Festivalul Internaţional ‘Matei Vişniec’/21 – 27 martie 2021 (program complet)
Publicat de Andreea Drilea, 18 martie 2021, 18:59
Muzeul Naţional al Literaturii Române organizează prima ediţie a Festivalului Internaţional Matei Vişniec în perioada 21 – 27 martie 2021, marcând, prin prima şi ultima zi de festival, două date importante în calendarul cultural – Ziua Internaţională a Poeziei şi Ziua Mondială a Teatrului.
În fiecare zi, începând cu ora 11.00, vom posta – pe pagina de Facebook, pe site-ul MNLR şi pe platforma culturaindirect.ro – Dimineţile festivalului, o serie de lecturi din creaţiile proprii ale poeţilor invitaţi, care locuiesc în ţară sau în străinătate: Anca Mizumschi (Arizona, S.U.A.), Irina Nechit (Republica Moldova), Florin Iaru, Carmen Veronica Steiciuc, Vlad Berariu, Teodor Dună, Andrei Codrescu (Brooklyn, S.U.A.).
Serile festivalului sunt dedicate dramaturgiei şi cinematografiei. Piese de teatru, montate de regizori din România, Franţa, Italia, Spania, Brazilia şi Uruguay, performance-urile ‘Decomposed Theatre’, concepute de opt regizori din cadrul Trupei de Teatru Trap Door, coordonate de regizoarea americană Beata Pilch, lecturi de tip ‘maquette’ ale actorilor trupei de teatru L’Echoscene din Franţa, spectacolul de marionete semnat de Eric Deniaud, precum şi adaptarea cinematografică ‘Dinţii’, în regia lui Rareş H. Stoica, vor fi postate în regim live pe pagina de Facebook a MNLR, alături de conferinţele susţinute de George Banu, teatrolog, eseist şi profesor emerit la Sorbonne Nouvelle – Paris.
Din 21 martie, Teatrul Naţional Radiofonic – partener al proiectului – va lansa, pe site-ul www.eteatru.ro, colecţia Matei Vişniec, o bogată arhivă de spectacole radiofonice realizate după piesele sale de teatru. Matei Vişniec se află în topul dramaturgilor cu cele mai multe piese de teatru radiofonic jucate, alături de nume precum Shakespeare, Cehov şi Caragiale.
La sediul MNLR din Strada Nicolae Creţulescu 8, vizitatorii muzeului vor putea viziona, pe ecranele din cadrul expoziţiei de bază, prezentarea poemelor grafice semnate de Matei Vişniec, precum şi seria de filme documentare prin intermediul cărora scriitorul ne propune o călătorie prin Parisul traseelor sale profesionale şi afective, la Festivalul de Teatru de la Avignon, dar şi în alte zone învăluite de lumina Provenţei: ‘Parisul lui Matei’, ‘Vişniec, rege la Avignon’ şi ‘Provenţa, Paradisul posibil’, producţii TVR Iaşi, realizate de echipa formată din Andreea Ştiliuc (realizator), Relu Tabără (director de imagine) şi Dragoş Brehnescu (montaj).
Proiect realizat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Naţional al Literaturii Române
Parteneri ai proiectului: Casa de Producţie a TVR, TVR Iaşi, Ambasada Uruguay în România, Teatro El Galpon, Trap Door, Asociaţia Persona, L’Echoscene, Collectif Kahraba, Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional ‘Lucian Blaga’ din Cluj-Napoca, Teatrul ‘Szigligeti’ din Oradea, Institutul Cultural Maghiar Bucureşti / Magyar Kulturalis Intezet Bukarest, Teatrul Municipal ‘Matei Vişniec’ din Suceava, eTeatru.ro, Teatrul Fără Nume, UNITER, UNATC.
Parteneri media: RFI România, Radio România Internaţional, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Iaşi, Radio România Cluj, Radio Clasic, Observator cultural, Revista ‘Familia’, Modernism, Zile şi Nopţi, AgenţiadeCarte.ro, AGERPRES.
Urmăriţi trailer-ul festivalului aici.
https://vimeo.com/524876086/e7c7521341
***
Matei Vişniec locuieşte în prezent la Paris, unde ajunge pentru prima oară la 31 de ani, în 1987. Trăieşte între două culturi, între două sensibilităţi şi două orizonturi de aşteptare diferite. Este poet, dramaturg, romancier şi jurnalist. Talentul său de grafician îl veţi descoperi în prezentarea poemelor grafice, expuse la sediul MNLR din Strada Nicolae Creţulescu 8, în sala dedicată avangardei româneşti.
Debutează în revista ‘Luceafărul’, în 1972, iar editorial, în 1980, cu volumul de poezii ‘La noapte va ninge’, urmat de ‘Oraşul cu un singur locuitor’ (1982) şi ‘Înţeleptul la ora de ceai’ (1984). Poezia este, pentru Matei Vişniec, ‘instrument de cunoaştere, spaţiu de libertate, oglindă identitară’, aceasta fiind prezentă în toate celelalte genuri literare abordate, în teatru şi în romane. Membru al Cenaclului de Luni, Matei Vişniec consideră poezia o formă de rezistenţă culturală, de continuitate reflexivă şi o legătură permanentă cu limba română: poezie scriind zilnic şi întotdeauna în limba maternă.
Înainte de plecarea din ţară, piesele sale de teatru sunt interzise sistematic scenei de cenzura comunistă, ele circulând însă în regim de samizdat literar. Piesele de teatru le scrie în limba franceză şi le traduce el însuşi în română. Titlurile pieselor reflectă plăcerea jocului şi a metaforei (‘Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt’, ‘Mansardă la Paris cu vedere spre moarte’, întâlnire imaginară a dramaturgului cu filosoful Emil Cioran, ‘Nina sau despre fragilitatea pescăruşilor împăiaţi’, o revizitare, peste timp, a personajelor şi moştenirii cehoviene). În piese precum ‘Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal’, ‘Teatru descompus sau Omul-pubelă’, ‘Occident Express’ sau în ‘Trilogia balcanică’ abordează problematici precum dictatura comunistă, pactul cu puterea, demagogia, dar şi tensiunile şi conflictele actuale cauzate de fenomenul migraţiei, de consecinţele tragice ale violenţei şi ale războiului, ale spălării pe creier, ale ‘nopţii absurdului’, dar şi falsa comunicare (‘pedalare în vid’).
Este considerat cel mai important dramaturg român contemporan. Piesele sale sunt montate în fiecare an la binecunoscutul Festival de la Avignon, fiind traduse în peste 20 de limbi şi jucate în peste 50 de ţări. A primit numeroase distincţii, printre care amintim: Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească a anului 1990, pentru piesa ‘Angajare de clovn’; Premiul de Dramaturgie al anului 1998 al Academiei Române; Premiul ‘Theâtre vivant’, acordat de Radio France Internationale, în 1998, pentru ‘Teatru descompus’; Premiul presei la Festivalul de teatru de la Avignon, în 1996 şi 2008; Premiul ‘Jean Monnet’ în cadrul Festivalului ‘Litteratures Europeennes’, în 2016 (Cognac, Franţa); Chevalier des Arts et des Lettres pentru întreaga activitate, în 2018; Chevalier de l’ordre national du Merite, numit prin decret prezidenţial, în 2020.
Ca jurnalist, a lucrat la BBC (Anglia), iar din 1990 până în prezent, la Radio France Internationale (RFI). Prin ‘Cronica ideilor tulburătoare’, urmată de ‘Cronica realităţilor tulburătoare’, Matei Vişniec radiografiază lumea de astăzi din perspectiva reflecţiei critice a jurnalistului ca interpret, care îşi asumă misiunea de a demasca orice intenţie care atacă libertatea şi democraţia. Devine cetăţean francez în 1993, păstrându-şi însă şi cetăţenia română.
Prin piesele de teatru şi adaptările cinematografice pe care vi le prezentăm în cadrul festivalului, vă invităm să descoperiţi moduri originale şi autentice de mise-en- scene a acestui ‘material viu’, textul, despre care Matei Vişniec scria: ‘Odată lansat, odată stârnite energiile sale lăuntrice, tu, ca scriitor, nu mai poţi face chiar ce vrei. Textul începe să-ţi dicteze el anumite direcţii, îţi impune voinţa sa interioară. De multe ori mi s-a întâmplat, scriind o piesă, să descopăr cu stupoare că un personaj pe care îl doream secundar începe ‘să-şi facă din ce în ce mai mult loc’, să crească şi să ia locul personajelor care în mintea mea erau principale.’ (Cuvânt introductiv la volumul ‘Omul din cerc: antologie de teatru scurt 1977-2010’, Editura Paralela 45, 2011)
Programul festivalului:
Duminică, 21 martie 2021, ora 10.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Cuvânt în deschiderea festivalului
Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al MNLR şi iniţiatorul proiectului
Duminică, 21 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Dimineţile festivalului
Invitată: scriitoarea Anca Mizumschi
V.o. în limba română
Începând cu 1993, anul debutului ei în volum, a publicat următoarele lucrări: ‘Est’ (Editura Viitorul Românesc, 1993); ‘Opera Capitală’ (Editura Albatros, 1995); ‘Poze cu zimţi’ (Editura Brumar, 2008); ‘Anca lui Noe’ (Editura Humanitas, 2009); ‘Versouri’ (Editura Humanitas, 2010); ‘În moalele cerului’ (Editura Brumar, 2012); ‘Ţara mea suspendată’ (Editura Herg Benet, 2018). Antologii de autor: ‘Carte de citire’ (Editura Blumenthal, 2012); ‘Madugrada’ (Editura Vinea, 2013); ‘Metropolitana’ (Epubli, 2018). Antologii (selecţie): ‘Strong. Romanian-Polish Anthology’ (Polish Cultural Institute, 1997), ’27 Romanian Poets / Om jag inte far tala med nagon nu’ (Tranan Publishing House, Stockholm, 2011), ‘Tranzbordare’ (Casa de Editură Max Blecher, 2013), ‘Cele mai frumoase poeme din 2012’ (Editura Tracus Arte, 2013); ‘Acum noi suntem anticii’ (Editura Cartier, 2020). Poemele sale au fost traduse în spaniolă, suedeză, germană, italiană, franceză, maghiară, cehă, albaneză şi chineză. Conferinţele şi articolele sale de scriitor şi psiholog includ teme ca: identitate şi exil, conceptul de demnitate şi trauma transgeneraţională. Este realizatoarea emisiunii ‘Reţete coolturale’ – ARCA TV (Association of the Romanian Communities Abroad), o platformă de comunicare TV a Diasporei româneşti.
Duminică, 21 martie 2021, ora 13.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR
Chestionarul lui Bernard Pivot
Matei Vişniec răspunde întrebărilor chestionarului lui Bernard Pivot, transmise de Mihai Ţărnă, regizor al Teatrului fără nume. Bernard Pivot, realizatorul emisiunii ‘Bouillon de culture’, a creat acest chestionar pentru a-i intervieva, într-un mod original, pe invitaţii săi.
Duminică, 21 martie 2021, ora 18.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Piesa de teatru ‘Buzunarul cu pâine’ de Matei Vişniec
Regia: Tudor Chirilă
V.o. în limba română
De la ‘Buzunarul cu pâine’ (una dintre piesele scurte scrise de Matei Vişniec înainte de plecarea din ţară) la ‘Teatru descompus sau Omul-pubelă’, personajele – bărbatul cu pălărie, alergătorul, iluzionistul, omul cu gândacul, mâncătorul de carne – trăiesc într-o lume pe dos, prinsă într-o amnezie colectivă, privată de libertate.
Subiectul piesei ‘Buzunarul cu pâine’ porneşte de la un fapt real, aşa i-a mărturisit dramaturgul Matei Vişniec regizorului Tudor Chirilă, şi anume, o întâmplare la care a asistat într-o zi, în perioada în care făcea naveta ca profesor, în România, când a auzit un câine care urla într-o fântână. Acesta devine personajul parabolei, cel care supravieţuieşte cu ajutorul a două personaje, care îl hrănesc, însă nu reuşesc să-l salveze din adâncurile fântânii şi care sunt, la rândul lor, închise într-un spaţiu.
‘Piesa este o halucinaţie în doi, un vis greu care pare a se perpetua la infinit, fără ieşire, ca o Bandă a lui Moebius ce absoarbe şi înghite existenţe aidoma unei găuri negre a spiritului.’ (Tudor Chirilă)
În distribuţie: Ada Simionică şi Ioan Coman; organizator producţie: Sorin Cristea; regia de platou: Traian Radu; sunet: Răzvan Niţescu; postprocesare sunet: Mihnea Ciulei; scenografie decor: Bogdan Brolla; costume: Silvia Porojnicu; operator: Iulian Ene; director de imagine: Eugen Demetercă; montaj: Robert Kallos; producători: Lucia Constantinescu, Tudor Chirilă, Marius Avădani; producător delegat: Dana Andriescu; producător coordonator: Demeter Andras Istvan.
Durata: 1 h 33 min.
Câştigător al Premiului UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru TV, anul 2016
Spectacolul face parte din programul Casei de producţie TVR de promovare a dramaturgiei contemporane.
Urmăriţi trailier-ul aici.
https://www.youtube.com/watch?v=YtB04nq78Q8&ab_channel=CasadeProduc%C8%9BieTVR
Duminică, 21 martie 2021, ora 19.50
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Mesajul lui Matei Vişniec despre ‘Decomposed Theatre’, proiect al trupei de teatru Trap Door
Material în limba engleză, subtitrare în limba română
Trap Door este o companie de teatru independent din Chicago, înfiinţată de regizoarea americană Beata Pilch în 1994, având ca scop identificarea literaturii noi, provocatoare, rare şi punerea ei în scenă în moduri neobişnuite, de aceea o mare parte a producţiilor teatrului sunt premiere mondiale. Este cea mai mare companie de teatru din Statele Unite, în ceea ce priveşte montarea şi promovarea pieselor din dramaturgia modernă şi europeană. Stagiunea actuală marchează al 27-lea an al companiei Trap Door în cartierul istoric Bucktown din Chicago. Dramaturgii europeni preferaţi sunt Werner Schwab, Rainer Werner Fassbinder, Fernando Arrabal şi, în mod special, Stanislaw Witkiewicz, a cărui piesă ‘The Madman and the Nun’ (‘Nebunul şi călugăriţa’) s-a jucat la inaugurarea teatrului, în 1994.
Duminică, 21 martie 2021, ora 20.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #1: ‘The Runner’ & ‘Illusionist’/’Alergătorul’ şi ‘Iluzionistul’
Regizor: Katarzyna Winska
Actori: John Kahara şi Michael Mejia
Consultant: Catherine Sullivan
Lumini: Richard Norwood
Asistenţi regie: Gary Damico and Anna Klos
Muzica originală: Michael Mejia
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect iniţiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română
Matei Vişniec a impus o singură condiţie regizorilor ‘Decomposed Theatre’: libertate absolută. Astfel, regizoarea poloneză Katarzyna Winska a reconstruit două monologuri ca o scenă de sine stătătoare. Mai mult, a introdus două texte noi pe care le-a găsit pe YouTube. Unul este un material publicitar pentru o imensă navă de croazieră, pe care l-a transformat în scena primului episod: alergătorul/muzician şi muzicianul/iluzionist. Cel de-al doilea text pe care l-a adăugat este despre un alergător/ blogger care prezintă un smartphone pe care îl foloseşte pentru a filma propriul curs de pregătire a maratonului. Continuă să-şi prezinte ultimul ‘film’, cântând la chitară pe versuri – monologul alergătorului lui Matei Vişniec. Filmul, derulat pe un drum de ţară nesfârşit, este proiectat în spatele magicianului, care îşi prezintă trucurile. Ideea originală a piesei – ‘textele ca fragmente ale unei oglinzi sparte’ – este reflectată în oglinda supradimensionată a ochelarilor de soare ai alergătorului. Ei reflectă ‘filmul alergând’, spaţiul real al studioului şi ecranul calculatorului său; un joc al ‘reflecţiilor nesfârşite’. Publicul este reprezentat de pasageri virtuali ai navei de croazieră Golden Gate. Când toţi pasagerii, în afară de unul, dispar şi nava se îndreaptă spre cer, duetul continuă spectacolul pe o navă spaţială.
Katarzyna Winska s-a născut în Varşovia, în 1953. Are un masterat în lingvistică aplicată la Universitatea din Varşovia. Începând din 1995, a iniţiat şi a condus două trupe de teatru independent, non-profit: Teatr Opera Buffa, cu persoane care suferă de schizofrenie, organizând călătorii la Edinburgh şi Elsinore cu performance-urile Hamlet; Kinoteatr Bluboks cu actori amatori şi profesionişti, punând în scenă piese adaptate sau propriile texte. A publicat două reviste glamour cu recenzii despre cei 25 de ani de scris, filmări şi actorie.
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://web.facebook.com/TrapDoorTheatre/videos/738540597014002/
Luni, 22 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Dimineţile festivalului
Invitată: Irina Nechit
V.o. în limba română
Născută la 1 ianuarie 1962 în satul Antoneşti, judeţul Cahul, Republica Moldova. Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi a Uniunii Scriitorilor din România. A debutat cu volumul de poezie ‘Şarpele mă recunoaşte’ (Editura Hyperion, Chişinău, 1992). Premii ale Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumele de poezie ‘Şarpele mă recunoaşte’ (1992), ‘Cartea rece’ (Editura Cartier, Chişinău, 1996), ‘Un viitor obosit’ (Editura Augusta, Timişoara, 1999). A mai publicat volumele de poeme ‘Gheara’ (Editura Vinea, Bucureşti, 2003), ‘Un fel de linişte’ (Editura Vinea, Bucureşti, 2006), ‘Copilul din maşina galbenă’ (Editura Cartier, Chişinău, 2010), ‘Masa de sărbătoare’ (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2020). Coordonatoare a volumelor de istorii orale ‘Femeia în labirintul istoriei’ (Editura Ştiinţa, 2003), ‘Democraţia la feminin’ (Editura Ştiinţa, 2005).
În 2018, i-a apărut cartea de interviuri ‘Malul stâng întreabă malul drept’, Editura Junimea, Iaşi. De asemenea, a publicat cărţile ‘Godot eliberatorul’ (critică de teatru, Chişinău, 1999, premiul UNITEM pentru critică teatrală), ‘Proiectul unei tragedii’ (dramaturgie, Chişinău, 2001), ‘Maimuţa în baie’ (dramaturgie, Chişinău, 2006). Este prezentă cu piesa ‘Coridorul morţii’ în antologia ‘Chişinău, 7 aprilie. Teatru-Document’ (dramaturgie, Editura Fundaţiei ‘Camil Petrescu’, Bucureşti, 2010). Monodrama ‘Sfaturile Melaniei’ a obţinut Premiul pentru cea mai bună piesă contemporană la Gala Uniunii Teatrale din Republica Moldova, 2018, şi a fost montată la Teatrul Odeon din Bucureşti, cu titlul ‘Republica Melania’.
Luni, 22 martie 2021, ora 18.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #2: ‘The Meat Eater’/ ‘Mâncătorul de carne’
Regizor: Zachary Nicol
Actor: Zachary Nicol
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect iniţiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română
Cel de-al doilea episod pune în scenă monologul scris de Matei Vişniec, ‘Mâncătorul de carne’ (din ‘Teatru descompus sau Omul-pubelă’), cu accent asupra erotismului foamei pasionale pentru carne a vorbitorului singuratic. Tulburătoare şi senzuală totodată, nevoia compulsivă a personajului de a consuma carne se extinde tot mai mult, ameninţând să cuprindă întreg oraşul, dar se îndreaptă şi înspre interior, către o intimitate violentă, ‘canibalizând’ sinele.
În exprimarea sa artistică, Zachary Nicol utilizează mai multe mijloace: performace-uri, cuvinte, video şi imagine. Lucrările sale au fost prezentate la Chicago, Portland, Toronto, precum şi on-line. Nicol a fost artist în rezidenţă în cadrul Annas Projects, în 2020, şi a participat în cadrul programelor de rezidenţă la ACRE şi Links Hall. Lucrează în mod frecvent ca artist interpret, dar şi în echipă în spectacole de dans, teatru şi film. Contribuţiile recente includ proiecte cu Mlondi Zondi, Aram Atamian, Kim Brandt, Alexandra Pirici, Jonas Becker, Ginger Krebs, Elise Cowin, Catherine Sullivan, şi Anna Martine Whitehead.
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://vimeo.com/ondemand/decomposedepisodetwo
Luni, 22 martie 2021, ora 20.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #3: ‘The Man in the Circle’, ‘The Man with a Cockroach’, ‘Brainwasher’, ‘The Beggar’/’Omul din cerc’, ‘Omul cu gândacul’, ‘Spălătorul de creiere’, ‘Vagabondul’
Regia: Michael Mejia
Actori: Logan Hulick, Neema Lahon, Leslie Lund, Carl Wisniewski
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect iniţiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română
Piesa porneşte de la tema izolării şi a felului în care aceasta afectează creierul uman. Ea dă naştere unei realităţi înşelătoare şi unui sens fals în viaţă. Este un comentariu pe marginea problemelor de sănătate mintală prezente în societatea noastră. În plus, regizorul Michael Mejia a dorit să exploreze corporalitatea, precum şi momentele unui atac de panică în contextul desconsideraţiei pentru propria persoană şi în lipsa unei identităţi bine conturate. Regizorul îşi pune întrebarea: ce se va întâmpla cu aceia care sunt incapabili să se ajute pe ei înşişi şi dacă ei ar fi singurii care ar supravieţui.
Michael Mejia a studiat actoria şi interpretarea muzicală la Universitatea din Indiana înainte de a se muta în Chicago. Mejia este managerul companiei de teatru Trap Door, şi, de asemenea, actor. Semnează spectacole precum ‘The White Plague’, ‘Love and Information’, ‘The Killer’, ‘The Old Woman Broods’, ‘Monsieur D’Eon is a Woman’ în cadrul Teatrului Trap Door; ‘Proxy’ la Teatrul Underscore; ‘Kingdom’ la Teatrul Broken Nose; ‘Little Shop of Horrors’ la Stoughton Village Players; ‘Hair’ la Teatrul Harper Ensemble. Mejia este, de asemenea, compozitor, cântă la chitară şi pian.
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://web.facebook.com/TrapDoorTheatre/videos/224806572348384/
Marţi, 23 martie 2021, începând cu orele 10.00, 12.00, 14.00 şi 16.00
Film documentar ‘Parisul lui Matei’, proiectat pentru vizitatorii muzeului, în spaţiul expoziţiei de bază a MNLR din Strada Nicolae Creţulescu 8
Scriitorul Matei Vişniec ne propune o călătorie prin Parisul traseelor sale profesionale şi afective. E un Paris în mişcare, dar în care avem timp să visăm, un Paris al marilor bulevarde, dar şi al străzilor misterioase. E un Paris al fântânilor ascunse şi al faţadelor de o frumuseţe rară, ce nu se arată turiştilor. Îl descoperim pe Matei în intimitatea apartamentului său, la masa de lucru, în grădina din spatele blocului, dar şi la microfonul Radio France Internationale. Pornim împreună cu el pe urmele unor mari artişti români. Din Piaţa Benjamin Fondane, mergem la cimitirul Montparnasse, la mormintele lui Emil Cioran, Eugen Ionescu, Tristan Tzara, Constantin Brâncuşi. Descoperim strada unde s-a aflat postul de radio Europa Liberă, dar şi cafeneaua unde Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca îşi chemau prietenii. Vizităm La Maison d’Europe et d’Orient, o editură care publică teatru din Europa de Răsărit, din Balcani şi din Caucaz. Nu ratăm celebrele cafenele pariziene. Ne oprim chiar la Cafeneaua Saint-Medard, pe care o regăsim şi în romanul ‘Sindromul de panică în Oraşul Luminilor’. ‘Parisul lui Matei’ este o călătorie între realitate şi vis, în care privim oraşul prin lentila fabuloasă a scriitorului.
Documentarul este o producţie TVR Iaşi, semnată de Andreea Ştiliuc (realizator), Relu Tabără (director de imagine) şi Dragoş Brehnescu (montaj).
V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză
Marţi, 23 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Dimineţile festivalului
Invitat: scriitorul Florin Iaru
V.o. în limba română
Poet, publicist şi scenarist, membru al Cenaclului de Luni, Florin Iaru publică în 1981 volumul ‘Cîntece de trecut strada’, care se bucură de un mare succes editorial, apoi, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan, semnează ‘Aer cu diamante’ (1982), manifestul poeţilor optzecişti.
Este un personaj emblematic al generaţiei bucureştene a anilor ĘĽ80. Opere (selecţie): ‘Cîntece de trecut strada’ (1981), ‘Aer cu diamante’ (1982), ‘La cea mai înaltă ficţiune’ (1984), ‘Înnebunesc şi-mi pare rău’ (1990), ‘Poeme alese’ (2002), ‘Fraier de Bucureşti’ (2011), ‘Povestiri cu final schimbat (2013)’, ‘Sînii verzi’ (2007). Ţine cursuri de creative writing, face parte din echipa redacţională a săptămânalului ‘Caţavencii’.
Marţi, 23 martie 2021, ora 16.00
Spectacol de marionete ‘Voix dans le noir’/ ‘Voci în întuneric’
Autor: Matei Vişniec
Creaţie şi interpretare: Eric Deniaud
V.o. în limba franceză
Piesă de teatru montată de Collectif Kahraba (Liban, 2009)
Eric Deniaud este absolvent magna cum laude al Institutului Internaţional al Marionetei din oraşul Charleville-Meziere, situat în nordul Franţei, institut celebru în întreaga lume, al cărui preşedinte, între 2000 şi 2004, a fost artista de origine română Margareta Niculescu. Este actor, regizor şi scenograf. Din 2008, locuieşte în Liban, unde este co-fondatorul Collectif Kahraba împreună cu Aurelien Zouki, Rima Maroun şi Camille Brunel Aoun. A colaborat cu Teatrul Naţional de Marionete din Vietnam, Centrul Naţional pentru Artă Dramatică din Paris, cu Ectera Teatro din Spania şi Le Theâtre de la Traversee din Canada. Începând cu anul 2011, Eric este co-director al Festivalului Nehna wel Amar wel Jiran din Beirut.
Marţi, 23 martie 2021, ora 18.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
‘Locurile şi spaţiile teatrului: unitate şi varietate’
Conferinţă în limba română susţinută de George Banu
Motto:
‘Dacă Hamlet se îndoieşte – ‘a fi sau a nu fi’, spune el – teatrul, dimpotrivă, le uneşte afirmând – ‘a fi şi a nu fi’ !
George Banu
Teatrul este mitologic născut dintr-o călătorie a poetului Thespis care a traversat Grecia Antică într-o căruţă care a servit drept primă scenă improvizată. Apoi s-a constituit un loc unic, un teatru în aer liber ce reunea mii de oameni, ca la Epidaur, unde s-au împlinit marile texte tragice, de la Eschil la Euripide. George Banu, reputatul teatrolog, urmăreşte succesiunea de locuri ale teatrului, de la pieţele şi catedralele Evului Mediu la sălile elisabetane sau italiene, cu tot ce implică ele ca public şi joc, ca socialitate şi teatralitate. Teatrul ultimului secol le-a preluat, dar le-a şi diseminat în ţesutul oraşelor cu o libertate nebănuită pe care au cultivat-o mari regizori ca Ariane Mnouchkine, Peter Brook, Eugenio Barba, Andrei Şerban. De la sedentaritate la mobilitate – iată itinerariile teatrului!
Marţi, 23 martie 2021, ora 20.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #4: ‘The Animal Trainer’, ‘The Philosopher’, ‘The Human Rubbish Bin’/ ‘Dresorul’, ‘Filosoful’, ‘Omul-pubelă’
Regia: Marian Masoliver
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect iniţiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română
Abordarea lui Marian Masoliver este una de tip performance, utilizând filmarea într-un singur cadru (fără editare). Pentru regizor, important a fost să fie fidel textului şi să realizeze cele trei monologuri separat, povestea celor trei personaje care descoperă că sunt tratate de către societate asemenea reziduurilor. Oare nu ne-am simţit cu toţii la fel la un moment dat?! Un poem vizual, tulburător şi grotesc, bine jucat de Kevin Webb.
Marian Masoliver are o experienţă de peste 30 de ani ca actriţă internaţională, regizoare de teatru, profesoară de teatru şi scriitoare. Şi-a început cariera cu maestrul teatrului fizic de secol XX, Jacques Lecoq, la şcoala sa din Paris. A urmat un turneu extins în Europa şi în SUA, lucrând cu companii de teatru de top cum ar fi Kneehigh Theatre (Marea Britanie) sau La Fura dels Baus (Spania). În 1999, a co-fondat Actors Space împreună cu Simon Edwards, care a devenit un centru recunoscut la nivel internaţional în Barcelona, dedicat cercetării, cursurilor, creaţiei de teatru şi film. Mansoliver este directoarea centrului, unde predă actoria, regia şi scenariul de teatru şi film. Din 2014, a colaborat cu The PremRawat Foundation, realizând documentare despre programele lor Peace Education în Columbia, Ecuador şi Peru.
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://web.facebook.com/TrapDoorTheatre/videos/236651748097392/
Miercuri, 24 martie 2021, începând cu orele 10.00, 12.00, 14.00 şi 16.00
Film documentar ‘Vişniec, rege la Avignon’, proiectat pentru vizitatorii muzeului, în spaţiul expoziţiei de bază a MNLR din Strada Nicolae Creţulescu 8
Înfiinţat în anul 1947 de către Jean Vilar, Festivalul de la Avignon este unul dintre cele mai importante evenimente din întreaga lume, dedicate artelor spectacolului. În luna iulie, oraşul respiră teatru. În 2015, secţiunea OFF a împlinit 50 de ani de existenţă. De peste un sfert de secol, textele lui Matei Vişniec sunt montate la Festivalul de la Avignon. Scriitorul a fost desemnat unul dintre regii secţiunii OFF, mai multe dintre piesele sale fiind extrem de apreciate aici. În 2015, spectacolul ‘La memoire des serpilleres’, pus în scenă de Victor Quezada şi prezentat de Compania ‘Umbral’, s-a situat în primele zece producţii din peste 1300, fiind nominalizat la premiul ‘Coup de coeur du OFF’.
Regizori şi actori ne vorbesc despre teatrul lui Matei Vişniec şi despre succesul său extraordinar. Alături de Matei, descoperim decorul istoric al oraşului, zidurile şi esplanada din faţa Palatului Papal, podul de la Avignon, pieţele şi străduţele, unde zilnic au loc spectacole în aer liber.
Documentarul este o producţie TVR Iaşi, semnată de Andreea Ştiliuc (realizator), Relu Tabără (director de imagine) şi Dragoş Brehnescu (montaj).
V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză
Miercuri, 24 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Dimineţile festivalului
Invitat: poetul Vlad Berariu
V.o. în limba română
Vlad Berariu are 20 de ani. A absolvit Colegiul Naţional ‘Petru Rareş’ din Suceava; a aplicat pentru Breda University of Applied Sciences, Olanda. Este membru al Casei de Poezie ‘Light of ink’, clubul literar din Suceava, coordonat de Gheorghe Cîrstian, fostul său profesor de literatură. Volumul ‘CuţitulProaspătŞters’ a primit premiul de debut al Editurii ‘Junimea’ din Iaşi la Festivalul de poezie ‘Costache Conachi’, fiind publicat în decembrie 2020, în colecţia ‘Numele poetului’, coordonată de Lucian Vasiliu, managerul editurii.
Miercuri, 24 martie 2021, ora 16.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
‘Omul din cerc’
Proiect-experiment creat de Ana-Ioana Macaria şi Andu Dumitrescu pe texte de Matei Vişniec
Din distribuţie fac parte actorii: Camelia Maxim, Andreea Bibiri, Silviu Geamănu, Maria-Veronica Vârlan, Marius Chivu, Simona Pop şi Lucian Ifrim.
Echipa de creaţie: Bogdan Marina, Dan Iliuţă, Sorin Badea, Andrei Stan, Ligiana Mandea, Andreea Ifrim
Echipa tehnică: Florin Sasu (regizor tehnic), Florin Manu (lumini), Vlad Stan (sunet), Eugen Zaharia (recuzită)
V.o. în limba română
‘Dacă vreau să fiu singur, mă opresc, scot creta neagră din buzunar şi trag un cerc în jurul meu. În interiorul cercului sunt la adăpost.’ (Matei Vişniec)
‘ ‘Omul din cerc’ este un poem, un eseu vizual descompus în 7 părţi – 7 actori – 7 perspective. E un proiect experiment ce îşi propune să pună în valoare lectura textelor lui Vişniec – neaşteptat de actuale, deşi au fost scrise în anii ’90 – şi pe actorii Teatrului Bulandra (7 dintre ei, deocamdată). Am încercat să speculăm în favoarea noastră această apropiere pe care scena nu o oferă de obicei – prim-planul şi gros-planul. Munca la acest proiect a fost un atelier în care actorii au fost provocaţi să fie co-creatori ai story-ului vizual.’ (Ana-Ioana Macaria)
‘Omul din Cerc’ face parte din proiectul ‘Bulandra – lecturi online. Vă rugăm să vă deschideţi telefoanele!’, o serie inedită de spectacole-lectură menite să conecteze trupa de actori ai Teatrului Bulandra cu texte de referinţă ale teatrului contemporan, sub îndrumarea unora dintre cei mai apreciaţi regizori ai noului val.
Miercuri, 24 martie 2021, ora 19.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
‘Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre’ de Matei Vişniec
Piesă de teatru pusă în scenă de Teatrul Naţional ‘Lucian Blaga’ din Cluj-Napoca
Regia şi decorul: Răzvan Mureşan; regia tehnică: Răzvan Pojonie; costume: Ilona Lorincz; asistent de scenografie: Radu Lărgeanu; maestru de lumini: Jenel Moldovan; operatori lumini: Alexandru Corpodean, Ionuţ Maier; sonorizare: Vlad Negrea
Distribuţia: Matei Rotaru, Cristian Grosu, Alexandra Tarce, Adrian Cucu, Cătălin Codreanu, Miron Maxim, Petre Băcioiu, Diana Buluga, Silvius Iorga, Patricia Brad
Durata 2 h 20 min.
V.o. în limba română
Piesa ‘Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre’ a fost scrisă de Matei Vişniec la începutul anului 2009, în Franţa, la cererea actorului şi regizorului Mustapha Aouar, director al companiei Gare Au Theâtre din Ivry-sur-Seine, cu ocazia centenarului naşterii lui Eugen Ionescu. Dramaturgul a avut astfel ocazia de a-l omagia pe marele său predecesor, aducând în faţa publicului celebrul personaj absent al literaturii absurdului, ‘Cântăreaţa cheală’. Eroul piesei, poetul Sergiu Penegaru încearcă să-şi păstreze valorile literare. El scrie şi traduce în plină dictatură comunistă, având privilegiul câtorva conversaţii cu eroina lui Ionesco. Cei doi discută – în libertate, dar mai ales în închisoarea unde ajunge să fie încarcerat eroul – despre literatură, despre farmecul Micului Paris, lăsând impresia unei perechi aflate la prima întâlnire. La următoarele întrevederi, gesturile ei devin mai intime, iar în cele din urmă nu-şi mai poate stăpâni lacrimile văzând cât de des este pomenită ea, ‘un personaj care nici măcar nu există’. Ideea evocării acestui personaj i-a fost dată scriitorului de o amintire a eseistului şi istoricului literar Nicolae Balotă, care a relatat cum în anii ’50, pe când se afla la Jilava împreună cu Constantin Noica, a râs cu mare poftă când Nicolae Steinhardt, aflat în aceeaşi celulă, le-a povestit piesa absurdă a lui Ionescu. Dar nu doar Cântăreaţa cheală bântuie prin celula Poetului ci şi alte celebrităţi: însuşi Eugen Ionescu, contele de Lautreamont, Andre Breton, Albert Camus. Apar şi doi rinoceri, chiar în momentul în care ‘orologiul bate de cinci ori’, ora servirii celebrului ceai englezesc.
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://www.youtube.com/watch?v=joeQqe0-XYA&t=13s&ab_channel=TeatrulNa%C8%9BionalCluj-Napoca
Miercuri, 24 martie 2021, ora 22.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #5: ‘How to explain the history of quiet, lucid and fevered madness to brainwashed repairmen’/ ‘Cum să explici istoria unei nebunii liniştite, lucide şi febrile unor depanatori spălaţi pe creier’
Regia: Nicole Wiesner
Actori: Maryam Abdi, Venice Averyheart, Natara Easter, Miguel Long, David Lovejoy, Robin Minkens, Emily Nichelson, Ruben Nicolaescu, Tia Pinson, Matty Robinson
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect iniţiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română
Aflându-şi inspiraţia în mai multe texte de Vişniec, piesa explorează diferite tipuri de izolare şi nebunia care se declanşează în urma carantinei. Cinci persoane, blocate în aceeaşi casă, care privesc pe fereastră. În altă locuinţă, două persoane cunosc spaima de a fi nevoite să petreacă un timp în acelaşi spaţiu, într-un context mondial terifiant. Într-o lume în care mass-media ne influenţează în fiecare zi gândurile, cum putem să evităm ca spălătorii de creiere, care ne atrag în mrejele lor, să nu obţină ceea ce vor? Fiinţele umane încep să se transforme în fluturi, limacşi şi broaşte, într-o luptă futuristă a oamenilor împotriva spălătorilor de creiere. Este posibil să te salvezi din această situaţie?
Nicole Wiesner s-a alăturat echipei Trap Door în 1999, făcând parte, în prezent, din conducerea companiei de teatru. A regizat ‘Minna’, ‘The Fairytale Lives of Russian Girls’, ‘Phedre’, ‘Monsieur D’Eon is a Woman’, ‘The Old Woman Broods’, ‘The White Plague’. Printre spectacole sale favorite în care a jucat se numără: ‘First Ladies’ (regia: Zeljko Djukic, Joseph Jefferson Citation: Outstanding Actress); ‘OVERWEIGHT, unimportant: MISSHAPE’ (regia: Yasen Peyankov) şi, în rol principal, în ‘The Bitter Tears of Petra Von Kant’; ‘Nana’ (regia Beata Pilch) şi ‘Alice in Bed’ (regia: Dado). A jucat la Goodman Theatre, în ‘Shining City’, în regia lui Robert Falls; ‘Passion Play’, în regia lui Mark Wing-Davy (Premiul After Dark pentru interpretare de excepţie), la Steppenwolf Theatre, în ‘The Book Thief’ (regia: Hallie Gordon), ‘South of Settling’ (regia: Adam Goldstein) şi ‘Dublin Carol’ (regia Amy Morton); precum şi la Lookingglass Theatre, Court Theatre, Next Theatre, Yale Repertory Theatre, Huntington Theatre, Epic Theatre.
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://web.facebook.com/TrapDoorTheatre/videos/420203059290356?_rdc=1&_rdr
Joi, 25 martie 2021, începând cu orele 10.00, 12.00, 14.00 şi 16.00
Film documentar ‘Provenţa, Paradisul posibil’, proiectat pentru vizitatorii muzeului, în spaţiul expoziţiei de bază a MNLR din Strada Nicolae Creţulescu 8
V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză
‘Provenţa, Paradisul posibil’ surprinde farmecul uneia dintre cele mai cunoscute regiuni din Europa, dar şi portretul celui mai jucat dramaturg român contemporan. Traseul începe din Avignon, cu zidurile sale, adevărate bijuterii în piatră. Matei Vişniec se întâlneşte cu Eric-Emmanuel Schmitt, alături de care a fost desemnat, în 2015, rege al secţiunii OFF, la celebrul festival din Oraşul Papilor. Scriitorul bucovinean ne conduce pe urmele lui Van Gogh la Saint Remy de Provence, dar şi la Arles, oraş în care straturile de timp se suprapun şi vorbesc. Ajungem în pitorescul Les Baux de Provence, la Muzeul ‘Frederic Mistral’ din Maillane, dar şi la moara lui Alphonse Daudet din Fontvieille. Descoperim mănăstirea Senanque, înconjurată de fabuloase câmpuri de lavandă. La Roussillon, ochiul zâmbeşte în mii de nuanţe de ocru. La Isle-sur-la-Sorgue, plonjăm în trecut şi trăim în ritmul ‘timpului verde’. Ne oprim la Les Laurons, unde un francez şi soţia sa, originară din România, au creat un sat de vacanţă în case vechi de câteva sute de ani. Pentru Matei Vişniec, Provenţa reprezintă un spaţiu care l-a inspirat şi pe care l-a iubit întotdeauna, pentru că, de fapt, ‘şi în Provenţa rămâi… tot un român bucovinean’.
Documentarul este o producţie TVR Iaşi, semnată de Andreea Ştiliuc (realizator), Relu Tabără (director de imagine) şi Dragoş Brehnescu (montaj).
Joi, 25 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Dimineţile festivalului
Invitat: poetul Teodor Dună
V.o. în limba română
Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: ‘trenul de treieşunu februarie’, Editura Vinea (2002 – Premiul Naţional de Poezie ‘Mihai Eminescu’, Opera Prima); ‘catafazii’, Editura Vinea (2005); ‘de-a viul’, Editura Cartea Românească (2010); ‘der larm des fleisches’ (trad. de Georg Aescht), Edition Solitude, Germania (2012); ‘obiecte umane’, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori); ‘kirilă’, Editura Tracus Arte (2017). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.
Joi, 25 martie 2021, ora 16.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Lectură-maquette a actorilor trupei de teatru L’Echoscene din Franţa pornind de la textul ‘De la sensation d’elasticite lorsqu’on marche sur des cadavres’ / ‘Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre’ de Matei Vişniec
Regia: Audrey Jean
Scenografia: Juliette Desproges
Actori: Anthony Binet, Elsa Davoine, Delphine Lanniel, Chloe Mahy, Hadi Rassi şi Jacques Schuler
V.o. în limba franceză cu subtitrare în limba română
Lectura-maquette a avut loc în cadrul proiectului propus de Scenes Sur Seine, care constă în dezvăluirea câtorva scene din proiectele companiilor de teatru în prezenţa artiştilor profesionişti, utilizând o scenografie minimă, ceea ce francezii numesc ‘maquette’, un fel de ‘preview’ al spectacolului integral.
Joi, 25 martie 2021, ora 18.00
Difuzare în regim live pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
‘Textele teatrului: repertoriu şi actualitate’
Conferinţă în limba română susţinută de George Banu
Motto:
‘Dacă Hamlet se îndoieşte – ‘a fi sau a nu fi’, spune el – teatrul, dimpotrivă, le uneşte afirmând – ‘a fi şi a nu fi’ !
George Banu
Teatrul occidental s-a afirmat graţie cuvintelor care stau la baza marilor texte ce constituie temelia acestei arte deplin europene. Texte legate de identitatea unei societăţi la un moment istoric precis, greacă sau engleză, franceză sau italiană, germană sau rusă. Texte ce constituie repertoriul teatrului, soclul său permanent revizitat. Teatrul şi textele sale – iată moştenirea pe care scena europeană o conservă şi o explorează sistematic. De la Sofocle la Shakespeare, de la Moliere la Goethe, de la Hugo la Cehov, de la Pirandello la Beckett sau Ionesco, George Banu ne invită la o vizită în acest muzeu imaginar al teatrului care e ‘repertoriul’ ale cărui resurse sunt exploatate şi valorizate de acest nou personaj care s-a impus ca o figură indispensabilă a teatrului modern: regizorul.
‘Vorbe, vorbe, vorbe’ – cum spune Hamlet, dar nu vorbe derizorii, ci vorbe cu gând şi sens!
Joi, 25 martie 2021, ora 20.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #6: ‘The Brainwasher’ (I) and (II), ‘The Man in the Circle’, ‘The Voice in the Darkness’, ‘The Animal Trainer’, ‘The Runner’, ‘The Man with a Cockroach’, ‘The Illusionist’/’Spălătorul de creiere'(I) şi (II), ‘Omul din cerc’, Voci în întuneric’, ‘Dresorul’, ‘Alergătorul’, ‘Omul şi gândacul’, ‘Iluzionistul’
Regia: Cristina Pronzati
Actori: Davide Borella, Anarosa Butler, Gary Damico, Kasey Foster, Mike Steele, Keith Surney, Nora Ulrey, Kevin Webb
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect iniţiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română
Precum în compoziţiile de jazz, în cazul piesei regizate de Cristina Pronzati, impulsul iniţial a dat forma a tot ceea ce a urmat, de la identificarea trupei la înregistrarea muzicii şi până la selectarea actorilor. Segmentarea textului, apoi unirea fragmentelor disparate ale acestuia a fost parte dintr-un proces inspirat de primele întâlniri virtuale cu fiecare actor. Regizoarea a simţit o forţă, un element de magie a cărei electricitate străbătea întregul proces şi munca fiecăruia în parte şi care, asumată fiind, a considerat că va călăuzi paşii actorilor, ajutându-i să evolueze în echipă, în ciuda zecilor de kilometri care îi separau. Povestea unui fel de circ fellinian de inadaptaţi a început să-şi facă apariţia, plin de culoare, frumuseţe, atmosferă, mister, sunet, poezie, umor, vulnerabilitate şi adevăr.
Cristina Pronzati s-a implicat în proiecte de teatru şi film încă din perioada liceului, în New York. Aceasta nu este prima experienţă în cadrul companiei Trap Door. A jucat rolul Elenei din Troia în ‘Troy Women’ şi s-a alăturat distribuţiei pentru producţia lui Catherine Suulivan, ‘Ice Floes of Franz Josef Land’, care a avut loc la Angel Orensanz Foundation, un extraordinar centru de artă şi performance, situat în zona Lower East Side din New York City, o amintire pe care o preţuieşte foarte mult. A jucat în filmul lui Scorsese, ‘Vârsta inocenţei’; a scris scenariul, a regizat şi a jucat în scurtmetrajul ‘Rendez Vous’; a cântat în rolul Loretta Lynn în seria AMC, ‘Into Character’. Cele mai recente roluri: Medeea în ‘Poughkeepsie’ (Hudson Valley Performing Arts Lab); Antigona/Creon în ‘Antigona’ şi Betty în ‘Living Closely’, la al cărui scenariu a colaborat. A jucat în producţia ‘Our Town’, prezentată în cadrul Hudson Valley Shakespeare Festival.
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://vimeo.com/ondemand/decomposedepisodesix
Joi, 25 martie 2021, ora 21.00
‘La palabra progreso en boca de mi madre sonaba tremendamente falsa’/ ‘Cuvântul progres spus de mama sună teribil de fals’
Autor: Matei Vişniec
Regia: Aderbal Freire-Filho
Traducere: Laura Pouso; costume: Nelson Mancebo; lumini: Eduardo Guerrero / Ines Iglesias; muzica: Fernando Condon; scenografia: Gaston Moyano şi Maite Bastarrica; producător: We Producciones; asistenţă regie: Nadina Gonzalez Miranda; biroul de presă şi comunicare: Gabriela Judeikin
Actori: Hector Guido, Alicia Alfonso, Federico Guerra, Massimo Tenuta, Elizabeth Vignoli, Anael Bazterrica, Estefania Acosta, Pablo Pipolo, Claudio Lachowicz, Pierino Zorzini, Pablo Robles, Santiago Bozzolo
Piesă pusă în scenă de Teatrul El Galpon din Montevideo (Uruguay)
V.o. în limba spaniolă cu subtitrare în limba română
În această piesă sunt relatate vicisitudinile prin care trece un cuplu de refugiaţi la întoarcerea lor în ţara de origine, devastată în urma unui război civil recent. Deşi nu există referinţe clare, povestea piesei face trimitere la războaiele balcanice care au avut, printre consecinţe, destrămarea Iugoslaviei. Piesa vorbeşte, totodată, despre zecile de tineri care şi-au pierdut viaţa în războaiele care se succed fără întrerupere. Personajele trăiesc situaţii reale şi absurde, întruchipând fiinţe de o umanitate complexă.
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://www.youtube.com/watch?v=yIUlCbODYfc&ab_channel=Instituci%C3%B3nTeatralElGalp%C3%B3n
Vineri, 26 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Dimineţile festivalului
Invitat: scriitorul Andrei Codrescu
V.o. în limba română
Andrei Codrescu a scris, de curând, ‘Visul Diacritic’ (Editura Nemira, 2021) în limba română. Între cărţile sale recente publicate la Princeton University Press amintim: ‘The Posthuman Dada Guide: Tzara and Lenin Play Chess’ (2009), ‘The Poetry Lesson’ (2010), şi ‘Whatever Gets you Through the Night: a Story of Sheherezade’. Andrei Codrescu, născut în Sibiu, trăieşte în Brooklyn.
Vineri, 26 martie 2021, ora 16.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR
‘Cântăreaţa cheală’
Text de Eugen Ionescu
Regia: Valeria Sitaru, Vlad Logigan, Cristina Briciu
Distribuţia: Matei Constantin, Ana Radu, Marian Dumitru, Diana Ducar, David Drugaru, Cătălina Romaneţ
Spectacol de licenţă coordonat de prof. univ. dr. Valeria Sitaru, UNATC
Durata: 55 min
V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză
În 2010, s-au împlinit 60 de ani de la premiera, în Franţa, a piesei ‘Cântăreaţa cheală’. Din 1950 şi până astăzi, s-a jucat fără întrerupere. Piesa se concentrează pe familia Smith, un cuplu din Londra, şi pe familia Martin, care vine în vizită. Cele două familii discută lucruri ilogice, spun poveşti şi relatează truisme fără sens. Acestora li se alătură menajera familiei Smith, Mary, şi Căpitanul de Pompieri, de care Mary este îndrăgostită, şi care este dezamăgit deoarece nu a găsit niciun incendiu în casa familiei Smith. Atunci când rămân singure, cele două familii încep să se contrazică în mod absurd.
Matei Vişniec mărturisea într-un interviu cu Luana Popa: ‘Când am ajuns la Paris, în septembrie 1987, primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă duc la Theâtre de la Huchette ca să văd ‘Cântăreaţa cheală’ şi ‘Lecţia’. Precizez că aceste piese ale lui Ionescu se joacă din 1957 în acest mic teatru din Cartierul Latin. (…) piesele lui Ionescu mi-au dat chei pentru înţelegerea lumii, a contradicţiilor fiinţei umane şi a dilemelor existenţiale care îl frământă pe om.’
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://www.youtube.com/watch?v=CkxbB2YV7EA&ab_channel=MarianDumitru
Vineri, 26 martie 2021, ora 17.30
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR
Rareş H. Stoica, regizorul filmului ‘Dinţii’, în dialog cu Ioan Pop-Curşeu, profesor la Facultatea de Teatru şi Film a Universităţii Babeş-Bolyai
V.o. în limba română
Rareş H. Stoica este absolvent al Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii ‘Babeş-Bolyai’ din Cluj-Napoca, clasa Miriam Cuibus, promoţia 2002. Îşi dedică viaţa artelor vizuale, iubind în egală măsură emoţia jocului pe scenă ca actor, a jocului cu imagini în mişcare surprinse cu camera de filmat, ca regizor şi producător de film în cadrul Persona Media Production, organizator şi manager artistic al Festivalului Internaţional de Film de Scurtmetraj ClujShorts, precum şi emoţia jocului pensulei pe pânză şi al dălţii în lemn. În prezent este doctorand la Facultatea de Teatru şi Televiziune – CFM a Universităţii ‘Babeş-Bolyai’.
Ioan Pop-Curşeu (n. 4.02.1978, Ocna-Mureş) este, din 2020, Profesor la Facultatea de Teatru şi Film a Universităţii Babeş-Bolyai, unde predă din 2008 şi unde a coordonat sau a fost membru în mai multe granturi de cercetare. A obţinut două titluri de doctor, la Universitatea din Geneva, în 2007, şi la Universitatea Babeş-Bolyai, în 2011. În 2015, şi-a susţinut teza de abilitare, iar în 2016 a devenit membru în Academia Europaea, secţiunea: ‘Film, Media and Visual Studies’. A tradus 12 cărţi, în special din franceză în română, majoritatea în colaborare cu Ştefana Pop-Curşeu. A publicat în jur de 150 de articole în română, franceză, engleză, pe teme de literatură, estetica filmului şi antropologie, şi a coordonat 12 volume şi numere tematice ale unor reviste academice. Este autorul mai multor cărţi, dintre care cele mai semnificative sunt ‘Baudelaire, la plural’ (2008), ‘Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi’ (2013), ‘Iconografia vrăjitoriei în arta religioasă românească. Eseu de antropologie vizuală’ (2020, acest din urmă volum în colaborare cu Ştefana Pop-Curşeu).
Vineri, 26 martie 2021, ora 18.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Filmul ‘Dinţii’ / TEETH
Regia: Rareş H. Stoica
Adaptarea cinematografică se bazează pe piesa omonimă scrisă de Matei Vişniec
V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză
Distribuţie: Primul: Radu Văduva, Al Doilea: Andrei Zagorodnîi, Soldatul: Cătălin Codreanu Producător executiv: Asociaţia Persona-Nicoleta Stoica; supervizor proiect: Ioan Pop-Curşeu; consultant casting: Diana Aldea; coordonator proiect din partea TNC şi FTT: Ştefana Pop-Curşeu; machiaj: Camelia Curuţiu-Zoicaş; consultant scenografie: Mihai Filip Odangiu; scenariu: Rareş H. Stoica, adaptare după piesa ‘Dinţii’ de Matei Vişniec; supervizor scenariu: Ştefana Pop-Curşeu; direcţia de imagine: Rareş H. Stoica, Andrei Giurgiuman; camera: Andrei Giurgiuman, Alin Barbir, Dani Sărăcuţ, Palfi-Horvath Erno-Aron, Rareş H. Stoica; compoziţie muzicală: Dragoş Strat; consultant estetica filmului: Ioan Pop-Curşeu; coordonator scene de luptă: Cătălin Codreanu; Secretar platou: Irina- Maria Barbir; modelator 3D: Marius Caraba
Durata: 71 min.
Producător: Persona Media Production
Parteneri: Facultatea de Teatru şi Televiziune, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Ciorchin, Cinema Victoria, TheaMed
Sponsori: Indis, Intend, Instal Data Proiect, Caradent, Rolala, Daisler Print House
Piesa ‘Dinţii’ a constituit o sursă de inspiraţie pentru regizorul de film Rareş H. Stoica, care a fost atras nu numai de teatralitatea textului, ci şi de incredibila capacitate a acestuia de a da frâu liber imaginaţiei cititorului, de a genera tensiune şi imagini puternice plecând de la dialogul personajelor. Filmul se bazează astfel pe structura piesei, urmând firul poveştii sau, mai bine spus, al acestui ultim episod al poveştii unei întâlniri: doi bărbaţi, care scot dinţii de aur din gura soldaţilor căzuţi pe front. Însă activitatea lor obişnuită şi monotonă este întreruptă de apariţia unui soldat ciudat, ajuns prea târziu pentru a se mai lupta, prea somnoros pentru a fi viu, dar prea cald pentru a fi mort. Încercând să găsească un mijloc de a gestiona prezenţa noului venit, şi fiind la limita răbdării, confruntaţi cu nonsensul situaţiei în care se află, cei doi hoţi trec pe nesimţite frontiera timpului şi a spaţiului, păşind într-o altă dimensiune. A cui este vina pentru că lucrurile se întâmplă aşa cum se întâmplă? Putem să ne păstrăm umanitatea chiar şi în cele mai nefaste condiţii, la răscrucea dintre viaţă şi moarte?
https://www.facebook.com/teethofficialpage / www.personamedia.ro / persona.media.production@gmail.com
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://www.youtube.com/watch?v=HZ31-iSedGQ&ab_channel=RaresH.Stoica
Îi invităm pe toţi cei care vor urmări filmul să trimită feedback-ul lor printr-un mesaj pe Facebook, pe WhatsApp (0736 598 451) sau prin e-mail la programe@mnlr.ro.
Vineri, 26 martie 2021, ora 20.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #7: ‘The Man in the Circle’, ‘The Man in the Mirror’, ‘The Runner’/’Omul din cerc’, ‘Omul cu oglinda’, ‘Alergătorul’
Regia: Neema Lahon
Asistent regie: Morgan Symes
Actori: Edward Joe Bentley, Lyndsay Kane, Susan Mele, Benjamin Nathan-Serio, Nora Lise Ulrey
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect iniţiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română
Regizoarea Neema Lahon mărturisea: ‘În momentul în care citesc prologul ‘Teatrului Descompus’, îmi aduc aminte de un citat al lui Brecht: ‘Arta nu este o oglindă care să reflecte lumea, ci un ciocan cu care să i se dea formă.’ ‘
Combinând conceptul lui Vişniec de a utiliza monologuri ca piese ale unei oglinzi sparte şi ideologia lui Brecht a remodelării realităţii cu ajutorul unei oglinzi, regizoarea celui de-al şaptelea performance a creat un tărâm virtual pe Zoom, folosind platforma pentru a combina teatrul, filmul şi sunetul în scopul creării unui experiment vizual on-line care îndreaptă atenţia publicului către chestionarea propriilor credinţe. Pe tot parcursul piesei, audienţa se apropie emoţional de personaje pe măsură ce acestea renunţă la sinele lor autentic pentru dorinţele lor reflectate în oglindă. În momente-cheie ale piesei, ecranul laptop-ului devine o oglindă pentru cei care vizionează piesa, provocându-i să se întrebe cu privire la propria lor realitate; dacă sunt remodelaţi de felul în care lumea îi priveşte.
Neema Lahon este actriţă şi regizoare britanică. A petrecut cinci ani în Barcelona, lucrând ca păpuşar şi animator de poveşti la cea mai mare companie catalană Theatre in Education, IPA Productions. Cât timp a locuit în Spania a colaborat cu Escapade Theatre, Thrive Musical Theatre, Trap Door International şi Play in a Day BCN. În Londra, Neema este director experimental la Youth Theatre and Drama TA. Este membru în cadrul National Youth Theatre din Marea Britanie, unde a lucrat cu regizorul Ned Bennett, fiind unul dintre interpreţii pentru producţia ‘Victoria’s Knickers’. În 2019 a înfiinţat propria companie de teatru, HURT Theatre. Este fascinată de dramaturgia lui Matei Vişniec şi este încântată să facă parte din echipa Trap Door.
Urmăriţi trailer-ul aici.
https://vimeo.com/ondemand/decomposedepisodeseven
Sâmbătă, 27 martie 2021, ora 11.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
Dimineţile festivalului
Invitată: scriitoarea Carmen Veronica Steiciuc
V.o. în limba română
Carmen Veronica Steiciuc este poet, prozator, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2006, teatrolog şi Manager al Teatrului Municipal ‘Matei Vişniec’ din Suceava. Organizează evenimente teatrale, turnee, festivaluri naţionale şi internaţionale de literatură şi teatru. Semnează şapte volume de poezie publicate şi este redactor de carte pentru alte şaisprezece apariţii editoriale. Este prezentă în emisiuni TV, radio, antologii şi enciclopedii din România, Franţa, Italia, Olanda, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia. Are peste 50 de distincţii şi premii la concursuri de poezie, între care trei din partea International Society of Poetry din Washington D.C. Este rezident literar în Franţa, la Villa scriitoarei Marguerite Yourcenar în Saint-Jans-Cappel în 2009 şi la Château de La Napoule pe Coasta de Azur în 2014, precum şi poet mantelat în cadrul Asociaţiei Poesia Attiva – UNICORNO, Torino, Italia, din 2005.
Sâmbătă, 27 martie 2021, ora 13.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
‘Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama’
Piesă de teatru pusă în scenă de Teatrul Municipal ‘Matei Vişniec’ din Suceava
Autor: Matei Vişniec
Regia: Ioan Brancu
Scenografie: Ana Maria Condruz
Coregrafie: Andreea Duţă
Compozitor: Cari Tibor
Light/Video Design: Lucian Moga, Andrei Cozlac
Regia tehnică: Cătălin Rodenciuc
Actori: Cristina Florea, Horia Andrei Butnaru, Clara Popadiuc, Răzvan Bănuţ, Alexandru Marin, Diana Lazăr, Delu Lucaci, Cosmin Panaite, Cătălin Ştefan Mîndru, Bogdan Amurăriţei
V.o. în limba română
‘Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama’ este, aşa cum spune chiar autorul, un spectacol cu poveşti de adormit copiii şi de trezit uşor părinţii, un spectacol pentru toată familia.
Matei Vişniec: ‘Oare mai ştiu, astăzi, adulţii, să le ofere timp copiilor? Am scris ‘Extraterestrul care îşi dorea ca amintire o pijama’ pornind de la această întrebare, dar şi de la tragedia umană trăită în ultimele două decenii de România. În jur de patru milioane de români s-au dus să lucreze în străinătate şi deseori copiii lor au fost încredinţaţi bunicilor, altor rude apropiate, ba chiar vecinilor Nu vom putea evalua niciodată, cu niciun instrument psihologic sau sociologic, frustrarea resimţită de aceşti copii care au crescut fără prezenţa mamei şi a tatălui, fără acest timp unic, bogat în sentimente şi încredere în viaţă, pe care numai un părinte îl poate dărui copilului. (…) Această piesă s-a născut şi dintr-o anumită durere resimţită de mine tot umblând prin satele Bucovinei. Am văzut atâtea case pustii, unele dintre ele foarte frumoase, dar nelocuite Toate aceste case care plâng îşi aşteaptă familiile. Construite şi pentru nişte copii care nu mai apucă să copilărească în ele, toate aceste case mi-au cerut, pe limba lor tăcută, ajutorul Sigur, nimeni nu-i poate convinge pe români să revină în masă în ţara părăsită de ei în general de nevoie Eu însumi fac parte dintre cei care, la un moment dat, ‘au plecat’. Şi totuşi, totuşi, simt că aproape toţi românii ‘plecaţi’ sunt preocupaţi, sunt frământaţi de gândul întoarcerii. Poate că şi din acest motiv şi-au construit case în România, ca să-i aştepte cineva acolo, ca să nu uite total de rădăcinile lor.’
Sâmbătă, 27 martie 2021, ora 16.00
Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro şi pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro
‘Actorul şi jocul: identificare şi îndepărtare. De la jocul mascat şi jocul corporal la psihologie şi distanţare’
Conferinţă în limba română susţinută de George Banu
Motto:
‘Dacă Hamlet se îndoieşte – ‘a fi sau a nu fi’, spune el – teatrul, dimpotrivă, le uneşte afirmând – ‘a fi şi a nu fi’ !
George Banu
Teatrul, de la origini, s-a bazat pe prezenţa actorilor care au încarnat personajele tragediilor sau comediilor. Actorii au utilizat instrumente indispensabile ca masca sau au adoptat reguli de protocol specifice unei epoci, s-au impus ca figuri unice, exemplare, dar s-au constituit şi în companii. Actorul e cheia de boltă a teatrului. El e sclavul momentului, al ‘momentului împlinit’, cel a cărui amintire e memorabilă pentru spectatorul captivat. George Banu urmăreşte evoluţia actorului şi avatarurile sale, îi sesizează diferenţa de program de joc, îl asociază marilor revoluţii ale scenei moderne, de la Stanislavski şi Meyerhold la Brecht, Grotowski sau Brook! Actorul este eroul scenei în care se asociază toate virtuţile, dar şi viciile teatrului!
Sâmbătă, 27 martie 2021, ora 18.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
‘Occident Express’
Piesă de teatru pusă în scenă de Teatrul Szigligeti din Oradea
Regia: Zakarias Zalan
Distribuţia: Csatlos Lorant, Dimeny Levente, Dobos Imre, Firtos Edit, Gajai Agnes, Hajdu Geza, Hunyadi Istvan, Kardos M. RĂłbert, Kiss Csaba, Kiss Tamas, Roman Eszter, Sebestyen Hunor, Toth Tunde, Totos Adam, Trabalka Cecilia, Pitz Melinda
Dramaturg: Bereczki Agota
Scenograf: Andra Bădulescu Vişniec
Regia tehnică: Joo Emilia
Sufleor: Tentea Katalin
Compozitor muzical: Boca Hunor-Lehel
Durata: 1h 52min
V.o. în limba maghiară cu subtitrare în limba română
Orientul şi Occidentul se întâlnesc în drama ‘Occident Express’ de Matei Vişniec, un text care face parte din trilogia balcanică a autorului.
Titlul este un joc de cuvinte pornind de la Orient Express, faimosul tren de lux, plin de aventurieri care se îndrepta spre bogăţiile Orientului. Cu Occident Express însă, oamenii se îndreaptă spre Vest, în lupta lor pentru un trai mai bun. În această piesă, ideile-stereotip aplicate de Est Occidentului sunt însoţite de poveştile ce reflectă realitatea subiectivă a fiecărui personaj.
Urmăriţi trailerul aici.
https://www.youtube.com/watch?v=0HUPRSDYwMM&ab_channel=SzigligetiSz%C3%ADnh%C3%A1z
Sâmbătă, 27 martie 2021, ora 21.00
Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR
Performance #8: ‘The Man with the Apple’, ‘The Voice in the Blind Light’ (I), ‘The Voice in the Darkness’ (II) and (III)/ ‘Omul cu mărul’, ‘Voci în lumina orbitoare’ (I), ‘Voci în întuneric’ (II) şi (III)
Regia: Catherine Sullivan
Actori: Venice Averyheart, Cristina Pronzati, Bob Wilson
Traducere text: Jozefina Komporaly
Proiect iniţiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch
V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română
Trei jucători încearcă să modeleze o experienţă din casele lor, live, prin intermediul unei teleconferinţe. Ei se luptă să-şi controleze preferinţele şi îşi dau unul altuia sarcini absurde. Există moarte. Ce cade din cer jucătorii caută să afle ce fel de creatură moare într-o geroasă noapte americană. Tehnici de tip cinematic combinate cu interfaţa Zoom într-o lume în care jucătorii sunt actori, într-un spaţiu de joc comun, dar de la distanţă, geografic vorbind.
Expoziţiile personale, performance-urile şi filmele Catherinei Sullivan au fost prezentate la Muzeul Hammer din Los Angeles; Walker Art Center, Minneapolis; The Renaissance Society la Universitatea din Chicago; Whitney Museum of American Art, New York; Secession, Viena; Tate Modern, Londra; Opera din Lyon; Trap Door Theatre, Chicago; Metro Pictures, New York, precum şi la Galeria ‘Catherine Bastide’, din Bruxelles, printre altele. A participat la bienalele Whitney din Moscova şi Gwangju; la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin; la Festivalul Internaţional de Film de la Rotterdam, la Festivalul Internaţional de Film BFI din Londra. Premii: Louis Comfort Tiffany Foundation, Herb Alpert Award in the Arts, the United States Artists Walker Fellowship, Chicago Dancemakers Forum Lab Artist Award şi, de curând, Guggenheim Fellowship. Este profesor asociat în cadrul Departamentului de Arte Vizuale la Universitatea din Chicago.
Urmăriţi trailer-ul aici
https://vimeo.com/ondemand/decomposedepisodeeight
