8 septembrie, filă de calendar

Publicat de nicolaetomescu, 7 septembrie 2019, 20:53

8 septembrie 1949: S-a fixat în posteritate Richard Strauss, compozitor şi dirijor german (născut în 1864)

• Richard Strauss, compozitor german cunoscut îndeosebi pentru poemele simfonice, opere, dar mai ales pentru activitatea strălucită ca dirijor, a moştenit instinctele muzicale de la tatăl său, Franz Strauss. Cel mai celebru cântăreţ din corn din Germania şi-a trimis fiul la gimnaziul din Munchen, unde a primit o cultură generală solidă. După absolvirea gimnaziului, în 1882, Strauss s-a înscris la Universitatea din Munchen. A petrecut ceva timp la Berlin, unde l-a cunoscut pe Hans von Bulow, care i-a programat spre ascultare Serenada pentru suflători în mi bemol, în interpretarea orchestrei din Meiningen. Audiţia l-a îndemnat să-şi dirijeze propria partitură în oraşul său natal, Munchen. În orchestra de la Meiningen îl întâlneşte pe Alexander Ritter, cel care l-a convins pe Strauss să renunţe la stilul conservator din tinereţe şi să înceapă să compună poeme simfonice; l-a introdus pe Strauss în lumea eseurilor muzicale ale lui Wagner şi în lumea scrierilor lui Schopenhauer. Prima cotitură în muzica lui Strauss s-a produs în anul 1889, odată cu premiera poemului „Don Juan”, partitura care i-a făcut pe toţi să recunoască în Strauss pe urmaşul firesc al lui Liszt şi, până la un anumit punct, al lui Wagner. Au urmat o serie de poeme simfonice care i-au asaltat pe europeni: Tod und Verklarung („Moarte şi transfigurare”-1890), Till Eulenspiegels lustige Streiche („Năzbâtiile vesele ale lui Till Buhoglinda”-1895), Also sprach Zarathustra („Așa grăit-a Zarathustra”-1896), „Don Quijote” (1898), Ein Heldenleben („O viaţă de erou” – 1899), „Simfonia domestică” (1904). În anul 1898, i-a urmat lui Felix Weingartner la conducerea Operei Regale din Berlin, post pe care l-a ocupat până în 1918, când a devenit co-director al Operei din Viena. În această perioadă, a compus două opere de factură wagneriană: Guntram (1894) şi Feuersnot („Pericol de incendiu”-1901), considerate de critica muzicală drept eşecuri. Abia în anul 1905, odată cu premiera operei „Salomeea” (după o piesă a lui Oscar Wilde), Strauss a reuşit să creeze o lucrare care a electrizat publicul aşa cum făcuseră poemele simfonice. Urmeaza în 1908, „Electra” (tragedie scrisă de Sofocle), un gen nou şi puternic de melodie, un stil progresist care prefigura aventuri de anvengură şi mai mare. Ambele opere au fost şi răman, în mare măsură, lucrări oarecum şocante, două dintre cele mai provocatoare creaţii operistice ale secolului al XX-lea…

*

8 septembrie 2004: A trecut la cele veșnice solistul de muzică uşoară Dan Spătaru

• Dan Spătaru s-a născut în 2 octombrie 1939, într-o familie de învăţători. A crescut printre poveştile bunicilor şi cântecele interpretate de părinţi. Când avea 12 ani, i-a murit mama. Dan Spătaru şi sora lui s-au mutat la Medgidia, la o mătuşă, pentru a îndeplini dorinţa mamei: „copiii mei să înveţe carte”. Dan a urmat liceul şi a început cariera de fotbalist, jucând la „Progresul”, apoi la „Ştiinţa Bucureşti”. Aflat în anul III de studii la „Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport”, a trebuit să renunţe la fotbal, pentru că avea hernie de disc. S-a dedicat şcolii şi muzicii. Dan Spătaru a început să cânte (muzică italiană, pentru că era la modă) la „Casa Studenţilor”, în anul 1962. Camelia Dăscălescu, după ce l-a ascultat odată la „Mon Jardin”, a început să îi predea lecţii. Primele partituri muzicale interpretate de Dan Spătaru au fost ale Cameliei Dăscălescu. La scurt timp l-a întâlnit Temistocle Popa, cel care i-a compus aproape toate şlagărele. Primul mare succes l-a avut cu „Măicuța mea”, de Temistocle Popa. Au urmat un lung şir de şlagăre: „Țărăncuță, țărăncuță”, „Nicio lacrimă”, „Nu-ţi şade bine când plângi”, „Nu m-am gândit la despărțire”, „Oare, oare, îţi pare rău”, „În rândul 4”, „Drumurile noastre”. În Cuba, Dan Spătaru a bătut recordul la aplauze: 16 minute şi 19 secunde. Personalitate a lumii muzicale româneşti, Dan Spătaru rezistă timpului şi reuşeşte să lase amprenta timbrului său vocal în memoria multora dintre noi…

Nicolae Tomescu, Redactor Șef Radio Iași