Neamţ: Vicepremierul Shhaideh susţine că va sprijini reconstrucţia clădirii vechi a spitalului judeţean
Publicat de ,
28 februarie 2017, 12:53
Shhaideh a precizat că pe baza opiniei specialiştilor se va alege soluţia care să ofere siguranţă cetăţenilor.
”Cea mai importantă este soluţia care oferă siguranţă maximă cetăţenilor. S-a avansat deja o sumă ca şi propunere dar nu ştiu dacă această sumă va acoperi consolidarea sau extinderea. Important este ca prin măsura adoptată de Consiliului Judeţean, noi, Ministerul, să asigurăm siguranţa cetăţenilor. Dacă pentru această clădire, pe baza studiului şi a expertizei de rezistenţă, specialiştii vor recomanda consolidarea, se va merge pe soluţia de consolidare. Sunt însă anumite situaţii când nici consolidarea nu mai este posibilă şi se recomandă reconstrucţia, şi atunci vom avea o altă soluţie de analizat. Prioritară este siguranţa”, a declarat vicepremierul Sevil Shhaideh.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ, Ionel Arsene, a precizat că la o primă evaluare ar fi nevoie de circa 10 milioane de euro pentru reconstrucţia corpului vechi al spitalului.
”Avem o evaluare, să vedem care sunt soluţiile pe care le dau şi specialiştii dar vom încerca să găsim soluţii repede şi sigure. Avem o primă evaluare iar ca sumă ar fi circa 10 milioane de euro. Mi-aş dori o variantă de a construi o aripă nouă a spitalului iar în acest timp, pacienţii vor rămâne în clădirea spitalului vechi”, a spus reprezentantul CJ Neamţ.
Clădirea spitalului judeţean vechi, în care funcţionează secţiile de interne, neurologie, endocrinologie şi reumatologie, dar şi clădirea secţiei de oncologie au fost construite între anii 1935 – 1938 şi au fost încadrate în clasa a doua de risc seismic. Cele două clădiri au capacitatea totală de circa 300 de locuri pentru pacienţi.
Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ se află în administrarea Consiliului Judeţean Neamţ. (Agerpres/FOTO arhiva adevarul)
Gabriel Oprea, în prezent senator, care a îndeplinit funcţiile de viceprim-ministru pentru Securitate Naţională şi ministru al Afacerilor Interne, este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În dosar, au mai fost deferiţi justiţiei: Gheorghe Nicolae, chestor principal de poliţie, la data faptelor şef al DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu şi pentru două infracţiuni de deturnare de fonduri, dintre care una în formă continuată, Gabriel-Nicolae Pavel, comisar şef de poliţie, la data faptei şef al Serviciului Juridic din DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, chestor principal, subsecretar de stat la data faptei, şi Marian-Dănuţ Iacob, comisar şef de poliţie, şeful unei structuri administrative la data faptei, ambii pentru deturnare de fonduri, în formă continuată.
Potrivit unui comunicat al DNA transmis miercuri AGERPRES, în 13 iulie 2015, Oprea, cu ajutorul lui Nicolae şi Pavel, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale DIPI şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor.
‘Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziţionarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne strict la situaţii legate de folosirea lor în activităţi de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie. Ca urmare a încălcării atribuţiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar DIPI a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinaţia legală a fondurilor operative’, susţin procurorii.
DNA precizează că, în perioada 21 august – octombrie 2015, Gheorghe Nicolae a schimbat destinaţia resurselor materiale alocate instituţiei publice pe care o conducea, respectiv a autoturismului Audi A8 achiziţionat din fonduri operative în mod conspirat, pentru folosinţa personală şi exclusivă a ministrului de Interne în funcţie Gabriel Oprea.
De asemenea, în perioada 2014 – 2015, acelaşi inculpat, în mod repetat, a aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinaţia unei alte sume, şi anume de peste 238.000 lei, alocată instituţiei pentru fonduri operative, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituţiei, care nu au fost circumscrise activităţilor, acţiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operative.
‘În aceeaşi manieră au procedat şi inculpaţii Zărnică şi Iacob, în calitate de ordonatori de credite în DIPI, care au întocmit rapoarte prin care a fost schimbată destinaţia sumei de 9.398 lei, respectiv 4.955,51 lei’, au mai constatat anchetatorii.
Procurorii au instituit măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri ce aparţin lui Oprea, Nicolae şi Pavel, până la concurenţa sumei de 410.000 lei, în vederea recuperării pagubei produse.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu propunerea de a se menţine măsurile asigurătorii luate faţă de cei trei.
”Azi (n.r. marţi) am continuat întâlnirile cu angajaţii Operei Române. M-am întâlnit de mai multe ori în ultimele zile cu angajaţi ai Operei pentru discuţii legate de revenirea la normalitate. Am văzut infrastructura, încă având nevoie de investiţii, şi am analizat împreună cererile pe care angajaţii le au faţă de conducere, o conducere care azi este inexistentă. Din păcate, vidul de management din ultima vreme şi conflictual instituţional au agravat o stare de fapt caracterizată prin nesiguranţa, lipsa de dialog intern şi imprevizibilitate privind carierele sau repertoriul instituţiei. Din nefericire, unele conflicte şi manifestări spontane au dus la pierderi de imagine absolut nemeritate pentru colectivul acestei importante instituţii. În mai multe întâlniri pe care le-am avut cu diferite grupuri nu am primit revendicări de natură conservatoare, ci mai degrabă revendicări care ţin de nevoia de reformă, de modernizare. Oamenii nu mi-au cerut să fie plătiţi ca să nu muncească, cum uneori s-a speculat de către unii jurnalişti sau intervenienţi publici, ci îşi doresc un repertoriu mai bogat şi condiţii mai bune pentru muncă şi participare la viaţa instituţiei”, a declarat, marţi, pentru AGERPRES vicepremierul Vasile Dîncu.
El a susţinut că, ”din nefericire”, s-a creat o imagine falsă despre colectivul Operei, au fost difuzate stereotipuri negative, pornind de la situaţii particulare.
”De exemplu, un singur om se pare că a strigat, despre plecarea străinilor, dar a devenit o imagine care, pe nedrept, s-a repercutat asupra întregului colectiv”, a adăugat el.
Vicepremierul a mai spus că printre problemele care ”trebuie rezolvate urgent” se află o nouă conducere, chiar şi interimară, reînfiinţarea Teatrului de Operetă Ioan Dacian, păstrarea caracterului de instituţie de repertoriu a Operei.
”Împreună cu colectivul Operei am căutat şi am găsit soluţii pentru coexistenţa proiectelor unei instituţii de repertoriu şi posiblitatea proiectelor iniţiate de Johan Kobborg şi Alina sau alţi artişti străini care ar putea veni în colaborări viitoare. Am identificat câteva probleme care trebuie rezolvate urgent. În primul rând, nevoia unei conduceri noi, chiar dacă va fi numită interimar, până la organizarea concursurilor, care să rezolve lucrurile care ţin de zona urgenţelor. Am mai discutat cu angajaţii şi despre nevoia reînfiinţării Teatrului de Operetă Ioan Dacian, comasarea acestei instituţii cu Opera Naţională neavând efectul scontat în perioada care a trecut. Am discutat mult timp despre necesitatea ca Opera Naţională să-şi păstreze caracterul de instituţie de repertoriu, dar să fie mult mai deschisă la realizarea de proiecte. Guvernul, prin noua conducere a Ministerului Culturii, va trebui să facă propuneri pentru a optimiza cadrul legislativ în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile de spectacol, mai ales când este vorba de instituţii cu caracter naţional”, a detaliat Dîncu.
În acelaşi timp, el a subliniat că premierul Cioloş a fost informat despre discuţiile purtate, astfel încât să poată fi validată o poziţie a guvernului în discuţiile cu angajaţii ONB. ”Sper că noul ministru se va apleca asupra acestor nevoi, menţionând că are sprijinul meu şi al întregului colectiv pentru a sprijini colectivul Operei, dar şi pentru o modernizare a cadrului legislativ în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile de spectacol din România”.
Referindu-se la conducerea ONB, Dîncu a spus că-i va propune noului ministru al Culturii ”un profesionist de excepţie”, Beatrice Rancea, actualmente director al Operei din Iaşi.
”Am discutat în această săptămână care a trecut de la prima mea întâlnire cu reprezentanţii angajaţilor cu mai multe personalităţi importante ale scenei din ţară şi din străinătate, printre care maestrul şi profesorul Andrei Şerban (Columbia University). Domnia sa a vorbit despre nevoia unui nou proiect la Operă, neexcluzând chiar participarea sa la un asemenea proiect, aceasta fiind însă o problemă de viitor, condiţionată de negocieri şi de unele schimbări necesare cu caracter legislativ. Maestrul Andrei Şerban mi-a făcut recomandarea pentru doamna Beatrice Rancea, actualmente director al Operei din Iaşi, un profesionist de excepţie şi un manager de succes. Am vorbit cu Beatrice Rancea şi nu a refuzat, de principiu, această propunere. Voi face această propunere viitorului ministru al Culturii. Sper că şi angajaţii Operei române vor găsi căi de comunicare pentru a susţine această propunere a domnului Andrei Şerban şi că vor participa alături de conducerea nouă la un nou proiect al Operei. Iar noi, Guvernul, vom sprijini toate componentele acestui proiect”, a adăugat el.
În context, Dîncu a arătat că, prin prin numirea ”rapidă” a unui nou director se pot găsi sau aplica soluţii pentru ca Opera să redevină rapid o instituţie performantă.
”Practic, misiunea mea se încheie aici. În momentul validării unui nou ministru al culturii, acesta va prelua problematica Operei. Rămân să sprijin acest proiect în măsura în care va fi nevoie de mine. Toate discuţiile cu colectivul Operei, dar şi discuţia cu echipa Alinei Cjocaru şi Johan Kobborg au fost pentru mine foarte interesante şi cred importante şi pentru ei. Am procedat cu răbdare, dar răbdarea şi tactul mi-au fost răsplătite: toţi cei cu care am discutat din cadrul Operei au arătat responsabilitate, dorinţa de a căuta soluţii reale, renunţând la unele polarizări emoţionale. Atmosfera este una în care, prin numirea rapidă a unui nou director, se pot găsi sau aplica soluţii pentru ca Opera să redevină rapid instituţia performantă pe care o ştim. Sper să merg rapid la primul spectacol, fără să anunţ pe nimeni, ca spectator anonim, şi să pot observa că a revenit liniştea în care artiştii se pot exprima şi pot crea”, a mai spus vicepremierul Vasile Dîncu.
Hegedus Csilla, propusă de UDMR pentru funcţiile de vicepremier şi ministru al Culturii
Publicat de ,
18 noiembrie 2014, 17:45
‘Azi am avut un vot în Consiliul Permanent, în aceste ore s-a desfăşurat acest vot şi l-a propunerea mea doamna secretar de stat Hegedus va fi nominalizată pentru această funcţie în această seară către primul-ministru şi, sigur, el va face nominalizarea azi-mâine, când doreşte, şi trimite la Cotroceni această nominalizare. Doamna Hegedus este un om de specialitate, lucrează la Ministerul Culturii de foarte mult timp. A fost în mandatul trecut consiliera mea şi în această perioadă, din martie, este secretar de stat la Ministerul Culturii. Este un specialist foarte bun în domeniul patrimoniului cultural, patrimoniu construit şi restaurări. Este un om foarte bine pregătit şi care cunoaşte sistemul, nu numai Ministerul Culturii, dar şi tot ce înseamnă cultura românească şi sistemul instituţional. Deci, ea este propunerea mea, propunerea noastră’, a declarat Kelemen Hunor, la Parlament.
Întrebat dacă a vorbit cu premierul despre propunere, Kelemen a răspuns: ‘Da. Sigur, sigur. Premierul Ponta cunoaşte această propunere şi nu a avut nimic de comentat’.
Premierul Victor Ponta va trimite în cursul zilei de marţi preşedintelui Traian Băsescu nominalizările pentru funcţia de ministru al Afacerilor Externe şi cea de ministru al Culturii şi viceprim-ministru, a anunţat Executivul printr-un comunicat de presă.
Kelemen Hunor şi-a anunţat demisia din funcţiile deţinute în Guvern, de ministru al Culturii şi vicepremier, în data de 11 iulie, la Cluj-Napoca, la finalul unei reuniuni a Consiliului Permanent al UDMR.
Pe 1 august, el a explicat că şi-a depus demisia încă din 28 iulie şi că nu părăseşte Executivul din cauza prim-ministrului.
UDMR a propus-o pentru portofoliul Culturii pe Rozalia Biro, însă nominalizarea a fost respinsă de preşedintele Traian Băsescu. Ulterior, pe 8 septembrie, Kelemen Hunor a declarat că Uniunea se află în căutarea unui viitor ministru al Culturii şi vicepremier şi că nu poate renunţa la demisia sa din cele două funcţii.
Kelemen Hunor a declarat pe 29 septembrie că se află încă în Guvern pentru că preşedintele Băsescu nu i-a semnat demisia. ‘Este la el (la preşedintele Traian Băsescu – n.r.) demisia mea, nu am retras această demisie, nu l-am sunat pe domnul preşedinte să semneze sau să nu semneze acest decret. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile sunt foarte clare. Dacă astăzi semnează sau mâine, eu am plecat din Guvern’, a susţinut Kelemen Hunor.
Preşedintele Traian Băsescu a semnat la începutul lunii octombrie decretul de revocare din funcţiile de ministru al Culturii şi vicepremier a lui Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a apreciat decizia preşedintelui Băsescu de a-l revoca din funcţia de Ministru al Culturii ‘absolut normală’, ţinând cont că el nu şi-a retras demisia.
‘Urmează, conform Constituţiei şi legilor în vigoare, pentru 45 de zile, cel mult, să preia un membru al Cabinetului, premierul sau un alt membru al Cabinetului, funcţia de ministru al Culturii, gestiunea curentă a Ministerului va fi asigurată de un membru al Guvernului. Între timp, noi vom găsi un ministru, o propunere pentru funcţia de ministru, vicepremier, dar sigur că nu azi, nu mâine, ci în această perioadă de 45 de zile maxim’, a spus Kelemen Hunor.
El a precizat că UDMR nu va renunţa nici la portofoliul Culturii, nici la funcţia de vicepremier.
Preşedintele Traian Băsescu a semnat pe 10 octombrie decretul prin care premierul Victor Ponta a fost desemnat ministru interimar al Culturii şi viceprim-ministru. (Agerpres/ FOTO evz.ro)
