28 august. Filă de calendar…

Publicat de nicolaetomescu, 27 august 2019, 22:01

• 28 august: Sfântul Augustin, episcop învăţător al Bisericii

• 1800> S-a născut, la Odobeşti, Vrancea, Tudorachi BURADA (m.1866), muzician şi vornic român. A activat la Iaşi timp de cinci decenii. A deţinut diferite ranguri boiereşti până la cea de vornic. A fost primul profesor de muzică vocală şi instrumentală din România, a tipărit primul manual de muzică în limba română. Tatăl lui Teodor T. Burada (1839-1923), istoriograf al teatrului, al muzicii, folclorist. Vezi, totodată, Gheorghe Burada și păcatul altora (de a-l fi uitat)…
• 1903: S-a născut (la Viena) inginerul chimist Cornel BODEA; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române (m. 8.XII.1985)
• 1917: S-a născut, la Fălticeni, Suceava, Horia LOVINESCU (m.1983), dramaturg român. A realizat piese de teatru axate pe conflicte sociale şi psihologice (Moartea unui artist, 1964; Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă, 1980) ș.a.
• 1917: A trecut la cele veșnice, în Roman-Neamţ, Calistrat HOGAŞ (n. 1848), scriitor român.

Se născuse la Tecuci (19 aprilie 1847) în familia preotului Gheorghe Dimitriu. Înscris la școala publică, sub patronimicul Hogáș (porecla bunicului dinspre tată), din inițiativa învățătorului a urmat Academia Mihăileană (1860-1869/generația lui A.D. Xenopol, Alexandru Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu ș.a., de care l-au legat prietenii durabile). După absolvirea liceului, s-a înscris la Facultatea de filozofie și litere din Iași. A fost numit profesor, în urma unui concurs, la gimnaziul comunal din Piatra Neamț (la puțină vreme, ajungea director). S-a căsătorit (17 ianuarie 1871) cu tânăra și sfioasa Elena (căreia scriitorul îi adresa apelativul „Elencu”), fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamț. A debutat, în 1874, cu poezia Legenda lăcrămioarei[1]. La 3 iulie 1882, Calistrat Hogaș a debutat și ca prozator în revista locală „Asachi”, cu fragmente din ciclul Amintiri dintr-o călătorie.

La 31 ianuarie 1882, a trăit bucuria nașterii celui de-al șaptelea copil, o fetiță botezată Sidonia[3]. Hogaș s-a apropiat de casă, stabilindu-se la Roman (1891); locuia într-o vilă din apropierea Liceului „Roman-Vodă”. În 1899, întreaga familie, cu excepția fiului Aetiu (care studia la București), s-a mutat la Iași. În 1907, cunoscându-l pe Garabet Ibrăileanu, Calistrat Hogaș s-a lăsat convins și a început colaborarea la revista „Viața Românească”[4]. În 1912, la editura „Viața Românească” a început tipărirea primei ediții a volumului Pe drumuri de munte[5]. Ieșit la pensie, a continuat să predea până la 40 de ore pe săptămână. În 1915, scriitorul se mută la Piatra Neamț (unde locuiau deja soția și fiica Cecilia). În 1921 a apărut prima ediție pentru public a cărții Pe drumuri de munte[6].

Calistrat Hogaș se stinge din viață (28 august 1917), la Roman, în mijlocul nepoților dăruiți de fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile (8 octombrie 1917), este reînhumat la Piatra Neamț. În 1922, lui Calistrat Hogaș, căruia îi fusese refuzat (1915) premiul „Adamachi” al Academiei Române, i se conferă postum cel dintâi premiu inițiat de Societatea Scriitorilor Români[7].

În 12 iunie 1939, rămasă singura locatară a fostei gospodării a familiei, Sidonia deschide spre vizitare o cameră amenajată muzeal și își oferă serviciile de ghid autorizat, tuturor celor care îi trec pragul[8]. După ce funcționase ca muzeograf la Casa memorială „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț, Sidonia a donat (în 1967) statului casa părintească pentru a fi restaurată și a se organiza aici un muzeu memorial. În două rânduri, a oferit spre achiziție Muzeului Județean de Istorie obiectele și manuscrisele care alcătuiesc astăzi fondul muzeistic majoritar existent în expoziția memorială.

Domnișoara Sidonia C. Hogaș s-a stins din viață (19 aprilie 1976), la Piatra Neamț, înainte să atingă vârsta de 94 de ani, chiar în ziua de naștere a ilustrului ei tată[9]

[1] În nr. 5 al ziarului local „Corespondenția provincială”.

[2] Deși născut într-o familie de preoţi, cu opt copii, având, la rându-i, opt copii, Calistrat Hogaş s-a iubit, în secret, cu o tânără plecată în Bucureşti. Corespondenţa dintre cei doi a fost scoasă la iveală de Sidonia Hogaş. Scrisorile sunt adresate domnişoarei „P.V.” Reiese că amanta lui Hogaş era cu mulţi ani mai tânără decât el, bărbatul adresându-i-se cu „Draga tatii”, „Puişoru’ tatei”, „Mititica tatei”. Relaţia începuse înainte ca aceasta să plece în capitala României. „După ce ai plecat tu am stat trei zile în pat; acum am ieşit dar sunt o umbră şi devin mai umbră din zi în zi. Constat că, departe de tine, viaţa mi-e cu neputinţă, viaţa mi se duce; numai tu mi-ai putea reda viaţa care simt cum se scurge ca o apă din întreaga mea fiinţă”. Scriitorul suferea cumplit că aceasta nu i-a scris. „Mie n-ai voit să-mi scrii; am simţit în suflet o zguduire care semăna a începutul nebuniei; şi că nu mi-am pierdut minţile mă mir şi acum când îţi scriu… mă aflu încă teafăr, dar cu deznădejdea şi cu amarul în suflet”. Povestea dragostei interzise l-a adus pe scriitor într-o stare vecină cu disperarea: „Nu, nu, fără tine nu pot trăi; fă cum ştii, mângâie-mă din depărtare, vino, rămâi, aruncă-te în braţe, fă tot ce vrai, ucide-mă… în mâna ta cea mică stă cumpăna întregii mele vieţi; e a ta, fă cu ea ce vrai, eu nu pot, nu am dreptul decât de a fi martir”.

[3] Deși a mai existat și cel de-al optulea copil născut în familia scriitorului – Marioara, care a s-a prăpădit devreme, Sidonia, rămasă mezină, și-a însoțit tatăl, alături de mama ei, în detașarea la Alexandria (Teleorman).

[4] Din nr. 2 (Floricica).

[5] În 1914, era tipărită a doua ediție a cărții, la aceeași editură. Stocul, pregătit pentru expediție, s-a făcut scrum în timpul unui incendiu care mistuise tipografia.

[6] În două volume… Cel de-al doilea, În Munții Neamțului, a fost prefațat de Mihail Sadoveanu.

[7] În baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu.

[8] Fiind o vegetariană convinsă, moștenind dragostea tatălui pentru necuvântătoare, Sidonia trăiește înconjurată de zeci de pisici, pentru a căror hrană își cheltuiește aproape toate veniturile.

[9] Prin grija nepoatei surorii sale, Elena Zbanț, a fost înmormântată la cimitirul „Eternitatea”, împreună cu urna fratelui ei incinerat, Aetiu Hogaș…

• 1927: S-a născut baritonul Nicolae HERLEA 
• 1943: A încetat din viaţă, la Câmpina, jud. Prahova, George ULIERU (n.1884), medic şi scriitor român. Autor al jurnalului Din carnetul unui medic de plasă (publicat postum, în 1948, de acad. Al. Rosetti).
• 1944: S-a născut, la Slatina, Olt, Marin MINCU, poet şi critic literar român. A publicat poezie de reflecţie (Cumpănă, 1968; Calea Robilor, 1970; Văile vegherii, 1974 etc.) şi critică literară (Critice, 1969 şi 1971). A fost distins cu Premiul Internaţional „Eugenio Montale” (Roma, 1989) şi Premiul „Herder”.
• 1954: S-a născut, la Iaşi, Ana SIMION, prozatoare română. Autoare a romanelor Singurătate şi speranţă (1990), Scaune şi lanţuri (1994), Marioneta (1995), Canon (2000)…

• 1540: S-a stins din viaţa cunoscută, la Parma, Francesco Mazzola, zis il PARMIGIANINO (n. 1503), pictor italian. Principal reprezentant al manierismului, a introdus un canon nou, trupurile, gâturile, membrele căpătând o alungire plină de graţie (Autoportret într-o oglindă convexă; Fecioara cu gâtul lung; Madona cu trandafirul).
• 1645: A trecut la cele veşnice Hugo GROTIUS (n. 1583), teolog, jurist, istoric şi diplomat olandez. A susţinut superioritatea creştinismului faţă de celelalte religii. Unul dintre fondatorii teoriei dreptului natural (Marea liberă). A sistematizat pentru prima oară dreptul internaţional (Despre dreptul războiului şi al păcii).

• 1749: S-a născut, la Frankfurt pe Main, Johann Wolfgang von GOETHE  / VeziGoethe: „Numai atâta ai trăit: cât ai muncit”…

• „Am ucis oameni în războaie şi am provocat oameni la duel pentru a-i ucide. Am pierdut la cărţi, am trăit pe spinarea ţăranilor şi, mai mult decât atât, i-am pedepsit, am trăit în destrăbălare şi am dezamăgit oameni… aşa am trăit timp de 10 ani”, mărturisea Lev Tolstoi, 28 august (stil vechi)/9 septembrie (stil nou) 1828, Iasnaia Poliana – 7 noiembrie/20 noiembrie 1910, Astapovo (unii afirmă că rămân neelucidate împrejurările morții, mai ales ce anume l-a determinat să fugă de acasă, noaptea, pe ascuns).

Treptat, a găsit puterea de a părăsi stilul monstruos de viaţă şi de a se desprinde chiar din mediul său aristocratic (a parcurs un drum plin de cotituri, de la clasa nobililor căreia îi aparținea, către poporul simplu pe care-l iubea cu sinceritate, devenind în cele din urmă exponentul intereselor țărănimii patriarhale)… Operele lui Tolstoi – reprezentant strălucit al realismului mondial – nu sunt doar rezultate ale observaţiei obiective, ci transmit experienţe proprii, prin situaţii desemnate în opere şi trăite personal de autor, prin personaje inspirate de oameni apropiați/altele care îi exprimă idei, sentimente, crâmpeie din viaţa sa personală (Olenin din „Cazacii”, Levin din „Anna Karenina”, Andrei şi Pierre, din „Război şi pace”). Ceea ce primează la Lev Nicolaevici Tolstoi sunt experienţa personală şi studiul psihologic.

Două subiecte l-au atras precum un magnet, anume viața și moartea; au fost reexaminate în fiecare nouă scriere, cu o complexitate mereu sporită. A lăsat omenirii o moștenire literară incredibilă: un roman istorico-psihologic de mari proporții („Război și Pace”), un roman social de moravuri („Anna Karenina”), un roman social („Învierea”), o trilogie autobiografică(„Copilăria”, „Adolescența”, „Tinerețea”), numeroase nuvele și povestiri („Cazacii”, „Dimineața unui moșier”, „Moartea lui Ivan Ilici”, „După bal”, „Hagi Murad” ș.a.), drame („Puterea întunericului”, „Roadele instrucțiunii”, „Cadavrul viu”), povestiri populare, basme și istorisiri pentru copii, articole publicistice, de critică literară sau literatură științifică (studii despre probleme de artă, articole pe teme politico-sociale, tratate etico-religioase etc.), un jurnal intim și o bogată corespondență. Lev Tolstoi a oglindit în opera sa Rusia de la începutul veacului al XIX-lea (războiul împotriva lui Napoleon), mai ales Rusia din perioada 1861-1905. În cei aproape 60 de ani de activitate pe tărâm literar, Tolstoi a cercetat cu atenție realitatea rusă și a meditat la rezolvarea problemelor legate de viața poporului…

• 1850: Are loc, la Weimar, premiera operetei Lohengrin, de Richard Wagner, pe un libret al compozitorului, inspirat după o veche legendă. Acţiunea se desfăşoară în secolul X, în Barbant.
• 1878: S-a născut medicul american George HOYT WHIPPLE; studii în domeniul bolilor hematologice şi ale ficatului; a introdus tratamentul cu extract hepatic în anemii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1934, împreună cu conaţionalii săi George Minot şi William Murpy (m.1.II.1976)
• 1897: S-a născut, la Figéac-Lot, Charles BOYER (m.1978), actor american de origine franceză. Unul dintre „marii amanţi” ai ecranului american interbelic. A jucat în filme în care a creat tipul seducătorului romantic, fatal (Mayerling, 1936; Contesa Walewska, 1937).
• 1913: S-a născut Robertson DAVIES, romancier şi dramaturg canadian de limbă engleză (m.2.XII.1995)
• 1929: S-a experimentat, la Paris (aeroportul Orly), prima cabină catapultată din lume, realizată de românul Anastasie Dragomir.
• 1959: A încetat din viaţă, la Liestal, Elveţia, Bohuslav MARTINU (n.1890), compozitor american de origine cehă. Refugiat în S.U.A. (1948-1951), a revenit în Europa (1953). Cofondator al Şcolii pariziene. Influenţat de folclorul ceh. A compus simfonii, concerte, opere, balete, piese orchestrale (Lidice) şi instrumentale, muzică de cameră, muzică de scenă şi de film.
• 1960: A murit Ethel Lilian VOYNICH (n.1864), scriitoare engleză, cunoscută, mai ales, prin romanul Tăunul (1895).
• 1987: A îmurit John HUSTON (n.1906), regizor, scenarist şi actor de film american. A regizat: Şoimul maltez; Regina africană; Inadaptaţii; Noaptea iguanei; Onoarea familiei Prizzi etc. Ca actor, s-a remarcat în China Town; Tentacule. În 1948 a primit Premiul Oscar pentru regia filmului Comoara din Sierra Madre…

Nicolae Tomescu

redactor-șef Radio Iași