(FILM) Brașov – Râșnov – Castelul Bran – „Culoarul Rucăr-Bran”

Publicat de nicolaetomescu, 4 iulie 2022, 13:33

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=yhZOMsT6gw4[/youtube]

(FILM)

Brașov – Râșnov – Castelul Bran – „Culoarul Rucăr-Bran”

Proiect(ul) „Locuri incredibile, povești de împărtășit”©Nicolae Tomescu

Imagine, text, voce: Nicolae Tomescu

Montaj: Alexandru Iurea

În 26 iunie 2022, mi-am rezervat și plăcerea de a privi către lucrarea oamenilor din Brașov… Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea „Brașovia”)/cu vicii care țin de atingerea comercialului/, romanic, gotic (Biserica „Neagră”)/acolo unde Statuia Fecioarei Maria se află pe unul dintre contraforturi, îndreptat către „Casa Sfatului”/, clasic („Poarta Ecaterinei”), renascentist, baroc, rococo vienez, neo-renaștere, neo-baroc, Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Județeană, casele din „Șchei” care au aparținut familiilor domnitoare din Țara Românească)…

Între Brașov și Bran, alte legende romantice sunt reconstituite într-o cetate medievală unde  „armate ale istoriei” îți dau onorul… S-a presupus că prima fortificație de la Râșnov a fost ridicată pe „Dealul Cetății”, cât a durat stăpânirea „Ordinului Cavalerilor Teutoni” în „Țara Bârsei”. Un secol mai târziu, cu referire directă doar la invazia tătarilor din 1335, se „insinuează” prima atestare documentară a cetății Râșnov. Carol Robert al Ungariei, cu slujbași care păzeau hotarul, comitele secuilor, care a trimis în cetate un castelan gata de luptă (dar și de gospodărie temeinică), năpasta turcilor, regele Sigismund de Luxemburg, care a dăruit cetatea locuitorilor, odată cu ridicarea lor la starea mândră de târgoveți, împărțirea în „cetatea de jos” și „cetatea de sus”, noua față a fortficației – cu stradă în cerc, mica piață, pasaje de ulițe-sfori, capelă, casa școlii, casa preotului, fântâna-cisternă, episoade cu insistențele lui Gabriel Bathori sau cu aventura partizanilor curuți, fie au pus în mișcare fie au pustiit Râșnovul, iar forfota noilor intenții a insuflat speranță în strălucirea actuală…

Castelul Bran, din județul Brașov, străjuiește o vale strâmtă care duce spre fosta Valahie, având, cândva, rol de supraveghere a trecătorii flancate, de o parte și de alta, de Munții „Bucegi”, „Piatra Craiului” și punctul de vamă din apropiere; fortăreața, restructurată în altă clipă crucială a destinului românesc, pentru a se transforma în reședință de vară, se înfățișează, cu structura sa elegantă și grațioasă, în care amestecul elementelor gotice, renascentiste, romantice exprimă mărturii intense ale trecutului și ale câtorva destinații, cu zidurile albe, din piatră brută și materie primă din râul care șerpuiește în fundul văii, cu acoperișuri primind zestre turle rotunde și pante pronunțate, ca dar firesc al cetățenilor din Brașov către Regina Maria, soția lui Ferdinand I, Întemeietorul României Mari…

„Culoarul Rucăr-Bran”, un fost culoar tectonic în care eroziunea diferențială s-a grefat puternic scoțând la iveală multe particularități morfologice, este împărțit în trei sectoare: cel nordic – situat între Bran și culmile din centru, sectorul central/al gâlmelor calcaroase/ și sectorul sudic (acolo unde se întâlnesc trei depresiuni – „Dâmbovicioara”, „Podul Dâmboviței” și „Rucăr”)…