43 de ani de la inaugurarea oficială a Transfăgărășanului…

Publicat de nicolaetomescu, 20 septembrie 2017, 06:30 / actualizat: 20 septembrie 2017, 12:11

Transfăgărășanul a fost construit, între anii 1970-1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu…

România dispunea de mai multe treceri ale Carpaților Meridionali, moștenite dinainte de perioada comunistă (Șoseaua Alpină Novaci-Săliște, vechea Șosea Câmpina-Predeal); altele, precum drumul Bumbești Jiu-Petroșani, au prins viață în primii ani ai noului regim, după invazia Cehoslovaciei (1968) și ținând cont de ușurința cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania și Muntenia (cu o singură excepție, urmau cursul unor râuri); iată ce a determinat inițierea, de urgență, a proiectului Transfăgărășanul, drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului[1].

Printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, din 10 decembrie 1969, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul strategic Transfăgărășan[2]. Drumul trebuia să aibă o singură bandă de circulație plus acostament; totodată, era prevăzută continuarea drumului în sud, spre Curtea de Argeș, pe conturul malului vestic al lacului Vidraru (care ar fi urmat să lege și noua Cabană Cumpăna, relocată în urma creării lacului de acumulare); însă, în 1971 s-a hotărît realizarea conform normativelor de drum național în zonă montană[3]; s-a lucrat pe toată perioada anului, în condițiile climatului alpin (la peste 1.600 de metri altitudine, cu vânturi vijelioase și viscole frământate), la care s-a adăugat specificul Munților Făgăraș[4]. Drumul a presupus eforturi materiale imposibil de susținut în democrație și a cerut tribut uman/viața unor soldați și muncitori[5]. Inaugurarea oficială, în prezența lui Nicolae Ceaușescu, s-a desfășurat la 20 septembrie 1974, dar lucrările, pentru asfaltare și alte activități conexe, au continuat câțiva ani[6]…

*

În perioada 16 iunie-31 octombrie 2017, DN 7C-TRANSFĂGĂRĂŞAN este DESCHIS pe toată lungimea de la Bascov [7] (km. 0) până la intersecţia cu DN 1 (km. 152).  Porţiunea de drum cuprinsă între kilometrul 104 (Piscu Negru – județul Argeş) şi kilometrul 130,8 (Bâlea Cascadă – județul Sibiu) se închide circulaţiei începând cu 1 noiembrie 2017…

Vă promit, cât de curând, imagini spectaculoase, un video-clip de prezentare marca Nicolae Tomescu/Radio Iași… Până atunci…

[1] În notele de fundamentare a proiectului se menționează, totodată: deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine, realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea… Printre propunerile inițiale s-a numărat și cea a unui tunel de aproximativ 7 km, care ar fi evitat zona de gol alpin, pornind din zona cabanei Bâlea-Cascadă, trecând pe sub Căldarea Glaciară Bâlea și creasta Făgărașului, și ieșind în zona Piscul Negru; acest lucru ar fi permis menținerea deschisă a drumului pe tot parcursul anului; din cauza costurilor mari, cât și a dificultăților de realizare, propunerea a fost abandonată din fașă…

[2] Căruia i se alocă resursele trupelor de geniu ale Armatei Române (pe 10 martie 1970)… Regimentul 52 Alba-Iulia începe să lucreze dinspre nord, Regimentul 1 Râmnicu-Vâlcea dinspre sud, în zonele montane înalte), părțile de tunel fiind realizate de specialiștii Trustului de Construcții Hidroenergetice (TCH). Sectorul Contur Lac Vidraru a fost atribuit Ministerului Transporturilor, proiectul fiind executat de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) și construit de Întreprinderea Construcții Drumuri Poduri și Lucrări Speciale Transporturi București; sectorul Contur Lac-Tunelul Bâlea era atribuit Ministerului Economiei Forestiere și executat de Institutul de Cercetare și Proiectare în Industria Lemnului (ICPIL), construirea delegată Întreprinderii de Construcții Forestiere (ICF) Râmnicu Vâlcea…

[3] Două benzi de circulație, cumulând 6m și acostament de 1m, de pământ, cu supralărgiri și supraînălțări în curbe). După ce s-a constatat impracticabilitatea folosirii traseului de pe malul vestic (deși era mai scurt cu 10 km decât conturul estic, punea mari probleme din cauza zăpezilor ce se acumulau mult mai abundent decât pe celălalt mal, fiind expus mult mai puțin soarelui), se hotărește schimbarea din mers a proiectului și mutarea drumului pe traseul actual, prin lărgirea și consolidarea vechiului drum forestier de contur (se explică și lipsa unui viaduct care ar fi scurtat, simțitor, traseul, deoarece, odată cu modificarea, nu se aprobase suplimentarea bugetului alocat; astfel, până în 2000, drumul de contur al țărmului vestic al Lacului Vidraru a fost trecut în nomenclatorul rutier ca DN7D, atunci când clasificarea a fost reatribuită drumului Câineni-Perișani-Curtea de Argeș)…

[4] Situația nu permitea, în mod normal, decât 4-5 luni de muncă pe an…

[5] Bilanțul oficial a fost de 40 de morți… Lucrătorii de atunci (mă refer la cei rămași în viață) fac referire la cifre mai mari, la câteva sute de oameni pierduți în acest proiect pe cât de fascinant, pe atât de infernal…

[6] Finalizate, în forma actuală, în 1980…

[7] Comuna ((în trecut, Bascovu-Flești) se află în centrul județului, pe malul drept al râului Argeș și pe malurile râului Bascov, la nord-vest de municipiul Pitești…