Fila de calendar 8 noiembrie
Publicat de , 8 noiembrie 2014, 05:00
Semnificatia zilei de 8 noiembrie 2014
* DJ-ul olandez, Armin Van Buuren, susţine, alături de o echipă de peste 20 de artişti, incluzând muzicieni, vocalişti, acrobaţi şi dansatori, un spectacol în cadrul turneului „Armin Only Intense” – ora 20:00, la Romexpo
Calendar religios
– Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri (Calendarul Creştin-Ortodox 2014)
– Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail şi toate cetele Puterilor cereşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2014)
– Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (Calendarul Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2014)
Eveneimente interne
– 1863: S-a născut istoricul Gheorghe Popovici; a abordat o serie de probleme de mare interes din istoria organizării judiciare româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1905)
– 1865, 8/20: Deschiderea Dietei Transilvaniei, la Cluj; potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865); autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta
– 1869: S-a născut medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921 rezultatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923) (m. 1931
– 1874: A fost dezvelită, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, statuia domnitorului Mihai Viteazul (realizată de sculptorul francez Albert-Ernest Carrièr-Belleuse)
– 1901: S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; după 1958, în plan extern, a evoluat treptat spre o distanţare de URSS (m. 1965)
– 1916: S-a născut filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (m. 2002)
– 1928: S-a născut Dumitru Micu, critic şi istoric literar
– 1929: S-a născut Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, traducător şi diplomat
– 1935: S-a născut Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (m. 2009)
– 1937: S-a născut Mihail Diaconescu, prozator, critic şi istoric literar, teolog ortodox, estetician, critic de artă, publicist şi profesor)
– 1958: Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Bucureşti, prin Sentinţa nr. 125, îi condamnă pe cei care au făcut parte din mişcarea duhovnicească a „Rugului Aprins al Maicii Domnului” de pe lângă Mănăstirea Antim din Bucureşti; lotul „Rugului Aprins” îi cuprindea pe preoţii Teodorescu Alexandru (poetul Sandu Tudor), Făgeţeanu Alexandru, Ghiuş Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Papacioc Anghel Arsenie, pe studenţii Văsîi Gheorghe, Mironescu Şerban, Rădulescu Nicolae, Pistol Grigore Dan şi Mihăilescu Emanoil. Pe lângă grupul de la Antim, au mai fost incriminaţi, în cadrul aceluiaşi lot, medicul Dabija Gheorghe, preotul Stăniloaie Dumitru, profesorul Mironescu Alexandru şi poetul Voiculescu Vasile
– 1972: A murit Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (n. 1904)
– 1993: România obţine din partea SUA clauza naţiunii celei mai favorizate, cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale; cu câteva zile înainte, la 2 noiembrie, preşedintele Bill Clinton semnase textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial româno-american, care includea şi procedura de reacordare a clauzei naţiunii celei mai favorizate ţării noastre (la 17.VII.1996 autorităţile americane vor decide permanentizarea clauzei). NOTĂ: României i s-a acordat clauza naţiunii celei mai favorizate în anul 1975, pe baza Acordului privind relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi SUA, semnat la 2 aprilie şi ratificat de Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) în iulie acelaşi an; prin declaraţia Guvernului SUA din 26.II.1988 se anunţa hotărârea de a retrage, începând din 3 iulie acelaşi an, clauza
– 1994: Inaugurarea oficială a Complexului „World Trade Center” din Bucureşti
– 1995: A murit Ion Baciu, dirijor şi profesor (n. 1931)
– 1996: A murit istoricul literar Ion Dumitru Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (n. 1909)
– 2000: Deschiderea oficială, la Berlin, a Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu”
– 2000: A murit ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (n. 1929)
– 2001: A murit George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic şi istoric literar (n. 1924)
– 2003: A murit Iosif Naghiu, dramaturg şi poet (n. 1932)
– 2006: A murit dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (n. 1924)
Evenimente externe
– „Ziua Internaţională a Zonelor Urbane”; celebrată începând cu 1949 ( – 65 de ani), ziua mai este cunoscută şi sub numele de „Ziua mondială de planificare a oraşelor”; marcarea ei aduce, în prim-plan, problema urbanizării, efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii şi promovarea unei mai bune planificări
– 1656: S-a născut Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; a fost primul care a calculat orbita cometei ce-i va purta numele (m. 1742)
– 1674: A murit John Milton, poet, istoric, publicist şi om politic englez (n. 1608)
– 1711, 8/19: S-a născut Mikhail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste) şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (m. 1765)
– 1793: Se deschide, pentru public, Muzeul Luvru din Paris; iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii; la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I); ulterior muzeul s-a îmbogăţit prin achiziţionarea de obiecte antice
– 1843: S-a născut Moritz Pasch, matematician german (m. 1930)
– 1847: S-a născut scriitorul irlandez Bram Stoker; cunoscut mai ales pentru romanul său „Dracula” (m. 1912)
– 1848: S-a născut Gottlob Frege, matematician şi logician german, fondatorul logicii matematice (m. 1925)
– 1875: S-a născut Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (m. 1959)
– 1883: S-a născut Sir Arnold Bax, compozitor englez (m. 1953)
– 1884: S-a născut Hermann Rorschach, psihiatru și psihanalist elvețian; este cunoscut pentru crearea unui test psihologic care îi poartă numele și care studiază profunzimile personalității (m. 1922)
– 1890: A murit compozitorul francez de origine belgiană César Franck (n. 1822)
– 1895: La această dată fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen, făcând nişte experienţe privind descărcările electrice în gaze, a descoperit radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”). NOTĂ: Wilhelm Conrad Röntgen (n. 1845 – m. 1923), fizician german; cercetări de mecanică, electricitate, optică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901
– 1900: S-a născut prozatoarea americană Margaret Mitchell, autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (m. 1949, într-un accident de maşină)
– 1901: S-a născut geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1998)
– 1908: S-a născut Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, prima femeie corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (m. 1998)
– 1909: A murit Charles Bordes, organist, compozitor şi profesor francez (n. 1863)
– 1914: S-a născut George Dantzig, matematician american; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale, informaticii, economiei și statisticii (m. 2005)
– 1922: S-a născut Christiaan Barnard, medicul sud-african care a realizat primul transplant reuşit al unei inimi la om – la 3.XII.1967, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Sud Africană) (m. 2001)
– 1923: S-a născut Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat, respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing (m. 2005)
– 1923: A avut loc „Puciul de la Berărie”; declanşat la 8 noiembrie 1923, acesta a reprezentat prima încercare a naziştilor de a prelua puterea în Germania. Adolf Hitler a încercat să ajungă la putere printr-o lovitură de stat. Această încercare a rămas cunoscută în istorie sub numele de „Puciul de la Berărie”, din cauza faptului că principalii complotişti şi-au pus la cale planul într-o berărie din München, numită Bürgerbraukeller. În seara zilei de 8 noiembrie 1923, Hitler a intrat în berărie, a tras un foc de revolver în aer, întrerupând o adunare condusă de Ritter von Kahr şi declarând că a început revoluţia naţional-socialistă şi că armata şi poliţia s-au alăturat svasticii. În fapt, nici armata, nici poliţia nu se alăturaseră mişcării naziste, dimpotrivă, au acţionat de urgenţă în sensul înăbuşirii puciului. Adunaţi în berăria bavareză, complotiştii şi-au declarat intenţiile, în faţa unei mulţimi de trei mii de partizani ai lor. Spre seară, clădirea a fost înconjurată de armată şi, în momentul în care Hitler a început să strige că guvernul de la Berlin a fost demis şi că el va forma un alt guvern având sprijinul armatei şi al poliţiei, s-a pornit imediat un schimb de focuri. Conspiratorii au încercat să obţină sprijinul generalului Ludendorff, considerat un erou al primului război mondial, şi al studenţimii bavareze. În ciuda discursurilor patriotarde ale lui Hitler, puciul a părut, de la început, sortit eşecului. O ultimă tentativă de a străpunge cordonul militar impus de autorităţi a eşuat, la primele ore ale dimineţii de 9 noiembrie 1923
– 1924: S-a născut Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă belgian, poet; membru de onoare străin al Academiei Române din 1997
– 1931: S-a născut regizorul italian de film Paolo Taviani; alături de fratele său Vittorio (n. 1929), a regizat filme cu tematică socio-politică, abordând, în special, probleme ale sudului Italiei
– 1935: S-a născut Alain Delon, actor, regizor şi producător francez de film
– 1953: A murit Ivan Bunin, poet şi prozator rus; a fost primul scriitor rus care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1933 (n. 1870)
– 1965: A murit Edgard Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (n. 1883)
– 1978: A murit Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (n. 1894)
– 1998: A murit actorul francez de film Jean Marais (n. 1913)
– 2009: A murit fizicianul rus Vitali Ghinzburg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu un alt fizician rus, Aleksei Abrikosov şi cu englezul Anthony Leggett, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (n. 1916)
documentarist ADINA AGRICI
