„Zece Mai ne-a fi de-a pururi/Sfântă zi, căci ea ne-a dat/Domn puternic ţării noastre/Libertate şi Regat.” (Alecsandri)

Publicat de nicolaetomescu, 9 mai 2020, 21:17

• 10 mai 1866: Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.

• 10 mai 1877: Carol I a proclamat, în fața parlamentului, independența de stat a României.

• 14 martie/26 martie 1881: camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea țării din principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României.

• Din 1866 şi până în 1948, 10 mai a fost Ziua Naţională a României; se sărbătorea cu mult fast.

• După 1947, regimul comunist a încercat să înlăture urmele monarhiei şi a mutat Ziua Independenţei României pe 9 mai; între 1948-1989, 23 august a devenit sărbătoare națională[1]. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare[2]. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu[3] și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România[4].

[1] După abdicarea forțată a regelui Mihai (30 decembrie 1947), Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

[2] În 1990, după evenimentele din decembrie 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat, la 31 iulie 1990, legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.

[3] Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României. Legea adoptată în 1990 de Parlamentul dominat de FSN și promulgată de Ion Iliescu a avut în vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională.

[4] Prevederea a fost reluată de Constituţia  României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

înregistrare: Nicolae Tomescu, cu Alteța sa Regală Principele Radu al României