Valoarea punctului de referinţă va fi de 81 lei la data intrării în vigoare a noii Legi a pensiilor (proiect)

Publicat de Andreea Drilea, 1 noiembrie 2023, 05:45 / actualizat: 1 noiembrie 2023, 6:47

VPR este determinat prin împărţirea valorii punctului de pensie din anul 2023, adică 1.785 de lei, la 25, care reprezintă nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară, potrivit proiectului de lege privind sistemul public de pensii, publicat marţi seara de MMSS . În proiect se precizaeză că la determinarea cuantumului pensiei , fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

Potrivit proiectului de lege, valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

‘ Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică’, se menţionează în proiectul de lege.

În situaţia în care unul dintre indicatorii are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de referinţă se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă, iar dacă toţi indicatorii au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă.

Potrivit documentului, în anul 2024 valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% şi este de 2032 lei.

‘Începând cu anul 2025 procentul de majorare (…) nu poate fi mai mare decât procentul de creştere al veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent, situaţie în care se acordă procentul cel mai avantajos’, se arată în proiect.

Numărul total de puncte realizat de asigurat se obţine din însumarea punctajelor anuale ale acestuia şi a numărului de puncte de stabilitate.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic. Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani; un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

Stagiile de cotizare contributive prevăzute sunt cele realizate în sistemul public de pensii. Numărul de puncte de stabilitate se acordă proporţional şi pentru fracţiunile de an.

‘ Prevederile alin. (3) – (5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv’, se maia artă în document.

În situaţia asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat contribuţia de asigurări sociale, dovedesc şi venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate. În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare prevăzut la art. 6 alin. (3), punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurări sociale.

Punctajul lunar calculat în condiţiile alin. (7) se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale. La calcularea punctajelor anuale, a punctajului lunar şi a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale.

‘În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se diminuează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale’, precizează documentul.

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în situaţiile prevăzute la articolele specifice. 14 alin. (1) lit. c) şi d). Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b) şi e) punctajul lunar este de 0,25 puncte.

‘În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1), se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare. În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) şi care, în aceeaşi perioadă, au realizat, conform legii, stagii de cotizare ca urmare a încadrării într-o formă de asigurare obligatorie sau facultativă, la calculul punctajului lunar al asiguratului se ia în considerare câştigul brut lunar realizat/ venitul lunar asigurat.

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II de invaliditate; 0,10 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Proiectul de lege prevede ca pentru perioadele în care persoana a fost şomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale. Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale.

Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă,potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează: 0,25 puncte pentru fiecare lună în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
0,50 puncte pentru fiecare lună în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.

Persoanele prevăzute la art. 52 lit. a) şi art. 53 beneficiază de 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap, respectiv deficienţă vizuală gravă. Persoanele prevăzute la art. 52 lit. b) beneficiază de 0,25 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiţii de handicap.

În proiect se precizează că în luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal va întocmi un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referinţă conform legii, precum şi eventualele abateri de la regula de majorare şi impactul financiar determinat de acestea. ‘În situaţia constatării abaterilor prevăzute la alin. (8) Guvernul va lua măsuri corective pentru a compensa impactul fiscal, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale punctului de pensie’, precizează Ministerul Muncii.

Începând cu anul 2027 şi periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport privind evoluţia cheltuielilor cu pensiile publice în funcţie de proiecţiile Ageing Working Group (AWG). În situaţia constatării depăşirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu referinţa stabilită de experţii independenţi, luată în considerare la momentul adoptării prezentei legi, în baza raportului prevăzut la alin. (10) Guvernul va lua măsuri de reducere a cheltuielilor cu pensiile, astfel încât acestea să revină la referinţa stabilită, exprimată ca procent în PIB.AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Vești bune pentru studenți! Burse majorate la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Publicat de Lucian Bălănuţă, 13 martie 2017, 16:35 / actualizat: 13 martie 2017, 20:04

Măsura este valabilă pentru semestrul al II-lea de studiu.

Astfel, cuantumul bursei sociale ar urma să fie de 580 lei, la fel și pentru cea parțială, în vreme ce bursa integrală ajunge la 630 de lei, iar cea de merit – 730 de lei.

Și doctoranzii universității vor avea burse majorate cu aproape 40%.

Anunțul a fost făcut de Marian Dalban, reprezentantul studenților în Biroul Executiv al Consiliului de Administrație din cadrul UAIC, pe pagina oficială de Facebook a instituției academice:

(Radio Iași/ FOTO uaic.ro)

Guvernul adoptă săptămâna viitoare OUG privind APIA pentru ca toţi fermierii să primească subvenţii

Publicat de Lucian Bălănuţă, 27 august 2014, 08:51

Acesta i-a solicitat ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, ca până săptămâna viitoare, când se va reuni Guvernul în şedinţă, să elaboreze o ordonanţă de urgenţă prin care să se reglementeze situaţia de la APIA.

„Funcţionarii de la APIA au dat şase ani subvenţii într-un fel, în al şaptelea an le este frică să fie arestaţi. Deci, haideţi să elucidăm legea şi toţi, toţi agricultorii să primească subvenţiile!”, i-a cerut Ponta lui Constantin. (Mediafax/ FOTO fermierul.ro)

INTERVIU: Cioloş – Toţi producătorii români afectaţi de embargoul rus sunt eligibili pentru ajutor din partea UE

Publicat de Lucian Bălănuţă, 19 august 2014, 07:47

În contextul măsurilor de sprijinire a producătorilor europeni anunţate luni de CE, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat, pentru MEDIAFAX, că ajutorul de 125 de milioane de euro va fi acordat producătorilor în funcţie de nevoi, în funcţie de cantităţile de legume şi fructe retrase de pe piaţă. Comisarul european a precizat că toţi producătorii afectaţi de decizia Moscovei sunt eligibili pentru a primi ajutor, chiar dacă nu fac parte din organizaţii de profil, un aspect important pentru România, unde gradul de organizare al producătorilor este limitat.

Totodată, Dacian Cioloş a subliniat că, din datele aflate la dispoziţia CE, România va fi afectată, în mod direct, mai puţin decât alte state europene de embargoul rus, dar a recunoscut că pot apărea şi efecte indirecte ca urmare a faptului că în România ar putea ajunge un număr mai mare de produse europene care în mod normal erau exportate pe piaţa rusă.

Comisarul european pentru Agricultură a evidenţiat faptul că măsurile de sprijin se vor aplica atât timp cât va fi nevoie de ele.

Pe de altă parte, Dacian Cioloş a declarat că CE sprijină producătorii europeni, inclusiv români, în vederea identificării de pieţe noi, aceasta fiind o soluţie pe termen mediu şi lung, alături de normalizarea relaţiilor cu Rusia.

Prezentăm interviul acordat de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Ce efecte vor avea măsurile anunţate luni de Comisia Europeană?

Dacian Cioloş: Astăzi am anunţat un pachet de măsuri excepţionale de sprijin pentru producătorii de fructe şi legume perisabile. Pentru mulţi producători din ţară, în special pentru cei din sectorul legumicol, producătorii de roşii, de castraveţi, embargoul rusesc a creat o situaţie dificilă. Măsurile anunţate astăzi vin în sprijinul lor. Toţi producătorii de legume şi fructe afectaţi de restricţiile pe piaţa rusească vor fi eligibili pentru a beneficia de măsuri de sprijinire a pieţei, în cazul în care le consideră necesare, indiferent dacă fac sau nu parte din organizaţii de producători – un aspect deosebit de important pentru România, unde gradul de organizare al producătorilor de legume şi fructe este foarte limitat.

Dincolo de estimări, deciziile de sprijin şi de asistenţă financiară vor fi bazate pe cantităţile efective retrase de pe piaţă, distribuite gratuit, nerecoltate sau recoltate înainte de coacere, după ce autorităţile fac verificările necesare. Cel mai important este să avem situaţia exactă de pe teren. Acesta este şi motivul pentru care am instituit un sistem de monitorizare permanentă a pieţelor şi avem întâlniri săptămânale cu experţii din statele membre. Este foarte important ca statele membre să transmită Comisiei Europene informaţii la zi despre situaţia din sectoarele afectate de aceste restricţii.

Reporter: Din totalul de despăgubiri la nivel european, cât vor primi producătorii români?

Dacian Cioloş: Deocamdată, am anunţat măsuri de sprijin pentru producătorii de legume şi fructe, acolo unde vorbim despre produse perisabile, care nu pot fi stocate în aşteptarea găsirii de noi pieţe. Suma totală alocată acestor măsuri de piaţă pentru acest sector este de 125 milioane de euro. Nu există o repartizare a acestei sume pe stat membru. Sprijinul financiar va fi alocat producătorilor, în funcţie de nevoi, de cantităţile de legume şi fructe retrase de pe piaţă intr-un fel sau altul. Atlfel spus, aceste măsuri vor acţiona ca o plasă de siguranţă. Principalul obiectiv al producătorilor va fi bineînţeles să-şi vândă producţia pe piaţă. Însă, dacă acest lucru va fi îngreunat din cauza eventualului surplus de producţie, în urma restricţiilor exportului pe piaţa rusă, producătorii vor putea decide să recurgă la retrageri de pe piaţă a unei părţi a producţiei, iar măsurile anunţate azi vor compensa financiar aceste cantităţi retrase.

Reporter: Din datele disponibile la CE, cât de afectate sunt România şi celelalte ţări europene de embargoul rusesc?

Dacian Cioloş: Exportul pe piaţa rusă reprezintă în jur de 10 procente din totalul exporturilor europene extracomunitare de produse agricole şi agroalimentare. Unele sectoare şi unele state membre sunt mai afectate decât altele. Spre exemplu, peste 60 de procente din exporturile agroalimentare din ţările baltice aveau această destinaţie, aproape 30 de procente din exporturile Poloniei, 20 la sută din exporturile Cehiei. Pentru alte state membre precum Germania, Olanda vorbim de cantităţi şi de valori ale exportului foarte mari.

În cazul României, din datele pe care le avem la Comisia Europeană, procentul este mult mai mic, ceea ce înseamnă că România va fi afectată direct mult mai puţin în comparaţie cu alte state membre. În medie, în 2011-2013, România a exportat către Federaţia Rusă produse agricole şi agroalimentare în valoare de 34 de milioane de euro, dintr-un total al exporturilor extracomunitare de aproape un miliard şi jumătate de euro pe an. Aceasta înseamnă că numai 2,3% din exporturile agroalimentare româneşti au avut ca destinaţie piaţa rusească. Pentru România, impactul economic direct al restricţiilor impuse de Rusia este limitat. Sigur, dincolo de acest impact direct, ar mai putea exista efecte indirecte – dat fiind faptul că vorbim despre o piaţă comună europeană, mai multe produse decât de obicei ajunse pe pieţele din România ar putea afecta vânzările producătorilor români. Dar, tocmai de aceea, am avut în vedere aplicarea acestor măsuri de sprijin pe piaţă pentru toate statele membre, nu doar pentru cele care exportă direct pe piaţa Rusiei.

Reporter: Pentru ce perioadă se vor acorda despăgubirile?

Dacian Cioloş: Măsurile de sprijin se vor aplica atât timp cât va fi nevoie de ele. Azi am alocat 125 de milioane de euro unui set de măsuri care vor fi aplicate în sectorul fructelor şi legumelor perisabile până la sfârşitul lunii noiembrie. Săptămâna trecută am aprobat o serie de măsuri pentru producătorii de piersici şi nectarine. Foarte probabil, probleme vor mai fi şi în alte sectoare. Suntem gata să acţionăm când şi unde va fi necesar, cu mijloacele cele mai potrivite. Este un proces în desfăşurare. Ceea ce mi se pare cel mai important este ca agricultorii români, şi toţi ceilalţi agricultori europeni afectaţi de embargoul rusesc, să ştie că noua Politică Agricolă Comună are toate instrumentele administrative, legislative şi bugetare pentru a veni în sprijinul lor. Această decizie a Federaţiei Ruse nu ne-a luat prin surprindere, dovadă că am fost în măsură să activăm rapid dispozitivul de sprijin pentru sectoarele cele mai vulnerabile.

Reporter: Pe lângă despăgubiri cum poate Comisia Europeană să-i ajute pe producătorii europeni?

Dacian Cioloş: Există, într-o primă fază o serie de măsuri de sprijinire a pieţei, de la retrageri de pe piaţă, distribuirea gratuită a produselor în cauză, compensaţii pentru nerecoltate sau pentru recoltare înainte de vreme. Dincolo de acestea, în funcţie de sectoare, analizăm şi alte modalităţi de acţiune. Sectorul agricol european este unul robust si flexibil. Piaţa rusă este una foarte importantă, dar pentru producătorii noştri, mai există şi alte pieţe. De altfel, Comisia Europeană sprijină producătorii europeni, inclusiv producători români, printr-o politică de promovare pe pieţe noi şi, mai ales, prin negocierile comerciale pe care le desfăşoară.

Reporter: Cât de rapid pot fi găsite aceste pieţe noi pentru producătorii din UE?

Dacian Cioloş: Sunt conştient că găsirea într-un timp foarte scurt a unor pieţe alternative este dificilă. De aceea am luat aceste măsuri de sprijin. Pe termen mediu şi lung însă, în paralel cu o normalizare necesară a relaţiilor cu Federaţia Rusă, sunt sigur că producătorii noştri vor putea să se orienteze şi spre alte pieţe. (Mediafax/FOTO ec.europa.eu)