primul rol al criticii de teatru este să fie în sine un produs de artă. Scriu pentru că scriu, fără explicaţii şi fără scop. Al doilea rol poate funcţiona pentru spectatori, care să aibă un reper, o altă opinie despre spectacol, la care să se raporteze, şi apoi poate folosi şi celor din scenă. Ghinionul este că actorii nu se pot vedea când joacă. iar regizorul poate fi extrem de subiectiv. O cronică de teatru poate fi şi pentru unii şi pentru alţii un etalon, dacă spectacolul respectiv este calea pe care şi-o doresc sau n-au ajuns încă acolo.
Am urmărit, scriind, corectitudinea şi onestitatea faţă de mine în momentul în care văd spectacolul fără a mă gândi dacă mă cunosc sau nu cu actorul, regizorul, dramaturgul, cu directorul de teatru.
Uman, un Premiu UNITER îţi aduce o bucurie, în fond, reversul e «orice şut în fund e un pas înainte», dar există riscul să ţi se rupă noada, deci e mai bine să primeşti un zâmbet pentru a face un pas înainte şi premiul acesta are valoare de zîmbet. Dacă zâmbetul care mi se adresează mie îi poate ajuta şi pe colegii cu care lucrez, atunci li-l dăruiesc cu acelaşi scop”.
Au fost alături de Doru Mareş, la Gala Premiilor UNITER, Anca Sigartău, managerul Teatrului Municipal „Bacovia”, invitată de onoare a evenimentului, colegi, prieteni şi colaboratori ai teatrului băcăuan.
Disticţia primită de criticul de teatru Doru Mareş este primul Premiu UNITER pentru Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău.
