TOP ŞTIINŢĂ – Principalele noutăţi din domeniu anunţate în luna ianuarie

Publicat de Andreea Drilea, 28 ianuarie 2016, 14:23

Cunoaşterea ştiinţifică este diversificată continuu. Zi de zi pe fluxurile de ştiri ajung informaţii cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers şi spaţiul cosmic, despre Pământ şi biosferă, despre istorie şi arheologie, despre mediu etc. Prezentăm o selecţie a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare ştiinţifică anunţate în cursul lunii ianuarie.

Spaţiu

La jumătatea lunii ianuarie sonda Juno a Agenţiei spaţiale americane (NASA) a devenit nava propulsată cu energie solară care a ajuns la cea mai mare depărtare faţă de Soare, 793 de milioane de kilometri, depăşind precedentul record, de 792 de milioane de kilometri, deţinut de nava Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Istoricul eveniment a avut loc în data de 13 ianuarie, la ora 19.00 GMT, a informat NASA într-un comunicat. Distanţa maximă faţă de Soare la care va ajunge Juno în misiunea sa de 16 luni va fi de 832 de milioane de kilometri, cu aproape 5% mai mult decât performanţa din octombrie 2012 a sondei Rosetta, în cursul călătoriei sale către cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko.

Tot la jumătatea lunii ianuarie NASA a anunţat înflorirea primei flori pe Staţia Spaţială Internaţională. Echipa de pe ISS reuşise deja să realizeze o cultură de salată în spaţiu, iar acum a atins un nou prag al talentului ei agronomic, când au înflorit la bord cârciumărese (Zinnia elegans) comestibile. Dezvoltarea unor asemenea culturi în spaţiu ar putea contribui la organizarea unor misiuni mai lungi în locuri mai îndepărtate din spaţiu, permiţând NASA să afle mai multe despre univers. ‘Da, există şi alte forme de viaţă în spaţiu!’, a glumit astronautul Scott Kelly pe Twitter.

În a doua jumătate a lunii ianuarie, doi oameni de ştiinţă de la California Institute of Technology (Caltech) au publicat o serie de dovezi indirecte cu privire la existenţa unei a 9-a planete în sistemul nostru solar, în prestigioasa revistă The Astronomical Journal. Această planetă ar fi de 10 ori mai masivă decât Pământul, aflată pe o orbită de aproximativ 20 de ori mai îndepărtată de Soare decât cea a planetei cu numărul 8, Neptun – care se află la o distanţă medie faţă de Soare de 4,5 miliarde de kilometri. Astfel, ‘Planeta 9’ ar realiza rotaţie completă în jurul Soarelui într-un interval de timp de până la 20.000 de ani. Studiul îşi bazează concluziile pe simulările computerizate ce au ţinut cont de orbitele circumsolare neobişnuite pe care le au câteva dintre obiectele mari din Centura Kuiper, centura de asteroizi, comete şi planetoizi ce se întinde dincolo de orbita planetei Neptun (de unde şi denumirea de obiecte transneptuniene). Mai exact, şase astfel de obiecte se deplasează în jurul Soarelui pe orbite eliptice care sunt îndreptate în aceeaşi direcţie, chiar dacă fiecare dintre aceste obiecte se deplasează prin spaţiu cu viteze diferite. În plus, orbitele celor şase obiecte transneptuniene au acelaşi unghi de înclinare de 30 de grade prin raport cu planul relativ al orbitelor celor opt planete cunoscute din sistemul nostru solar. Simulările computerizate ce au fost derulate pentru verificarea acestei ipoteze au confirmat posibilitatea existenţei misterioasei Planete X. Ele au demonstrat că atracţia gravitaţională ce ar fi exercitată de o planetă de aproximativ 10 ori mai masivă decât Terra, ce s-ar deplasa pe o orbită ‘anti-aliniată’ (în care punctul cel mai apropiat faţă de Soare, sau periheliul, se află orientat la 180 de grade faţă de periheliile tuturor celorlalte planete) ar putea explica aceste orbite bizare ale celor şase obiecte din Centura Kuiper.

Tehnologie

La începutul lunii ianuarie, filiala din Elveţia a Disney Research în colaborare cu Şcoala Politehnică din Zurich au anunţat construcţia unui robot capabil să se deplaseze rapid şi cu mare agilitate nu numai pe un teren accidentat, ci şi pe pereţi verticali. Numit ‘VertiGo’, dispozitivul are patru roţi şi două elemente pentru propulsie şi poate face uşor trecerea de la planul orizontal la cel vertical, se poate fixa foarte bine pe un zid din beton şi s-ar putea mişca inclusiv pe un plafon.

Tot la începutul lunii ianuarie o echipă de cercetători taiwanezi ne-a făcut să ne imaginăm că putem fi cavaleri jedi sau lorzi Sith, la fel ca în filmul recent lansat al seriei ‘Star Wars’, prin prezentarea unui program pentru Apple Watch care face posibilă controlarea zborului unei drone prin gesturi simple, intuitive, făcute cu mâna. De asemenea, algoritmul cercetătorilor taiwanezi de la PVD+ poate şi să închidă şi să aprindă luminile într-o casă dar şi să modifice culoarea acestor lumini. Grupul PVD+ a fost înfiinţat în 2013 de Mark Ven, doctorand în inginerie civilă la Universitatea Chung Hsing, alături de profesorul Yang Ming-der şi de alţi trei colegi. Programul pe care l-au scris pentru a controla drone a primit numele Dong şi poate fi instalat pe orice dispozitiv smart.

La jumătatea lunii ianuarie, specialişti americani de la Universitatea de Medicină din Washington şi de la Universitatea din Illinois au prezentat un set de senzori pentru controlul presiunii şi temperaturii intracraniene, care se resorb în timp, fără a mai fi necesară o operaţie chirugicală pentru îndepărtarea lor. Destinate persoanelor cu leziuni cerebrale, aceste implanturi au şi marea calitate de a stabili ‘conexiuni cu zone învecinate’ care să dea informaţii despre starea de sănătate a unui organ şi să permită medicilor ‘să intervină dacă este nevoie’, a explicat neurochirurgul Rory K.J. Murphy, coautor al cercetării.

Planeta

La jumătatea lunii ianuarie, un studiu publicat în revista ‘Nature climate change’ atrăgea atenţia asupra faptului că oceanele, care captează 90% din căldura suplimentară determinată de încălzirea globală, au absorbit în ultimele două decenii o cantitate echivalentă cu cea absorbită începând din 1865. ‘Am calculat că jumătate din căldura absorbită de oceane începând din 1865 a fost produsă după anul 1997’, a stabilit o echipă de oameni de ştiinţă de la laboratorul naţional ‘Lawrence Livermore’ din California. Dacă această absorbţie masivă de căldură a permis limitarea încălzirii atmosferei, ea ar putea constitui o bombă cu ceas care va perturba clima şi mai mult în viitor.

Tot la jumătatea lunii ianuarie, oameni de ştiinţă de la Universitatea Durham, din Marea Britanie, au anunţat descoperirea unui canion uriaş, cu o lungime de peste o mie de kilometri şi adâncime mai mare de un kilometru, sub calota de gheaţă din Antarctica, descoperire confirmată ulterior şi de o expediţie chineză. Această formaţiune geologică depăşeşte ca dimensiune Marele Canion din SUA. Studiul specialiştilor britanici, difuzat la 13 ianuarie, s-a bazat pe prospecţiunile şi cercetările efectuate într-o regiune puţin explorată pe continentul îngheţat, Princess Elisabeth Land. În cadrul aceluiaşi studiu, cercetătorii au depistat şi un mare lac subglacial, cu o suprafaţă de aproximativ 1.250 de kilometri pătraţi.

În a doua jumătate a lunii ianuarie Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) anunţa că media temperaturii mondiale a crescut anul trecut pentru prima dată cu un grad peste nivelul din epoca pre-industrială. Datele prezentate de OMM certifică faptul că anul 2015 a fost cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice, de la începutul secolului al XIX.

Istorie şi Arheologie

După descoperirea unor locuinţe datând din Epoca Bronzului, arheologii au anunţat la jumătatea lunii ianuarie posibila descoperire a unui ‘Pompei britanic’, aflat într-o stare excepţională de conservare. Oamenii de ştiinţă care fac săpături arheologice în Cambridgeshire (în estul Angliei) au descoperit case circulare din lemn, construite pe stâlpi în jurul anilor 1000 î.e.n. Din cauza unui incendiu, casele s-au prăbuşit în apă, iar mâlul a asigurat păstrarea obiectelor în interiorul lor. Arheologii au găsit astfel boluri pline cu mâncare. Au mai descoperit mărgele de sticlă, care par a fi fost parte a unui colier, foarte sofisticate pentru acea perioadă, precum şi textile ţesute din fibre vegetale, provenite îndeosebi din scoarţă de lămâi.

În a doua jumătate a lunii ianuarie a fost publicat un studiu conform căruia basmele copilăriei, precum ‘Frumoasa şi Bestia’ sau ‘Scufiţa Roşie’, îşi au originile în folclorul de acum câteva mii de ani. Apelând la metode folosite de obicei de biologi, oamenii de ştiinţă e la Universităţile din Durham şi Lisabona au studiat legăturile dintre basmele din diferite locuri ale lumii şi au ajuns la concluzia că unele dintre aceste poveşti au rădăcini adânci care ajung până în preistorie. Ei au descoperit că unele basme sunt mult mai vechi decât primele lor apariţii pe hârtie, una dintre poveşti provenind de fapt din Epoca Bronzului, chiar dacă se credea că basmele sunt relativ recente, provenind din secolele XVI – XVII.

Tot din a doua jumătate a lunii ianuarie provine informaţia că oamenii comiteau ‘masacre în masă’ încă de acum 10.000 de ani. O echipă de cercetători a descoperit în Kenya mai multe schelete care poartă urme de răni mortale, sugerând un ‘masacru în masă’ acum 10.000 de ani, când omul preistoric nu era încă sedentar. ‘Nici în vis nu mi-am imaginat că vom găsi rămăşiţe de la cel mai vechi masacru înregistrat în istorie’ la vânătorii-culegători, afirmă Marta Mirazon Lahr, antropolog la Universitatea din Cambridge (Marea Britanie), care a condus săpăturile arheologice. Echipa a descoperit rămăşiţele a cel puţin 27 de persoane – bărbaţi, femei şi copii – pe situl semideşertic Nataruk, în apropierea lacului Turkana din valea Riftului. În urmă cu 10.000 de ani, această zonă situată la marginea unei întinderi de apă avea o faună abundentă, care atrăgea vânătorii-culegători în căutare de hrană. O parte din rămăşiţele umane, care au între 9.500 şi 10.500 de ani, erau împrăştiate pe acest sit.

Medicină

O firmă americană anunţa la începutul lunii ianuarie că lucrează la realizarea unui tatuaj temporar conectat, apt să măsoare indici de sănătate şi să trimită datele unor medici. Ideea este surprinzătoare, însă tatuajul ar putea apărea în curând pe piaţă. Chaotic Moon, un start-up american cu sediul în Austin (Texas), pune la punct un tatuaj conectat, care ar putea fi utilizat într-un cadru medical. Firma, specializată în tehnologii informatice, a dezvoltat un tuş bun conducător electric, capabil să asigure legătura între elemente electronice cum ar fi un microprocesor şi senzori biometrici. Fixat direct pe piele, acest Tech Tat (de la Technologic Tatoo, tatuaj tehnologic) ar putea strânge, înregistra, trimite şi primi date. Astfel ar putea supraveghea activitatea corpului uman, măsurând ritmul cardiac, tensiunea arterială, temperatura, nivelul de stres sau procentul de hidratare. Sincronizat cu un smartphone, tatuajul ar transmite informaţiile în timp real personalului medical, prin intermediul unei aplicaţii specifice.

Tot la începutul lunii ianuarie a fost publicat un studiu în revista medicală britanică ‘British Medical Journal’ (BMJ), potrivit căruia luarea unei pastile contraceptive înainte sau la începutul sarcinii nu creşte riscul de malformaţii congenitale majore la nou-născuţi. Cercetători danezi şi americani au ajuns la această concluzie – care contrazice rezultatele unor studii publicate în trecut – după ce au studiat cazurile a aproape 900.000 de copii născuţi în Danemarca între anii 1997 – 2011. Cercetătorii au descoperit că acei copii născuţi din mame care au continuat să ia pilula contraceptivă după începutul sarcinii nu au avut un risc mai mare de malformaţii congenitale decât cei născuţi din mame care nu au luat pilula sau au întrerupt administrarea acesteia înainte de a deveni gravide.

Două studii publicate în luna ianuarie ajungeau la concluzia că alergiile de care suferă omul modern provin din genele moştenite de la oamenii de Neanderthal şi de la cei de Denisova, veri dispăruţi ai rasei umane ca urmare a încrucişării cu aceste specii în urmă cu aproximativ 40.000 ani. Aceste încrucişări preistorice făcute de toţi oamenii moderni cu excepţia africanilor au dus la moştenirea între 1% şi 6% a genelor hominizilor timpurii precum omul de Neanderthal (după numele porţiunii din valea râului Düssel din Germania unde au fost descoperite primele fosile) şi omul de Denisova (după numele peşterii Denisova din Munţii Altai din Siberia unde au fost descoperite primele fosile). Cele două studii au explicat faptul că trei dintre genele provenind de la aceste două specii umane se numără printre cele mai comune descoperite la oamenii moderni şi joacă un rol important în sistemul imunitar. ‘Studiul nostru arată că încrucişările cu oameni arhaici au avut implicaţii practice pentru oamenii moderni, între care cele mai evidente au fost adaptarea noastră la mediu prin îmbunătăţirea rezistenţei la agenţi patogeni, precum şi metabolismul pentru digerarea alimentelor noi’, a explicat Janet Kelso, de la Institutul Max Planck din Germania, principalul autor al unuia dintre studiile publicate.

(Agerpres/FOTO scijinks.jpl.nasa.gov)