Ajunul Bobotezei: tradiţii şi obiceiuri 2015
Publicat de Lucian Bălănuţă, 4 ianuarie 2015, 11:10
Ajunul Bobotezei este una dintre cele mai importante sărbători ale începutului de an.
În calendarul popular , această zi de ajun, care precede sărbătoarea propriu zisă, a Bobotezei, este chiar mai importantă decât sărbătoarea în sine. Acest lucru e posibil datorită numărului mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralității ce se pogoară asupra ei.
Ajunul Bobotezei se serbează prin post, deoarece se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.
Postul Ajunului Bobotezei datează cam din secolul al IV-lea, pe vremea când catehumenii (adulţii care se pregăteau de Botez) ţineau post şi se rugau timp de 40 de zile
Dupa botez, proaspăt creştinaţi, aveau îngăduinţa să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. Creştinii postesc pentru a putea lua cu vrednicie din Agheasma Mare.
În unele regiuni, creştin-ortodocşii iau Agheasma Mare timp de nouă zile de la Bobotează.
Înainte de Bobotează – Botezul Domnuluii, preoţii ortodocşi merg la casele credincioşilor să vestească Botezul Mântuitorului, cu Botezul, binecuvântând oameni, gospodării şi animale cu busuioc înmuiat în Agheasmă.
Ajunul Bobotezei este o zi prielnicã şi obiecuirilor păgâne: farmece, descîntece, magii albe şi negrece.
Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul.
Tradiţii, superstiţii şi obiceiuri în Ajun de Bobotează
Conform unor tradiţii populare, de Ajun preotul nu trebuie apărat de cîini, pentru că e rãu de moarte.Cenuşa din sobã şi gunoiul din casã se stzrâng dimineaţa pentru a fi presărate primăvara pe câmpul pentru roade, ca să le ferească de prãdãtori.
Există credinţa potrivit căriea în dimineaţa de Ajunul Bobotezei dacă pomii sunt încărcaţi cu promoroacã, vor avea rod bogat.
Este frecvent întâlnită superstiţia potrivit căreia, animalele din grajd vorbesc, la miezul nopţii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori.
De Ajun, nu sunt admise certurile în casã şi nu se dă nimic cu împrumut, nici mãcar jăratec.
Se spune că în seara de Ajun se poate afla cât va trăi fiecare dintre membrii familiei. La miezul nopţii, se iau cãrbuni din vatrã şi se denumeşte fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede cã primul care va muri va fi cel al cãrui cãrbune se va stinge mai repede, ia cel mai longeviv va fi cel al cãrui cãrbune se va stinge ultimul.
În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile dupã aceea, nu se spalã rufe, pentru cã apele sunt sfinţite.
Superstiţia cea mai des întâlnită este cea care spune că în noaptea de Boboteazã, tinerele fete îşi viseazã ursitul. Ele îşi leagã pe inel un fir roşu de mãtase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernã. Bãiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători.
Fetele care cad pe gheaţă în Ajun de Boboteazã,se crede, că sigur se vor mãrita în acel an.