Istoria participărilor românești la Jocurile Olimpice (de vară)
Publicat de Nicolae Tomescu, 20 iulie 2021, 22:51 / actualizat: 5 august 2021, 11:04
Într-un trecut nedegradabil, clipe de glorie pentru sportul românesc, oameni aflați dincolo de obișnuit au făcut să răsune imnul României la competiţia internaţională „supremă”; viaţa şi realizările acestora vorbesc de la sine, fiecare „poveste” adună dovezi de muncă, abnegaţie, sacrificiu; pe atunci, nu banii făceau diferența, ci pasiunea și caracterul; când exiști, cu adevărat, încerci să-ți apropii viitorul…
*
Tokyo (iulie-august 2021)… Inspirat de Arghezi, credeam că „speranța poate fi un vis cu ochii deschiși” (dureros să devenim, și în plan sportiv, ceva de care este bine să uiți)…
Ancuța Bodnar și Simona Radiș porneau ca mari favorite ale cursei de dublu vâsle (canotaj academic, 2.000 de metri); în marea finală au confirmat, prin cel mai bun timp al lor la olimpiadă, prin păstrarea ritmului infernal „Da Capo al Fine”, consolidând un avans neverosimil (la acest nivel) față de echipajele Noii Zeelande și Olandei…
Ana Maria Popescu (fostă Brânză https://www.facebook.com/TheStoryofRomania/videos/1508461486162055), la spadă individual, aducea a 95-a medalie de argint din istoria participărilor la Jocurile Olimpice (de vară) și a 306-a în totalul din dreptul României; ea și Laura Badea trebuie considerate singurele sportive dintre scrimerii români care au câștigat 3 (trei) medalii olimpice…
Tot la canotaj academic, echipajul alcătuit din Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari, reprezentând canotajul academic românesc în proba de 4 rame fără cârmaci, a avut o prestație excepțională și a cucerit medalia de argint…
Marius Cozmiuc și Ciprian Tudosă câștigaseră, cu cel mai bun timp, o semifinală a probei de dublu rame masculin, însă, în finala de la Tokyo croații Martin și Valent Sinković s-au dovedit a fi mai puternici…
Canotajul a înregistrat numărul record de sportivi români calificați la întrecerile din capitala Japoniei (36); fapt esențial, a intrat în curse cu 9 echipaje și a câștigat 3 (trei) medalii /1 (una) de Aur, 2 (două) de argint/, întregind palmaresul olimpic românesc al tuturor timpurilor (ambarcațiunile puse în mișcare cu ajutorul vâslelor sau ramelor ne-au adus 20 de Medalii de Aur, 12 de Argint și 9 de Bronz, doar gimnastica depășind respectivele performanțe /25 21 26 72/)…
*
La Jocurile Olimpice desfășurate în Rio de Janeiro (2016), o delegaţie care cuprindea 96 de sportivi a obținut 5 (cinci) medalii/Aur, prin echipa feminină de spadă compusă din Ana-Maria Popescu, Simona Gherman, Simona Pop, Loredana Dinu/; argint /Florin Mergea şi Horia Tecău – la tenis/; bronz /echipajul feminin de canotaj 8+1; Gabriel Sîncrăian – haltere; „naturalizatul” Albert Saritov – lupte libere, categoria 97 kilograme/…
*
Delegația României prezentă la Londra (2012) a revenit în țară cu un total de 9 medalii, „poziția” 27 în clasamentul final pe medalii; doar Sandra Izbașa, în proba de gimnastică feminină/sărituri, respectiv Alin Moldoveanu, la tir pușcă cu aer comprimat 10 metri, au izbutit să cucerească aurul olimpic…
*
8 medalii, dintre care 4 de aur (Alina Dumitru /judo/, Sandra Izbaşa /gimnastică, sol/, Georgeta Andrunache și Viorica Susanu /canotaj dublu rame/, Constantina Diță Tomescu /atletism, maraton/), 1 de argint şi 3 de bronz, clasare pe locul 17 în topul naţiunilor participante, iată bilanțul ediţiei Beijing a Jocurilor Olimpice…
*
În 2004, la Atena, gimnastica a adus 9 medalii (3 aur, 3 argint, 3 bronz), canotajul 3 (toate de aur), atletismul 3 (2 argint, 1 bronz), nataţia 2 (1 aur, 1 bronz), boxul 1 (bronz); România s-a clasat pe locul 14 în clasamentul medaliilor obținute.
Avea 25 de ani când a debutat la Olimpiadă (Barcelona, 1992), iar medalia de argint pe care a cucerit-o (în proba de „4 vâsle”) reprezintă prima performanţă notabilă în competiţiile internaţionale… După Jocurile Olimpice de la Atlanta/1996 (învingătoare la „8+1”), Doina Ignat trăia într-o garsonieră din Bucureşti (cartierul „Titan”); într-o seară, hoţii au devastat locuinţa şi i-au luat bunul cel mai de preţ – medalia de aur la care râvnise şi pentru care a trudit, vreme îndelungată… Peste patru ani, la Sydney, avea să câştige două titluri olimpice, la „8+1” şi „2 rame fără cârmaci”… Olimpiada de la Atena (în 2004) a fost ultima lecţie predată de „ambarcaţiunea amiral” („8+1”), cu Doina Ignat şi Constanţa Burcică la ultima cursă majoră din carieră… Bronzul de la Beijing/2008 i-a întregit povestea…
https://www.facebook.com/TheStoryofRomania/videos/1023404738415347
(FILM) „Doina Ignat – nume de legendă în sportul românesc”
realizator: Nicolae Tomescu; montaj: Alexandru Iurea
*
Sydney, 2000: România a cucerit 26 de medalii
(Aur, prin Gabriela Szabó, atletism 5.000 m; Doina Ignat, Georgeta Andrunache la canotaj doi rame (2-) + Angela Alupei, Constanța Burcică, dublu vâsle ctg. ușoară (L2x) + Doina Ignat,, Georgeta Andrunache, Veronica Cochela, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu, Viorica Susanu, opt rame cu cârmaci (8+) + Florin Popescu și Mitică Pricop C2-1.000 m; Marius Daniel Urzică, gimnastică artistică, proba cal cu mânere + echipa feminină – Simona Amânar, Loredana Boboc, Florența Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Maria Presăcan, Andreea Răducan + individual compus prin Simona Amânar; Diana Iuliana Mocanu, 100 și 200 m spate înot; Mihai Claudiu Covaliu, sabie individual)
*
România a ocupat locul 13 în clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de vară de la Atlanta*1996 (4 de aur, 7 de argint şi 9 de bronz); floreta feminină a obţinut cel mai bun rezultat din istoria participării noastre la întrecerile olimpice /Laura Badea a devenit campioană olimpică, echipa s-a clasat pe locul al doilea/; canotajul a adus alte două medalii de aur, prin fetele din echipajele de 2 vâsle categoria uşoară și opt rame cu cârmaci (8+1); Simona Amânar a obţinut 4 (patru) „distincții”, fiind singura gimnastă din România medaliată cu aur…
*
Ediţia a XXV-a a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat în Barcelona; participau 9.356 de sportivi, dintre care 2.704 femei şi 6.652 de bărbaţi (169 de ţări, 257 de probe, 25 de sporturi)…
România a obţinut 18 medalii, ocupând locul 14 în clasamentul general. Medaliile de aur au fost obţinute de Elisabeta Lipă, la canotaj (simplu vâsle) + echipajul de canotaj 4+1 /format din Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, Iulică Ruican, Nicolae Ţaga şi Viorel Talapan/; Lavinia Miloşovici, la gimnastică (sărituri şi sol)
*
La Seul, în 1988, România a avut o delegaţie relativ mică faţă de alte ediţii), dar a obţinut, în total, 24 de medalii /7 de aur, 11 de argint şi 6 de bronz/
BRONZ /Anişoara Bălan, Anişoara Minea, Elisabeta Cogianu, Elisabeta Lipă, toate canotaj (4 vâsle) + Marioara Traşcă, Veronica Necula, Herta Anitas, Doina Bălan, Ecaterina Oancia, toate canotaj (4+1); Daniela Silivaş, gimnastică artistică (sărituri) + Gabriela Potorac, gimnastică artistică (bârnă) + Marius Gherman, gimnastică artistică (bară fixă); Noemi Lung, înot (200 m mixt)/;
ARGINT /Paula Ivan, atletism (3.000 m); Daniel Dumitrescu, box (categoria 57 kg); Elisabeta Lipă, Veronica Cochelea, ambele canotaj (2 vâsle) + Dragoş Neagu, Dănuţ Dobre, ambii canotaj (2 rame) + Dumitru Popescu, Valentin Robu, Vasile Tomoioagă, Ladislau Lovrenschi, Ioan Snep, toţi canotaj (4+1) + Doina Bălan, Mioara Traşcă, Veronica Necula, Herta Anitas, Adriana Bazon, Mihaela Armăşescu, Rodica Arba, Olga Homeghi, Ecaterina Oancia, toate canotaj (8+1); Daniela Silivaş, gimnastică artistică (individual compus, echipe) + Gabriela Potorac, Aurelia Dobre, Celestina Popa, Eugenia Golea, Camelia Voinea, toate gimnastică artistică (echipe); Nicu Vlad, haltere (100 kg); Noemi Lung, înot (400 m mixt);
AUR /Rodica Arba, Olga Homeghi, ambele canotaj (2 rame); Daniela Silivaş, gimnastică artistică (bârnă, parelele, sol); Sorin Babii, tir (pistol liber); Vasile Puşcaşu, lupte libere (100 kg); Paula Ivan, atletism (1.500 m)
*
La Los Angeles, în 1984, România reuşea cea mai ilustră performanţă din istoria participărilor la Jocurile Olimpice: locul 2 (doi) în lume/conform criteriului reprezentat de numărul medaliilor;
1. S.U.A. 174 (83 aur, 61 argint, 30 bronz)
2. România 53 (20 aur, 16 argint, 17 bronz)
3. R.F.G. 59 (17 aur, 19 argint, 23 bronz)
4. R.P. Chineză 32 (15 aur, 8 argint, 9 bronz)
5. Italia 32 (14 aur, 6 argint, 12 bronz)
…
„Vedetă” a fost Szabó Ecaterina, cu 4 (patru) medalii de aur și una de argint…
În raport cu reuşitele extraordinare, determinăm numărul de elemente dintr-o mulţime. În alt „caz”, al atletei Fiţa Lovin, titlurile naţionale depăşesc cifra 50. Cea mai mare performanţă a carierei a obţinut-o la Jocurile Olimpice (Los Angeles, 1984), în proba de 800 de metri; atunci, a ocupat locul trei – apogeul unei cariere sclipitoare, din care nu lipsesc titlul de campioană europeană la cros (în 1979), campioană mondială la aceeaşi probă cu echipa (acelaşi an, 1979), şi vicecampioană mondială (în 1982) la cros individual…
*
Moscova, 1980… 25 de medalii, dintre care 6 de aur şi 6 de argint, sportivii României clasându-se pe locul al 6 (şaselea) în clasamentul pe puncte şi în cel pe medalii..
Au câştigat aurul pentru România: Nadia Comăneci, gimnastică (bârnă și sol); Ştefan Rusu, lupte greco-romane (categoria 68 kg)/avea să intre în „Hall of Fame”, cu 22 de medalii cucerite la campionate europene, mondiale, Jocuri Olimpice/; Corneliu Ion, tir (pistol viteză); Ivan Patzaichin și Toma Simionov, Canoe-2, 1.000 m; Sanda Toma, canotaj (1x)…
*
În Montreal (Canada), la a XXI-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară (17 iulie-1 august 1976), Nadia Comăneci câștiga 3 (trei) medalii de aur; România a ocupat locul al IX-lea pe națiuni, cu 4 medalii de aur, 9 de argint și 14 de bronz…
*
Prezenţa la ediţia 1972 (Munchen) a Olimpiadei de vară a fost cea mai numeroasă dintre toate participările „noastre”; România a ocupat locul 13, cu 3 medalii de aur, 6 de argint, 7 de bronz; grupul de luptători a constituit „nucleul forte” al delegaţiei – la lupte greco-romane, Gheorghe Berceanu (48 kg) şi Nicolae Martinescu (+100 kg) au devenit campioni olimpici; extraordinarul sportiv și minunatul om Ivan Patzaichin a triumfat la kaiac canoe 1.000m…
*
La Ciudad de Mexico, în 1968, reprezentanţii României au cucerit mai multe medalii (4 de aur, 6 de argint şi 5 de bronz /locul 12 pe naţiuni) şi puncte decât la Tokyo.
Viorica Viscopoleanu (aur) – atletism (săritura în lungime) + Lia Manoliu (aur) atletism (aruncarea discului); Serghei Covaliov (aur) – kaiac-canoe și Ivan Patzaichin (aur) – kaiac-canoe; Ionel Drâmba (aur) – scrimă (floretă);
Mihaela Peneş (argint) – atletism (aruncarea suliţei); Ileana Silai (argint) – atletism (800 m); Anton Calenic (argint) – kaiac-canoe, Dimitrie Ivanov (argint) – kaiac-canoe, Haralambie Ivanov (argint) – kaiac-canoe, Mihai Ţurcaş (argint) – kaiac-canoe; Ion Baciu (argint) – lupte greco-romane (57 kg); Marcel Roşca (argint) – tir (pistol viteză);
Calistrat Cuţov (bronz) – Box (categoria 60 kg); Viorica Dumitru (bronz) – kaiac-canoe; Nicolae Martinescu (bronz) – lupte greco-romane (97 kg); Simion Popescu (bronz) – lupte greco-romane (63 kg); Ileana Drâmba (bronz) – scrimă (floretă echipe) + Ana Pascu (bronz) – scrimă (floretă echipe) + Ecaterina Stahl (bronz) – scrimă (floretă echipe) + Olga Szabo (bronz) – scrimă (floretă echipe) + Maria Vicol (bronz) – scrimă (floretă echipe)…
*
„Olimpiada recordurilor” a fost organizată, în premieră, de „Extremul Orient”; flacăra olimpica era aprinsă, simbolic, de Yoshinori Sakai („Copilul Hiroshimei”, tânăr născut pe 6 august 1945); americanul Arthur Donald (Don) Schollander strălucea în patru probe la înot…
La Tokyo 1964, România a ocupat locul 12 în clasamentul pe medalii
Aur: Iolanda Balaș, atletism, săritura în înălțime; Mihaela Peneș, atletism, aruncarea suliței;
Argint: Andrei Igorov, kaiac canoe 1.000m; Hilde Lauer, kaiac canoe 500m; Ion Tripșa, tir pistol viteză individual; Valeriu Bularca, lupte greco-romane (70 kg);
Bronz: Lia Manoliu, atletism aruncarea discului; Aurel Vernescu, kaiac canoe 1.000m; Simion Cuciuc, Afanasie Sciotnic, Mihai Țurcaș și Aurel Vernescu – kaiac canoe 1.000m; Hilde Lauer și Cornelia Sideri – kaiac canoe 500m; Dumitru Pârvulescu, lupte greco-romane (52 kg); Ion Cernea, lupte greco-romane (57 kg)…
*
La Olimpiada de vară din 1960 (Roma, Italia), au răsunat acordurile imnului de stat al României /Iolanda Balaş/ pentru prima oară în întrecerile de atletism; numai patru ţări au reuşit să obţină titlul suprem la competiția de lupte greco-romane: URSS, Turcia, România şi Bulgaria…
Aur: Iolanda Balaș, atletism săritura în înălțime; Dumitru Pârvulescu, lupte greco-romane (52 kg); Ion Dumitrescu, tir talere trap;
Argint: Ion Cernea, lupte greco-romane (57 kg);
Bronz: Lia Manoliu atletism, aruncarea discului; Ion Monea, box, categoria mijlocie (75 kg); Leon Rotman, kaiac canoe 1.000 m; Ion Țăranu, lupte greco-romane (79 kg); Maria Vicol, scrimă, floretă individual; Atanasia Ionescu, Elena Leuștean, Sonia Iovan, Emilia Liță, Elena Niculescu, Utta Poreceanu – gimnastică pe echipe…
*
Melbourne 1956 a reprezentat prima ediție desfășurată în emisfera sudică; floreta electrică, faptul că, în cuprinsul ceremoniei de deschidere, era intonat un nou imn olimpic (al compozitorului polonez Michel Spisak), alt fapt – se lua decizia potrivit căreia, la ceremonia de închidere, sportivii să defileze compact, nu pe națiuni, ca simbol al „unității mondiale” (pornindu-se de la ideea lui John Ian Wing, un tâmplar australian născut în China), iar „vedeta” întrecerilor s-a numit Keleti Ágnes/născută Klein (Ungaria), gimnastă câștigătoare a patru medalii de aur și două de argint, toate acestea sunt întregite de ceea ce rezonează cu mândria noastră – în clasamentul pe medalii România ocupase locul al 12-lea…
5 MEDALII DE AUR /Nicolae Linca, Box categoria semimijlocie, 69 kg; Leon Rotman, Kaiac-canoe C1 1.000 m + C1 10.000 m; C2 – 1.000 m Dumitru Alexe, Simion Ismailciuc; Ștefan Petrescu, Tir sportiv 25 m pistol viteză/
3 MEDALII DE ARGINT /Mircea Dobrescu, Box categoria muscă, 51 kg; Gheorghe Negrea, semigrea, 81 kg; Olga Orban, Scrimă floretă individual/
5 MEDALII DE BRONZ /Constantin Dumitrescu, Box semiușoară, 63,5 kg; Elena Fodor Dobrovolschi, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Iovan, Elena Leuștean, Elena Sacalici, Emilia Vătășoiu, Gimnastică artistică pe echipe + sol Elena Luștean; Horváth Ferenc (Francisc) Lupte greco-romane, 57 kg; Gheorghe Lichiardopol, Tir sportiv (25 m pistol viteză)…
*
La ediția Helsinki a JO de Vară /1952/, era lansată prima monedă comemorativă a olimpiadelor moderne. Au fost introduse, în premieră, probe mixte (în concursul de echitație), probe individuale pentru femei (în concursul de gimnastică artistică). Pentru întâia oară, o femeie (Estrella Puentes, din Uruguay) devenea purtător de drapel. Vedeta ediției, Emil Zatopek, supranumit „locomotiva cehă”, a câștigat trei medalii de aur la 5.000 m, 10.000 m și maraton (situație unică în statistica olimpică).
Putem scrie despre primul campion olimpic din istoria sportului românesc (clasamentul pe medalii ne-a adus locul 23): Iosif Sârbu a cucerit medalia de aur la tir (pușcă având calibru mic); Vasile Tiță a obținut argintul (box, categoria mijlocie 75 de kg); Gheorghe Fiat (box, 60 kg) și Gheorghe Lichiardopol (25 m pistol viteză) au adus României medalii de bronz…
*
România a absentat de la primele Jocuri organizate (în Londra) după Olimpiada din 1936, motivul invocat de autorităţi privind starea economiei naţionale, secătuită de război… Germaniei şi Japoniei le-a fost interzis să participe, fiind considerate răspunzătoare pentru declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial…
În 1936, la Berlin, echipa României a obținut o medalie de bronz (Henri Rang, călărie)…
Prima participare oficială a României, în 1924, la Paris, a însemnat și prima medalie de bronz (echipa de rugby)…
Prima participare a unui român /George Plagino, tir proba de talere) a fost consemnată în 1900, la ediția organizată în Paris…
