La mulți ani să ne trăiți, maestre Sabin Păutza !!!
Publicat de dvlad, 8 februarie 2023, 18:25
Astăzi îi transmitem o caldă îmbrățișare compozitorului, dirijorului și profesorului Sabin Păutza, care se bucură de un loc privilegiat în inima multor iubitori de muzică. De la cvartete la piese corale, la concertele pentru violoncel, saxofon sau flaut la simfonii, misse, musical, suite orchestrale sau cântece de muzică ușoară, toate au un impact imediat, plac și rămân în memoria noastră afectivă.
Absolvent al Conservatorului din București, Sabin Păutza a fost timp de aproape 20 de ani profesor al Conservatorului din Iași. Stabilit în Statele Unite după 1984, a fost director artistic şi dirijor principal al celei mai vechi orchestre din New Jersey – Plainfield Symphony și s-a întors acasă după alți 20 de ani, dar nu la Iași, ci la Reșița, mai precis la Moniom, unde se află casa natală.
Talent, carismă și inspirație pusă la lucru cu mult succes, Sabin Păutza a dirijat în Europa, America şi Australia, la Carnegie Hall din New York, Santa Cecilia – Roma, Sala Chopin din Varşovia sau Filarmonica din Sydney și a dus pe tot atâtea meridiane muzica românească, inclusiv propriile lucrări. Este singurul compozitor din România care primește o îndemnizație de merit de la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor pentru că este dirijorul care a cântat cea mai multă muzică românească în străinătate. După revenirea sa în România, a fost invitat să dirijeze peste tot în țară și a creat în continuare diverse lucrări, despre una dintre ele urmând să povestim astăzi.
Sabin Păutza este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, al Uniunii Compozitorilor Americani şi al Uniunii Compozitorilor din Germania. Lucrările sale au fost apreciate atât în România, unde i-a fost acordat premiul Academiei pentru „Ofrandă copiilor lumii“, cât şi în SUA, unde a primit cel mai mare premiu ce se poate acorda în materie de muzică clasică, „Martin Luther King jr.“. Suita op 10 pentru pian de George Enescu, orchestrată de el și auzită în primă audiție absolută la Iași în 2003, a ajuns între timp și la Filarmonica din Berlin, sub bagheta marelui dirijor Sir Simon Rattle. În 1995, a primit titlul onorific de Doctor în Muzică, acordat de Institutul pentru Cercetări Aplicate din Londra, este cetăţean de onoare al oraşului Plainfield din New Jersey şi al oraşului Resiţa, unde Liceul de Artă din oraș îi poartă numele, ca și festivalul pe care îl organizează în onoarea sa.
Dintre evenimentele mai recente legate de creația maestrului, în 29 aprilie 2021 a avut loc la Arad prima audiție absolută 
a Recviemului Baroc, lucrare reprogramată de trei ori să o dirijeze și la Iași. In interviul pe care ni l-a acordat la începutul lunii februarie, maestrul mărturisește – pentru a câta oară – dragostea față de orașul în care a creat și a dirijat cele mai mari lucrări ale sale și a fost profesor. La începutul lunii februarie, a avut loc la Timișoara un concert în care au fost interpretate 16 dintre liedurile sale. Vorbind despre acest concert, aflăm că în total a scris 320 de lieduri, care sunt publicate, aproximativ 100 fiind înregistrate și aproximativ jumătate, cântate. La Iași a fost cel mai mult interpretată piesa Din versuri dragi, poeme, una dintre interprete fiind mezzosoprana Mariana-Jana Stoia. Pe 26 ianuarie, la Filarmonica din Ploiești, a fost interpretat Concertul său pentru scris inițial pentru violă, transpus pentru pian și cântat anul trecut tot la Ploiești, iar acum în varianta pentru pian și acordeon, cu pianista Ioana Maria Lupașcu și acordeonistul Fernando Mihalache, la pupitrul orchestrei aflându-se Alexandru Ilie.
Pianista Ioana Maria Lupașcu despre concert: „A avut un succes fantastic, sala a fost absolut înnebunită. Eu l-am cântat și în varianta cu violă, cum este compus în original de maestrul Păutza și cu violoncel dar, deși toate variantele au fost bune și instrumentiștii extraordinari, varianta cu acordeon le întrece pe toate. Mie mi se pare că această muzică de-abia acum se împlinește, se desăvârșește, se îmbogățește, și am cântat alături de Fernando Mihalache, care este un acordeonist fantastic. Mi-a plăcut această variantă, a căpătat pur și simplu un sens nou pentru mine.”
Vă mulțumim, maestre Păutza, fie ca muzica dvs. să rămână veșnic creatoare de entuziasm, iar amprenta ei plină de viață și de ethos românesc să ne reprezinte peste tot în lume. Vă dorim multă inspirație în continuare, multă sănătate și mulți prieteni iubitori!
Iată ce scria despre Sabin Păutza în 2015, compozitorul Doru Popovici:
,,Născut în 8 februarie 1943, la Cîlnic – Reșița, compozitorul, dirijorul și profesorul Sabin Păutza a urmat cursurile Liceului de Matematică din Reșița, studiind muzica, în paralel, cu Carl Tirier și Katerin Szöguy. În anul 1965 a absolvit Conservatorul de Muzică «Ciprian Porumbescu», din Bucureşti, unde s-a bucurat de îndrumarea unor profesori de prestigiu, precum Marţian Negrea, Tudor Ciortea, Ion Dumitrescu, D.D. Botez, Marin Constantin, Emilia Comişel, Ştefan Niculescu, Aurel Stroe. S-a specializat, apoi, în compoziţie şi dirijat, la Academia Chigiana, din Siena (Italia), cu Franco Donatoni, Bruno Maderna şi Franco Ferrara. Între 1966 şi 1984, activează ca profesor de armonie, dirijat şi orchestraţie, la Conservatorul «George Enescu», din Iaşi, precum şi ca dirijor al orchestrei simfonice şi al Coralei «Animosi», a Conservatorului. Cu aceste formaţii a concertat în ţară, dar şi peste hotare – «Bydgoszcs International Festival» (Polonia), «Internationales Jugendfestspieltreffen Bayreuth» (Germania). Din anul 1984 se stabileşte în Statele Unite, unde este numit, prin concurs, director artistic şi dirijor principal al celei mai vechi orchestre din New Jersey, «Plainfield Symphony», unde lucrează şi în prezent. Dirijează frecvent în Europa, SUA şi Australia şi, adeseori, este invitat să predea cursuri de măiestrie la diferite universităţi americane şi europene, precum Atlan Institute, din New York, N.Y. University şi Universitatea Emanuel.
A obţinut numeroase premii şi distincţii româneşti şi internaţionale, printre care: Premiul «George Enescu», al Academiei Române, Premiul Uniunii Compozitorilor din România, Marele Premiu al Televiziunii Române, premiul «Rudolph Nissin», al ASCAP, şi, cel mai recent, Marele Premiu «Doctor Martin Luther King Jr.». Activitatea sa internaţională, ca dirijor şi compozitor, i-a adus titlul onorific de Doctor în Muzică, decernat de London Institute for Applied Research, titlul de «Doctor Suma Cum Laudae», acordat de Academia de Muzică «G. Dima», din Cluj, precum şi titlul de Cetăţean de Onoare al Oraşului Plainfield. Sabin Păutza a dirijat în cele mai renumite săli de concerte din Statele Unite, Europa şi Australia («Carnegie Hall», din New York, «Santa Cecilia», din Roma, «Philharmonic Hall», din Sidney etc.). Numele său figurează, alături de cei mai mari muzicieni ai lumii, în «Who’s Who in Music», publicat la Cambridge (ediţiile 1980-1984-1992-1996-2000) şi în volumul «2000 de americani notabili», publicat de American Biographical Institute.
Sabin Păutza este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, al ASCAP (Uniunea Compozitorilor Americani) şi al Biroului de Consilieri, din cadrul Institutului Biografic American. Compoziţiile sale, în totalitate, sînt publicate de către Editura «San Nicobian», din New York, iar firma „Swift Music Group» (SUA) editează, în prezent, seria «Opera Omnia» a compozitorului, din care au apărut deja primele 10 compact discuri“.
Despre înzestrarea sublimului muzician – creator al coralei „Animosa“ şi al remarcabilei orchestre din Plainfield (SUA) – s-a scris mult, foarte mult. Am ales următoarele fragmente, reprezentînd impresionante ecouri critice: „Avem în Sabin Păutza – scriam eu – imaginea unui maestru al generaţiei sale, cînd liric şi pur, precum apa cristalină a unui pîrîu din Munţii Semenicului, cînd tumultuos şi plin de vigoare, de «o tinereţe fără bătrîneţe», ca-n basmele Poporului Român. Sabin Păutza este una dintre tulburătoarele personalităţi muzicale ale Patriei, arta sa contopindu-se, pînă la identificare, cu spiritualitatea acestui «neam de cîntăreţi», a cărui însuşire esenţială este, indiscutabil, vitalitatea, parcă simbolic cununată cu… acel ceva, specific prospeţimii unei naturi dezmierdată de o «ploaie de miresme»… “.
Pe un disc comun (Paul Constantinescu, Doru Popovici şi Sabin Păutza), ST-ECE 03974 , Sabin Păutza figurează cu „Jocuri III“, o lucrare alcătuită „din mai multe părţi contrastante, în care se conturează o muzică pastorală, ce ne duce cu gîndurile la sensul profund al cuvintelor lui Lucian Blaga: «Un anume spaţiu vibrează într-un cîntec, fiindcă acesta există undeva şi într-o formă oarecare, în chiar substraturile sufleteşti ale cîntecului» (Doru Popovici)“.
Din presa străină cităm: „Mai mulţi critici muzicali aduc numele lui Sabin Păutza în legătură cu cel al lui Leonard Bernstein, plecînd de la realitatea că, în secolul nostru, puţini compozitori au reuşit să-şi dirijeze cu măiestrie propriile compoziţii, fiind, în acelaşi timp, şi interpreţi. Leonard Bernstein a fost unul dintre cei care au reuşit să îmbine aceste ipostaze, Sabin Păutza fiind socotit un al doilea astfel de «caz». Şi stilul acestuia se recunoaşte în activitatea componistică şi dirijorală a muzicianului român. Sabin Păutza este un artist multilateral, purtînd pecetea stilului lui Bernstein. Gesturile sale precise şi expresive vorbesc în mod clar şi dau naştere unei interpretări pline de entuziasm“. Jurnalistul recunoaşte ambiţioasa forţă a artistului de origine română, ,,pentru care, ceea ce este cel mai bun nu este îndeajuns de bun…”. (Harold Müller, Wuppertal – Germania).
,,Sabin Păutza întruneşte calităţile unei reprezentări viguroase şi sigure, pînă la nivelul unei expresivităţi intense, capabilă să creeze un spaţiu muzical în expansiune” (din ,,Le Dauphiné Libéré”, Avignon – Franţa).
Încheiem, citînd din finalul unui eseu despre Sabin Păutza: „Palmaresul său este impresionant, evoluţia sa – spectaculoasă. Este destul să amintesc că, la nici un an după ce debarcă într-o lume cu totul necunoscută, cu o valiză şi cu «handicapul» unei limbi necunoscute, folosindu-se de limbajul universal al muzicii, «după un singur an de şedere în SUA» – cum scrie în ziarul «Universul» (al lui Aristide Buhoiu), sub titlul «Bravo, Sabin Păutza!» – bilanţul apreciatului nostru compatriot este strălucit: 5 din cele mai importante compoziţii ale sale au fost achiziţionate de «Boston Public Library», el fiind intens solicitat şi ca orchestrator”. Acelaşi autor consemnează performanţa lui Sabin Păutza, care, tot la un an după descinderea sa în Statele Unite, ,,este premiat la un prestigios concurs internaţional de compoziţie, desfăşurat la Salt Lake City, în Utah, la care au participat peste 100 de compozitori, din 17 ţări, între care Japonia, Austria, Germania, Canada, Argentina. La proba rezervată lucrărilor instrumentale, Sabin Păutza s-a numărat printre laureaţi, obţinînd un Premiu Special al Juriului, pentru «Cinci piese pentru orchestră mare». Sabin Păutza este un artist al lumii…“.
