(FILM) Cascadele de pe „Valea Mării”
Publicat de nicolaetomescu, 22 iunie 2022, 11:32
[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=SOlPLIZPKt4[/youtube]
Proiect(ul) „Cascadele României”©Nicolae Tomescu
(FILM) Cascadele de pe „Valea Mării”
Imagine, text, voce: Nicolae Tomescu
Montaj: Alexandru Iurea
Pe DN 66A, „porțiunea” Uricani – „Cheile Buții”, după lacul de la Câmpu lui Neag, înainte de podul peste „Lazărul”, trebuie virat, la dreapta, pe un drum pietruit; se merge în paralel cu râul invocat până la o curbă (strânsă) spre stânga, unde te întâmpină panoul informativ al Cascadelor „Valea Mării” și „Valea Lazărului”; din acel punct (de altfel, și singura cale de acces spre cabana „Buta”), drumul secundar se bifurcă, și, respectând indicatoarele ceva mai discrete, stânga înseamnă „înspre Valea Mării”, dreapta semnifică începutul „aventurii către Valea Lazărului”…
Situate pe versantul sudic al crestei sudice a Munților „Retezat”, cascadele se hrănesc din cursurile de apă cu aceleași nume; la altitudinea de (aproximativ) 1.200 m, sunt alcătuite ca rezultat al curgerii ghețarilor cuaternali pleistoceni în „perioada Würm”; în curgerea lor, ghețarii au dat peste praguri de rocă dură – pe care au străpuns-o și au modelat-o, lăsându-ne canioane și cascade. „Valea Mării” se află în capătul superior al „Canionului Valea Mării”, fiind ultima dintr-un șir de alte cinci cascade (cu înălțimi mai reduse); perioadele secetoase de vară păstrează un debit de apă impresionant, datorat receptorilor aflați sub creasta principală sudică a munților…
Rămâne un surâs venit din căderea apei, din parte-mi și voluptatea curiozității, gândindu-mă la lichidul „înfierbântat” de viață, scurs parcă într-un „abis-orchestră” căscat în cochilia de la marginea unei mări… „Valsul” picăturilor se revarsă în ceva mai mult decât țipătul, respirând, prin pereții de abur străveziu, „curcubeul incolor” al acestei „realități-ireale”… Lumină cu lumină se frământă și înghite hotare de indiferență, clepsidra se îngustează, deloc crispat, apoi se sparge într-un avânt frământat… Panorame se înlănțuie privirilor… Monolitul încântării s-a așternut peste cel care scrie, doar filmările au acoperit o parte din uimirea primordială…