(FILM) Mănăstirea „Corbii de Piatră”

Publicat de nicolaetomescu, 5 iulie 2022, 13:44 / actualizat: 6 iulie 2022, 17:21

 [youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=FINjwSSGbHM[/youtube]

(FILM) Mănăstirea „Corbii de Piatră”

Proiect(ul) „Locuri incredibile povești de împărtășit”©Nicolae Tomescu

Imagine, text, voce: Nicolae Tomescu

Montaj: Alexandru Iurea

În 26 iunie 2022, am lăsat în urmă amintirile legate de comuna „Valea Mare-Pravăț” (județul Argeș), nu înainte de a filma „Exploatarea de calcar de la Mateiaș” (cu o deschidere de 150 m la DN 73) /așa cum nu o făcusem în 2018, prea implicat în desăvârșirea proiectului „Mausoleele României”/din Folder DJI 01_Mausoleul din Mateiaș, primele 30 de secunde/, și conturarea „Triunghiul(ui) Mănăstirilor Rupestre” /Cetățeni, Nămăești, din păcate fără „Corbii de Piatră”…

Ultimul monument s-a încăpățânat să rămână în mintea mea, mai mult, s-a întors luându-mă, definitiv, de acolo de unde lucrurile încep să devină difuze… Ploaia nu s-a dovedit o șoaptă pe care să o reduc la tăcere, dar mi-a plăcut /nu se va pierde, nu pot și nu vreau să o pierd ca amintire/… Mănăstirea „Corbii de Piatră”, situată în satul Jgheaburi, comuna Corbi (județul Argeș) /400 de m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al „Râului Doamnei”, este un ansamblu rupestru din secolul al XIV-lea, reînființat în anul 1512 în perioada domnitorului Neagoe Basarab… Biserica mănăstirii este săpată în stâncă (bloc de gresie/tip de rocă sedimentară rezultată din granule de nisip cimentate/ înalt de circa 30 m și lung de 14 m și jumătate). Lângă biserică se află un spațiu dăltuit, la rându-i, în stâncă, despre care tradiția afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab (cu funcțiunea de „tribunal în aer liber”, necesar judecăților publice). Deasupra peretelui vestic este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal detașabil (de la 1761)…

Prima atestare documentară privește 23 iunie 1512, dar există informații conform cărora biserica a existat și înainte de data invocată; la 23 iunie 1512, monahia „Magdalina” – Mușa, în mirenie, fiică și soție de boier/chiar mătușa voievodului Neagoe Basarab/, proprietară ereditară a moșiei de la Corbi, (re)înființează Mânăstirea de la „Corbii de Piatră”; sfântul lăcaș a primit hramul „Adormirea Maicii Domnului” și a fost închinată celui care urcase pe tronul Țării Românești începând cu 23 ianuarie 1512); de la (re)înființare, are statutul de mănăstire domnească… Redeschisă în 2003, cunoscută, în vechime, și sub denumirea de „Mănăstirea de la Meriș” sau „Mănăstirea Meriș”, înzestrându-se clădirea destinată celebrării cultului cu două altare pe un singur naos, alcătuirea rupestră având caracter de unicitate pentru România…

Văzusem și trovanți (depuneri de formă sferică, într-un strat de nisip întărit din cauza/datorită apelor calcaroase) în muntele de gresie, formațiuni cu o textură mult mai dură decât stratul în care se dezvoltă…

Până să ajung acolo, am vrut să „ard” tot ceea ce ține de trecutul Mănăstirii „Corbii de Piatră”; pe latura din stânga, după un gard, trei cruci cu brațe egale, de tip pateeic, model specific celor din „Ordinul lui Hristos” (prelungire a „Ordinului Templierilor” – desființat în urma hotărârii Papei Clement al V-lea, sub influența lui Filip al IV-lea al Franței); deasupra stâncii în care sunt săpate crucile observi urme ale unui acoperiș, indiciu posibil al unui „loc de închinăciune”; unii nu exclud posibilitatea ca ca prin această zonă să fi fost taberele de antrenament ale cruciaților lui Ioan de Hunedoara /cunoscut și ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin/, cavaleri veniți din Europa să lupte sub „semnul Corbului de Piatră”… Nu știu dacă ochiul meu a „descoperit”, în peretele de stâncă, un simbol creștin răspândit – pește a cărui coadă este un mic trovant prins de gresie… Să fi fost gândul zămislit de altcineva în propria mea minte?

Nu poți dărui ceva care nu îți aparține… Pe de altă parte, nu cred în stagnare ca în infinitate de clipe nealese, drept consecință mișcarea mea înlănțuie imagini prin care putem străbate împreună…