Carte deschisă – În memoria lui Valeriu Ştefan
Publicat de Lucian Bălănuţă, 6 aprilie 2015, 10:35
Foiletând, invers, zilele anilor – mulţi,
Pe-o pagină, descoperisem ziua, o zi oareceare
Mie, ţie, lor; nu Maestrului…
Căutase se harta timpului un loc unde din pliscul unui
Vultur căzuse o sământă. Găsind pământul negru
Încolţise; şi crescu, şi crescu, şi crescu…
Până la plită, să cunoască dogoarea focului;
Până la pervazul ferestrei, să vadă lumina zilei,
Până la pragul cel de sus, să simtă durerea,
Până poarta Crucii, să simtă Iubirea…
Adunând cele patru puncte cardinale
Maestrul descoperi – pe calea undelor sacralitatea.
Undeva în inima ţării exista dintotdeauna
Crucea Sfântă. Voind a o cunoaşte găsi
Cartea deschisă: i se-nchi în versuri, în cântec apoi
Melodia armonizând cu focul sacru: Iubirea.
Dorul desăvârşirii l-a urcat, poate prea grăbit
Să-mbrăţişeze neantul…
Drum bun, Maestre! Să ne veghezi continuu…
Olariu Elena, Liceul Răducăneni
