11 septembrie 2001-11 septembrie 2021

Publicat de nicolaetomescu, 11 septembrie 2021, 10:31

2.993 de oameni şi-au pierdut viaţa[1], inclusiv cei 19 terorişti…

„Departamentul de Pompieri” New York (FDNY) a intervenit cu 200 de unităţi (jumătate din department); s-au alăturat numeroşi pompieri aflaţi în timpul liber şi tehnicieni medicali ai serviciilor de urgenţă. Poliţia New York (NYPD) a trimis unităţile de urgenţă (ESU) şi alt personal de poliţie, şi-a pus în acţiunea unităţile aeriene. Ajunşi la faţa locului, pompierii, poliţiştii municipali şi poliţiştii „Autorităţii Portuare” nu şi-au coordonat eforturile şi au ajuns să efectueze căutări redundant ale civililor. Pe măsură ce condiţiile s-au deteriorat, unitatea aeriană a poliţiei a transmis informaţii comandanţilor poliţiei, care au dat ordine personalului din subordine să evacueze turnurile; majoritatea poliţiştilor a părăsit clădirile înainte de prăbuşirea lor. Din cauza posturilor de comandă separate şi a comunicaţiilor radio incompatibile între agenţii, comandanţii pompierilor nu au primit ordinele; după prăbuşirea primului turn, aceștia din urmă au dat avertismente de evacuare, dar, din cauza dificultăţilor tehnice la sistemele de retransmisie radio, mulţi pompieri nu au auzit. Dispecerii serviciului de urgenţă 9-1-1 au primit, la rându-le, informaţii care nu au fost transmise şi comandanţilor de la faţa locului…

Pentru prima dată în istorie, toate avioanele civile care nu efectuau zboruri de urgenţă din S.U.A. şi din mai multe țări, inclusiv Canada, au fost oprite imediat, ţinând în loc zeci de mii de pasageri din întreaga lume[2]…

Bin Laden ar fi fost liderul operaţiunii (nu mai vorbesc despre ajutorul financiar), implicat chiar în alegerea participanţilor la atacuri. Atentatele au fost consonante cu misiunea al-Qaeda, descrisă în fatwā din 1998[3] a lui Osama bin Laden, Ayman al-Zawahiri, Ahmed Refai Taha, Mir Hamzah, şi Fazlur Rahman.

Există, în continuare, versiuni conform cărora totul a fost o acțiune planificată a guvernului american, multe teorii fiind dezvoltate în acest sens. Unii cred că totul a fost un complot al administrației Bush destinat să justifice invadarea Afganistanului și Irakului[4]…

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au lovit în simbolurile economice[5] şi militare ale S.U.A.

Washingtonul şi-a revizuit strategia militară[6]…

[1] 246 în cele patru avioane (din care nu a supravieţuit nimeni), 2.603 în New York în clădiri şi la sol, 125 la Pentagon. Încă 24 de persoane rămân încă date dispărute. Toţi morţii din atacuri au fost civili, cu excepţia a 55 de militari care au murit la Pentagon. Peste 90 de ţări  şi-au pierdut oameni în atacurile de la „World Trade Center”. În 2007, instituţia de medicină legală din New York a adăugat-o pe Felicia Dunn-Jones la lista victimelor atacurilor din 11 septembrie; Dunn-Jones a murit la cinci luni după 9/11 în urma unei boli de plămâni legată de expunerea la praf în timpul prăbuşirii „World Trade Center”… NIST a estimat că se aflau aproximativ 17.400 de civili în complexul „World Trade Center” în momentul atacurilor, iar statisticile autorităţii portuare din New York şi New Jersey arată că 14.154 de persoane erau de regulă în Turnurile Gemene înainte de 8:45 a.m. Marea majoritate a celor de sub zona de impact a fost evactuată în siguranţă, împreună cu 18 persoane aflate în zona de impact din turnul de sud. 1.366 de oameni aflaţi la etajele de impact sau deasupra acestora au murit în Turnul de Nord. Conform raportului comisiei, sute de oameni au murit pe loc în urma impactului, iar restul au rămas în clădire şi au murit după ce s-a prăbuşit turnul. 600 de oameni au murit imediat sau au fost prinşi sub dărâmăturile Turnului de Sud… Cel puţin 200 de oameni au murit după ce au sărit din turnurile în flăcări (cum arată şi fotografia „The Falling Man”), căzând pe străzi şi pe acoperişurile clădirilor din apropiere, la sute de metri dedesubt. Unii din cei care se aflau în fiecare turn deasupra punctului de impact s-au dus spre acoperiş în speranţa de a fi salvaţi cu elicopterul, dar uşile de acces pe acoperiş erau încuiate. Nu a existat niciun plan pentru salvarea cu elicopterul; la 11 septembrie 2001, fumul gros şi căldura intensă ar fi împiedicat orice elicopter să efectueze operaţiuni de salvare… În total, 411 lucrători ai serviciilor de urgenţă care au fost prezenţi la locul dezastrului au murit în timp ce încercau să salveze oameni şi să stingă incendii. New York City Fire Department (FDNY) a pierdut 341 pompieri şi 2 paramedici. Poliţia New York City a pierdut 23 de lucrători. Poliţia „Autorităţii Portuare” a pierdut 37 de oameni, şi au murit şi alţi 8 tehnicieni medicali şi paramedici de la unităţi de urgenţă private… „Cantor Fitzgerald L.P.”, o bancă de investiţii cu sediul în etajele 101–105 ale „World Trade Center” 1, a pierdut 658 de angajaţi, considerabil mai mulţi decât orice altă companie. „Marsh Inc.”, aflată imediat sub „Cantor Fitzgerald” la etajele 93–101 (locul de impact al zborului 11), a pierdut 295 angajaţi, iar „Aon Corporation” 175 de angajaţi. După New York, New Jersey a fost statul cel mai puternic lovit, oraşul Hoboken suferind cele mai multe morţi… La câteva săptămâni după atacuri, numărul estimat al morţilor era de peste 6.000. Municipalitatea a putut identifica rămăşiţele doar a aproximativ 1.600 dintre victimele de la „World Trade Center”. Medicii legişti au colectat „aproximativ 10.000 de fragmente neidentificate de os şi ţesut care nu au putut fi legate de niciuna din persoanele de pe lista morţilor”. În 2006, încă se mai găseau fragmente de oase în timpul pregătirilor pentru demolarea clădirii „Deutsche Bank”…

[2] Toate zborurile internaţionale din spaţiul american au fost oprite de „Administraţia Federală a Aviaţiei”, aproape 500 de zboruri fiind întoarse din drum sau direcţionate spre alte ţări. Canada a primit 226 dintre aceste zboruri şi a lansat Operaţiunea „Panglica Galbenă” pentru a trata numărul mare de avioane aflate la sol şi de pasageri opriţi din drum…

[3] Declaraţia începe cu un citat din Coran: „ucide păgânii oriunde-i vei găsi” şi extrapolează de aici pentru a conchide: este „de datoria fiecărui musulman” să „ucidă americanii pretutindeni”… Bin Laden a elaborat tema în „Scrisoare către America” (octombrie 2002): „sunteţi cea mai rea civilizaţie văzută vreodată în istoria lumii: sunteţi naţiunea care, în loc să conducă după Sharia lui Allah în Constituţia şi în Legile sale, a ales să-şi inventeze propriile legi după cum doreşte. Separaţi religia de politici, în contradicţie cu pura natură care afirmă Absoluta Autoritate a Domnului şi Creatorului vostru.”

[4] Cele mai multe teorii susțin că agenții americani, sau israelieni, „au amplasat explozibil” în turnurile „World Trade Center” și la Pentagon, „înainte ca acestea să fie lovite de avioanele comandoului islamist”. Alții refuză să creadă că Bush ar fi putut ordona moartea propriilor cetățeni, dar sunt de părere că „acesta nu a făcut nimic pentru a împiedica atentatele în timp ce știa despre pregătirea lor, în funcție de același scop, a declanșării războiului mult dorit”… Cartea L’effroyable imposture (Teribila impostură), a francezului Thierry Meyssan, reprezintă una dintre cele mai populare publicații despre atentate (s-a vândut în 200.000 de exemplare)… Cel mai popular documentar poartă numele „Loose Changer” (https://www.youtube.com/watch?v=iE9LTYHiknE), fiind vizionat, până de curând,  de 125 de milioane de ori pe Google și de 30 de milioane de ori pe YouTube; filmul rezumă diferitele teorii care contestă teoria oficială a faptelor: -Turnurile gemene din New York nu  s-ar fi putut prăbuși de la un singur impact cu un avion de linie; – Evoluția Wall Street înainte de atentate arată că unii brokeri fuseseră avertizați; – Peste Pentagon a căzut o rachetă a armatei americane, nu un avion; – Zborul 93 al United Airlines nu s-a prăbușit în Pennsylvania, ci a fost doborât în zbor… Un documentar incediar despre atentate rămâne 911 In Plane Site – The truth Behind 9-11  (Adevărul din spatetele 9-11), documentar care a fost șters, în mod misterios, dar a fost repostat… Câteva documentare și site-uri de specialitate au fost create pentru a explica alte „fapte”, cele mai populare fiind: „911truth.org: The 9/11 Truth Movement”; „9-11 Research: An Attempt to Uncover the Truth About September 11th, 2001 (WTC 7)”; „Architects and Engineers for 9/11 Truth!”; „Pilots for 9/11 Truth”; „Scholars for 9/11 Truth”; „Conspiracy Theories”…

[5] Nu numai în simboluri… Atentatele au avut un impact economic semnificativ asupra pieţelor americane şi din întreaga lume. Bursa de acţiuni New York (NYSE), Bursa Americană de Acţiuni (AMEX) şi NASDAQ nu s-au mai deschis la 11 septembrie 2001 şi au rămas închise până la 17 septembrie același an. Când s-au deschis bursele de acţiuni, indicele „Dow Jones” a scăzut cu 684 de puncte, sau 7,1%, până la 8921, o scădere record pentru o singură zi. Până la finele săptămânii, „DJIA” a căzut cu 1.369,7 puncte (14,3%), cea mai mare scădere a sa pe o perioadă de o săptămână din istorie la acea vreme, depăşită doar în 2008 în timpul crizei financiare mondiale (U.S. stocks lost $1.4 trillion in value for the week)… Economistul şi consultantul Randall Bell a fost angajat de statul şi de oraşul New York să evalueze pagubele economice de la World Trade Center; a scris în cartea sa, Strategy 360, „Daunele suferite de World Trade Center, estimate de Primăria New York City, erau uluitoare: Curăţarea şi stabilizarea zonei WTC – 9,0 miliarde de dolari; Repararea şi înlocuirea infrastructurii distruse – 9,0 miliarde de dolari; Reconstruirea World Trade Center în clădiri mai mici – 6,7 miliarde de dolari; Repararea şi restaurarea altor clădiri avariate – 5,3 miliarde de dolari; Pierderea chiriilor pe clădirile distruse – 1,75 miliarde de dolari.”… În New York City, s-au pierdut 430.000 de locuri de muncă şi 2,8 miliarde de dolari în cele trei luni de după atentatele de la 11 septembrie 2001… Atentatele au afectat micile afaceri din „Lower Manhattan” (în preajma „World Trade Center”), distrugând sau ducând la mutarea a 18.000 dintre acestea… Spaţiul aerian nord-american a fost închis timp de câteva zile după atacuri şi numărul de călătorii a scăzut după deschidere/o descreștere de aproximativ 20% a capacităţii de transport aerian, exacerbarea problemelor financiare din industria aeriană americană)…

[6] Politica externă americană a suferit schimbări dramatice… Ca rezultat direct, declararea războiului din Afganistan (2001); indirect, facilitarea declarării războiului americano-irakian din 2003. Atentatele au dat aripi planurilor militare cuprinse în „Doctrina atacului militar preventiv” (această strategie militară a condus la declanşarea războiului din Irak). Atentatele de la 11 septembrie 2001 au determinat administraţia Bush să relaxeze, semnificativ, nivelul de respectare, de către S.U.A., a Convenţiei de la Geneva, având ca rezultat autorizarea unor „tehnici de interogare avansate”, metode pe care administraţia Obama le-a interzis ulterior ca fiind un tip de tortură. În primii ani de după atentate, susţinerea internaţională a unui răspuns agresiv al S.U.A. a fost mare, dar, pe măsură ce au trecut anii şi administraţia Bush nu a adus rezultatele promise, respectiv prinderea lui Bin Laden și reducerea terorismului islamic extremist, susţinerea internaţională a politicilor americane a început să slăbească. În cele din urmă, mandatul lui Bush s-a încheiat cu un nivel de aprobare internaţională a politicilor sale externe de mai puţin de 20%. După ce alegerile din 2008 au arătat că americanii nu au mai dorit politici militare agresive drept reacţie la atentatele din 11 septembrie 2001, după ce a fost ales un guvern care s-a angajat să schimbe respectivele politici, suportul internaţional pentru Statele Unite ale Americii a început să cunoască o nouă creștere. Cel care conducea al-Qaida a fost prins şi ucis pe 2 mai 2011, la Abbottabad, în Pakistan. Războiul ar fi ucis, potrivit unui studiu, 176.000 de oameni în Afganistan; 46.319 civili, 69.095 militari și polițiști, cel puțin 52.893 luptători ai opoziției; potrivit ONU, după 2001, peste 5,7 milioane de foști refugiați s-au întors în Afganistan; cu toate acestea, de la reînnoita ofensivă talibană din 2021, 2,6 milioane de afgani rămân refugiați sau au fugit, în principal în Pakistan și Iran, iar alte 4 milioane de afgani rămân oameni strămutați intern în țară. Totul, pentru a se ajunge… la retragerea americană din 2021…

11 Septembrie: Preşedintele SUA Barack Obama şi prima doamnă au ţinut un moment de reculegere

Publicat de Lucian Bălănuţă, 11 septembrie 2015, 17:33

Alături de numeroase oficialităţi, preşedintele Obama şi soţia sa Michelle au ţinut un moment de reculegere în grădina de la Casa Albă la ora 08.46 (12.46 GMT), ora la care primul avion de linie deturnat a intrat în unul din cele două turnuri gemene de la World Trade Centre (WTC) în New York. Drapelul de la Casa Albă a fost coborât în bernă.

În această zi vor avea loc mai multe ceremonii, în special la New York. Preşedintele Obama urmează să se deplaseze în cursul după-amiezii la baza Fort Meade, în Maryland, pentru a se întâlni cu militari şi cu familiile acestora.

Atentatele din SUA din 11 septembrie 2001 s-au soldat cu aproape 3.000 de morţi. În Manhattan a fost construit un muzeu chiar pe locul unde s-au aflat turnurile gemene doborâte de atacurile teroriste.

(Agerpres/ FOTO nbcnews.com)

„Ground Zero” din New York – 13 ani de la atentatele din 11 septembrie – FOTO

Publicat de Andreea Drilea, 26 septembrie 2014, 22:51

Memorialul 9/11 – Fântânile care curg mereu în locul unde odinioară se înălţau turnurile gemene

La zece ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, pe locul fostelor turnuri gemene americanii au deschis publicului un memorial. Pe pereţii fundaţiilor fostelor turnuri au fost amenajate fântâni imense în care apa cade încontinuu şi se scurge într-o gaură din mijloc care pare fără fund. Un loc al plângerii în care americanii şi nu numai vin, mai ales pe 9/11 în fiecare an, ca la un loc de pelerinaj.

Cele două imense fântâni sunt „înrămate” de un parapet metalic pe care sunt gravate numele celor 2.977 de victime. Acolo, în spaţiul gol al literelor, oamenii care vin pun câte un trandafir sau câte un steag în semn de amintire.

Toată zona este impresionantă, iar noaptea în special, când fântânile sunt puternic luminate, întregul complex capătă o mare încărcătură emoţională.

Fântână noaptea – „Ground Zero”

Fântână luminată – „Ground Zero”

În jurul fântânilor pe parapete metalice sunt gravate numele celor 2.977 de victime:

Numele victimelor

Numele celor 2977 de victime

Apa curge mereu în golul lăsat în urmă de Turnurile Gemene:

Golul lăsat în urmă de Turnurile Gemene

Apa curge mereu în fântână

Steaguri şi flori puse de cei veniţi la Ground Zero pe 11 septembrie 2014:

Steaguri şi flori în memoria victimelor

Persoane venite în pelerinaj

Muzeul 9/11

Între cele două fântâni care curg în fostele fundaţii ale turnurilor, pe locul fostei Sfere de metal care era aşezată între turnurile gemene, a fost ridicat un muzeu al comemorării tragediei din 2001.

Edificiul a fost conceput la exterior să semene cu o clădire prăbuşită, iar la intrare, chiar dincolo de peretele de sticlă, străjuieşte unul dintre ultimii piloni de bază al turnurilor ce a fost ridicat din zona prăbuşirii în 2002.

Pe 21 mai 2014 Muzeul a fost inaugurat şi deschis publicului.

Clădirea Muzeului, în dreapta, între fântână (prim-plan) şi noul One World Trade Center (în fundal):

Parcul în care a fost plantat şi unul din pomii care au supravieţuit atentatelor.

În jurul fântânilor din fundaţiile fostelor turnuri gemene, autorităţile americane au amenajat un parc cu zone paralele cu gazon şi copaci plantaţi în aliniament. Printre toţi arborii din parc se află şi unul din cei câţiva copaci din jurul fostelor turnuri gemene care au supravieţuit în urma prăbuşirii celor două clădiri în 2001.

Copacul – un păr de tip chinezesc – a fost găsit între rămăşitele turnurilor aproape ars, cu o singură creangă întreagă. În 2010, după ani în care a fost îngrijit să crească înapoi, a fost adus şi plantat în parcul ce se construia în jurul fântânilor de la Ground Zero.

Parcul în care a fost plantat şi unul din pomii care au supravieţuit atentatelor

Parc noaptea – Ground Zero

Pomul supravieţuitor, adus înapoi la Ground Zero in 2010, securizat cu cabluri şi protejat cu un gard:

Pomul supravieţuitor atentatului din 2001

Lângă parc, într-un colţ al întregului complex se regăseşte o micuţă staţie de pompieri, locul de unde au intervenit primele ajutoare pe 11 septembrie 2001. Pe peretele clădirii este pusă o plachetă mare de bronz, cu basoreliefuri ilustrând momentele tragice din 2001.

Pe plachetă stă scris cu litere mari: „Dedicated to those who fell and those who carry on. May we never forget”.

Staţia de pompieri

1 World Trade Center a.k.a. „Freedom Tower” – cea mai înaltă clădire din emisfera vestică – deschisă în noiembrie

După atentatele din 2001 s-a pus problema reconstruirii unui nou complex WTC. Mai multe variante de clădiri, mai multe design-uri au fost propuse, iar în cele din urmă s-a optat pentru un nou complex cu mai multe clădiri de dimensiuni, forme şi înălţimi diferite.

Cel mai impunător turn din complex este One World Trade Center (denumit şi neoficial „Freedom Tower”), un zgârie nori mai înalt decât fostele turnuri gemene şi decât oricare altă clădire nu doar din New York, ci din întreaga emisferă vestică. Ca înălţime, de la bază şi până la vârful antenei, turnul are o înălţime de 541 de metri, adică 1776 de picioare, un număr simbolic cu referire la anul în care s-a semnat declaraţia de independenţă a Statelor Unite. Fără a include antena, înălţimea turnului de 104 etaje ar fi de 417 metri.

Lucrările la 1 World Trade Center, perla coroanei pentru noul complex care se ridică în lower Manhattan, au început în 2006, iar în 2013 lucrările de structură s-au finalizat.

În total, noul turn a costat în jur de 4 miliarde de dolari, iar autorităţile americane au anunţat recent că turnul va fi deschis oficial în noiembrie anul acesta.

Privită din lateral în sus, de la nivelul străzii, faţada clădirii arată ca o piramidă care urcă spre cer şi se întâlneşte, simbolic, undeva într-un punct imaginar cu cele două raze puternice de lumină care sunt proiectate noapte în plan vertical şi care marchează lipsa turnurilor gemene de pe skyline-ul New Yorkez.

One WTC văzut dinspre Battery Park:

One WTC

One WTC domină, din fundal, clădirile înalte din centrul fiananciar al New York-ului. Imagine realizată din Brooklyn, de pe malul East River:

Clădirea One WTC – fundal

One WTC vazut de pe Brooklyn Bridge:

One WTC – noaptea

One WTC si Four WTC (cladirea cu doua lumini rosii pe acoperis), vazute din Empire State Building:

One WTC apare ca o piramida cand e privit din lateral in sus, de la nivelul strazii

4 WTC e gata de un an

Odată cu 1 World Trade Center, încă o clădire din coplexul noului WTC din Manhattan a fost terminată. Este vorba de 4 World Trade Center, un turn de 298 de metri şi 74 de etaje, deschis în noiembrie 2013.

Turnul este situat în partea estică a întregului complex, vizavi de fântâna din fundaţia fostului turn de sud al WTC ce a căzut în 2001.

Lucrările au început în ianuarie 2008, iar costul clădirii a ajuns la circa 700 de milioane de dolari.

4 WTC e deschis de aproape un an. În a doua poză, în faţa turnului, se vede în construcţie nouă staţie/gara din cadrul complexului (detalii mai jos):

Turn WTC

Complex WTC

Alte două turnuri din tot complexul vor fi construite

În viitorul apropiat sunt programate a fi construite încă două turnuri din noul complex WTC. este vorba de Two World Trade Center (387 de metri, 79 etaje) şi Three World Trade Center (352 de metri, 80 de etaje).

În mijlocul zgârie norilor, un nou hub de transport se ridică.

Pe lângă noile clădiri de birouri, parcul şi memorialul 9/11, autorităţile au decis şi reconstrucţia uneia dintre staţiile de tren din zonă, afectată serios după atentatele din 2001, şi să o transforme într-un mare hub de transport care să rivalizeze cu mai celebrele Grand Central Station şi Penn Station din New York.

Noul Hub care e în plină construcţie ar urma să deservească două linii de tren care vin dinspre Newark şi Hoboken de pe malul celălalt al râului Hudson, precum şi 5 linii de metrou din Manhattan.

Pe lângă utilitatea proiectului, noua construcţie se vrea a fi şi un monument arhitectural, cu un design care să devină un simbol pentru zonă. Arhitectul clădirii, spaniolul Santiago Calatrava, spune că designul de la suprafaţă a staţiei este făcut să semene cu o pasăre care este eliberată din mâinile unui copil.

Costul întregului proiect ce ar trebui să fie terminat până în decembrie 2015 se ridică la aproape 3,5 miliarde de dolari şi a fost criticat în presă ca fiind unul mult prea mare.

Clădirea noii gări are un design aparte. În poza de mai jos, în colţul dreapta se vede o şi o aripă a clădirii Muzeului 9/11:

Clădire gară

Noua gară în fundal şi una din fântânile memoriale în prim-plan

(wikipedia.uk.org/FOTO 911memorial.org)