Elena Ciobanu /din Republica Moldova/ la Radio Iași
Publicat de nicolaetomescu, 28 octombrie 2019, 12:48 / actualizat: 28 octombrie 2019, 14:34
Propria poveste are puterea de a răscoli sufletul nostru prin intermediul emoţiilor celuilalt (asociate cu fapte sau întâmplări din viaţă). Propria poveste presupune curajul înfățișării experienţelor personale, onestitatea faţă de sine…. Răsplata finală poate fi pe măsură…
„Mă numesc Elena Ciobanu. Născută în inima Codrilor Tigheciului, din satul Cârpești, raionul Cantemir /Republica Moldova/, sunt mezina familiei, cu cinci copii, a lui Eugeniu și Lucreției Ciobanu. Mă simt cea mai norocoasă întrucât am alături de mine, la bine și la greu, cele trei surori, dar și pe unicul meu frate, care m-a ajutat enorm în cariera muzicală.
Cânt muzică populară de când mă țin minte, adică de pe la vârsta de trei ani. Talentul, dar și dragostea pentru cântec, i le datorez mamei mele, care m-a învățat piesele Irinei Loghin, ale Mariei Ciobanu, ale Mioarei Velicu sau ale altor artiști de valoare.
M-am îndrăgostit de muzică, iar acum folclorul nu-mi dă pace nici pentru o clipă…
Prima dată am pășit pe scenă atunci când aveam vârsta de 12 ani; se întâmpla în satul de baștină, Cîrpești, raionul Cantemir. Îmi amintesc și acum frigul de crăpau pietrele (era vorba despre un concert de Revelion), iar eu cu multă voie bună am cântat „La mulți ani cu sănătate” de Nicolae Glib. Am avut, bineînțeles, emoții și acum le mai am și nu cred că un artist poate ieși pe scenă fără să le aibă; dacă zice că nu mai are, atunci nu mai este artist. Cert e că prima experiență pe scenă nu se uită niciodată.
Colegiul Industrial-Pedagogic din Cahul, specialitatea instruirea muzicală, a fost punctul meu de pornire profesională, acolo am studiat 3 (trei) ani. Am continuat studiile la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, specialitatea Canto Popular, în clasa profesorului Ioan Paulenco; el este mentorul principal care m-a îndrumat și m-a învățat ce înseamnă, cu adevărat, folclorul, costumul popular, m-a înzestrat cu pricepere să păstrez valorile, tradițiile și obiceiurile noastre populare. Pianul și cobza îmi sunt prietene, dar nu prea am timp pentru ele…
Prima mea realizare este o piesă foarte dragă mie, una dintre primele pe care am înregistrat-o; Rugăciune pentru Tata desemnează o frumoasă colaborare cu textiera Mariana Honceru (din România) și cu aranjorul și compozitorul Gheorghe Banariuc; înregistrările le-am făcut cu orchestra „Plai Moldovenesc”, sub bagheta dirijorului Vladimir Serbușcă; am filmat videoclipul în satul meu de baștină, unde pentru prima data s-a filmat un videoclip de muzică populară în zona raionului Cantemir. Sper ca imaginile să vă placă și să fie de bun augur, căci este prima mea realizare video din carieră…
Următorul videoclip, Pică frunzele de toamnă, este despre dorul de mamă; un cântec cules din cartea Alină, dorule alină de Dumitru Blajinu, care îmi este foarte drag sufletului meu…
Așa cum aminteam, am un singur frate; dacă fiecare artist își cântă viața, îmi cânt și eu dorul și dragostea față de frățiorul meu…
Îmi sunt dragi sufletului meu Baladele, dar și bătutele; consider că mi se potrivesc. Nu sunt compozitore sau scriitoare, dar mi-am scris două piese /muzică și text/: Drag mi-i Codrul primăvara și Trageți hora măi flăcăi…
Mi-ar plăcea să ajung la faima și palmaresul interpretativ al interpreților noștri pe care îi admir: Ioana Căpraru, Nicolae Sulac, Mihai Ciobanu, Valentina Cojocaru, Mioara Velicu ș.a…
Am participat la diferite concursuri, la mai multe spectacole și festivaluri-concursuri internaționale și naționale; pentru un tânăr interpret, acestea sunt importante și te învață multe lucruri; cel mai drag festival-concurs de muzică populară a fost/este Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării-Brăila, edițiile din anii 2017 și 2018; mi-am împlinit visul de a cânta alături de orchestra de muzică populară Lăutarii condusă de maestrul Nicolae Botgros.
- Diploma de participare la Festivalul Internațional de Folclor Cântec de dragoste de-a lungul Dunării-Brăila, România
- Laureată, Cea mai bună interpretare a baladei a Concursului-Festival Tamara Ciobanu, desfășurat la Filarmonica de Stat Serghei Lunghevici din Chișinău, Republica Moldova
- Laureată la Festivalul-Concurs Florile Dalbe-Chișinău
- Mențiune la Festivalul-Concurs La onor la datorie/ediția VIII, Pretura sectorului Botanica-Chișinău
- Finalista emisiunii televizate Vocea Poporului-Chișinău
- Diploma de participare la Festivalul internațional Iosiv Sivu și Cosmin Golban,Timișoara-România
- Participarea la festivalul de muzică și dansuri populare Caleidoscop Folcloric din Ankara-Turcia
- Prezentarea tradițiilor etnomuzicale moldovenești, cu titlul Dans și voie bună, Heidelberg-Germania…
Activez ca profesoară de canto popular; sunt și conducător muzical la instituția publică școala-grădiniță nr.199.
Am colaborări cu Orchestra Plai Moldovenesc și cu Orchestra Fraților Advahov.”
Repertoriu muzical:
1. ,,Vreau bătuta ca s-o joc”; muzica de Vladimir Serbușcă, text de M. Hoceru
2. ,,Pică frunzele de Toamnă”; cântec popular, aranjament muzical: V. Serbușcă
3. ,,Drag mi-i codru Primăvara”; Muzică și text: Elena Ciobanu
4. ,,Dor de frate”; text: M. Honceru, muzica: V. Serbușcă
5. ,,Trageți hora măi flăcăi”; Muzică și text: Elena Ciobanu
6. ,, Am venit să petrecem”; text: M. Honceru, muzica: V. Serbușcă
7. ,,Rugăciune pentru tata”; text: M. Honceru, muzica Gheorghe Banariuc
8. ,,Fericiți sunt azi buneii”; muzica și text: Viorel Mahu (timp de o lună, pe locul 1 la postul de radio Noroc, a acumulat peste 50.000 de vizualizări)…
În curs de realizare:
10. ,,Gospodarii din Satu meu”
11. ,,Părinții”
12. ,,Îmi place turma și cașul”
13. ,,Măi bădiță, bădișor”
14. ,,La cireșul cel din vale”
15. ,,Cântec de nuntă”
16. ,,Cântec pascal” – o Isuse dulce
17.,,Asta-i nunta nunților”…
*
Imposibil să „imortalizăm” clipele magice din viața unui om (deși, deseori, transmitem video live); putem să păstrăm câteva secunde magnifice pentru a surprinde, mai târziu, noi și noi momente de inspiraţie… Trag speranța că Elena Ciobanu, interpreta de peste Prut, va reuși să ajungă la Radio Iași, pe 2 sau 3 noiembrie a.c., pentru a comunica, și prin viu grai, cum își percepe propriul trecut, prezentul, aşteptările de la viitor…