(FILM) Cascada „de sub Șiclău”/„Cascada Zânelor” 

Publicat de nicolaetomescu, 4 iulie 2022, 13:25

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=K2b7zxTFL-w[/youtube]

(FILM)

Cascada „de sub Șiclău”/„Cascada Zânelor” 

Proiect(ul) „Cascadele României”©Nicolae Tomescu

Imagine, text, voce: Nicolae Tomescu

Montaj: Alexandru Iurea

România a adunat toate personajele care ființează în mine. Mi-a insuflat rigoarea cercetătorului, freamătul reporterului, sunetul poetului. Văd, cu sagacitate, tot ce pot. Privesc în ochi natura, răsfoiesc monografii vechi, culeg povești, mă interesează destine individuale, deopotrivă soarta colectivă a comunităților…

Inclusiv în 26 iunie 2022…

Iași – Bacău – Onești – Pasul Oituz – Târgu Secuiesc – Covasna… Credeți că meditam, pe drumul invocat, la „legături terminologice” în care (cel puțin atunci) nu m-aș fi regăsit?

În mecanică, planul înclinat  reprezintă o suprafață plană care formează un unghi ascuțit cu orizontala, utilizat pentru ridicarea obiectelor grele /la o anumită înălțime/ folosindu-se o forță mai mică decât în cazul ridicării lor pe direcție verticală (lucrul mecanic efectuat nu devine mai mic, rămâne neschimbat); serpentinele /de drumuri, din munți/ pentru urcarea și coborârea vehiculelor sunt aplicații curente ale planului înclinat…

Cascada „de sub Șiclău”, situată în apropierea „Planului Înclinat” din localitatea Covasna (sistem de referință fiind locomotiva „Mocăniţei”, spre Comandău – poteca dinspre partea dreaptă, care duce către cascadă, fără indicator, dar cu scări de acces în dreptul trecerii de pietoni, amonte de „Uzina de Apă”) este denumită și „Cascada Zânelor”; „Șiclău ar proveni din maghiară/Sikló/, însemnând funicular /mai literar, kötélpálya/ – dată fiind apropierea de planul înclinat unde funcționa odată funicularul, cascada a împrumutat numele industrial, mai puțin romantic”[1]…

Amenajată, cu trepte, pentru a putea coborî orice turist; percepută, de unii, ca fiind „printre cele mai frumoase cascade”, deși nu impresionează prin înălțime, Cascada „de sub Șiclău” dezvăluie nuanțe… De fapt, totul se referă la dispoziție, emoție, experiență… Din câte am înțeles, nici culorile nu există în Univers, creierul nostru le conferă „viață”… Merg mai departe, îndrăznind o întrebare delicată (pentru autor): în Proiectul „Cascadele României” fiecare cădere de apă, privită îndeaproape, are prea multe asemănări cu altele?

[1] Planul înclinat folosea forţa gravitaţiei pentru a transporta vagoanele încărcate cu lemne pe o pantă fără utilizarea altei surse de energie. Funcţionase din 1889, inaugurarea oficială a avut loc în 1890; macheta acestui monument tehnic excepţional (componentele sale fuseseră comandate de la firma austriacă Obach), prezentat la expoziţia universală din 1896: datele tehnice ale planului /diferenţa de nivel între staţii: 327 m, lungime: 1236 m, ecartament: 1450 mm, cablu de tracţiune cu diametrul de 28 mm/; principiul de funcţionare: planul înclinat foloseşte doua platforme de câte 3 metri lăţime şi 6 metri lungime, legaţi unul de celălalt printr-un cablu gros de 28 mm şi un sistem complex de scripeţi acţionaţi de la cabina de comanda din partea superioară a planului înclinat; când pe platforma superioară era aşezat un vagon plin cu lemne, pe platforma de jos era aşezat un vagon gol; forţa gravitaţiei făcea ca vagonul plin să îl tragă pe cel gol de pe platforma de jos; la mijlocul planului cele două platforme se evitau, aici existând o bifurcaţie a şinelor; întreg procesul era controlat de la cabina de frânare din partea superioară a planului înclinat; volumul de material lemnos – transportat pe vremea când planul înclinat funcţiona la capacitate maximă – se apropia de 30 de vagoane a câte 10 metri cubi pe zi…

Transportul persoanelor era organizat, ocazional, pe la începutul secolului al XX-lea, atunci când între Covasna şi Comandău se circula foarte greoi; în ultima perioadă a funcţionării, acest transport a primit interdicție fermă… La capătul inferior al planului vagoanele erau coborâte de pe platforme, apoi formate garnituri de tren – tractate de locomotive cu aburi până la gara „CFR Covasna”, finalmente transferate pe cale ferată cu ecartament normal; la capătul superior, materialul lemnos sosea tot pe cale ferată ingustă, de această dată din localitatea Comandău; și aici existau mocăniţe (locomotive cu aburi) care aduceau lemnele din tot bazinul superior al râului „Bâsca”; căile ferate cu ecartament îngust se întindeau pe zeci de kilometrii pe fiecare pârâu şi vale, trecând chiar peste „muntele Goru” până în Năruja (acolo unde aveam de-a face cu o variantă mai redusă a „planului înclinat”); a reprezentat, la inaugurare, cel mai important sistem de căi ferate înguste din Carpaţi, unificând trei componente majore – vagoanele trase de cai, planul înclinat şi locomotivele cu aburi; în 1995, odată cu catastrofalele „doborâturi” cauzate de vânt / zona Covasnei, a fost afectat şi planul înclinat, nu îndeajuns pentru a fi spulberat; la 17 mai 1997, cabina de comanda din partea superioară a planului înclinat a fost distrusă într-un incendiu (a cuprins şi pădurea din jur); datorită intervenţiei şi ajutorului celor care au lucrat la planul înclinat, cabina a fost reconstruită, planul înclinat restaurat şi funcţionabil până în 1999 (din cauza reducerii exploatărilor din zonă, „Planul Înclinat era trecut în conservare”)…

În clipa de față, planul înclinat nu funcţionează, poate fi vizitat, ocazional, doar pe sectorul de cale ferată Covasna-Subşiclău; atunci când apare o cerere, circulă o mocăniţă (locomotivă cu aburi) care este folosită pentru agrement (plimbarea turiştilor); șinele contorsionate care treceau pe micul podeţ din lemn (asigura accesul pe platforma inferioară a instalaţiei) au rămas suspendate deasupra pârâului pe care îl traversau; mare parte din linia ferată se găseşte îngropată sub platforma drumului forestier, pe care coboară încet autocamioanele încărcate cu buşteni; prin geamurile sparte şi prin uşile degradate ale clădirii remizei de la Comandău mai pot fi zărite trei dintre locomotivele care au circulat pe ultimele porţiuni ale căii ferate forestiere Covasna-Comandău…