In Memoriam – Octavian Paler
Publicat de nicolaetomescu, 7 mai 2021, 07:45
Octavian Paler
2 iulie 1926/Lisa, județul Făgăraș, actualmente în județul Brașov – 7 mai 2007/București)
***
Feature: Nicolae Tomescu – In Memoriam Octavian Paler
*
Scriitorul, jurnalistul, editorialistul, a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie, respectiv Facultatea de Drept din București (1945-1949). Recomandat de Tudor Vianu pentru a rămâne asistent la „Catedra de Estetică”, a declinat propunerea și a fost angajat în Radiodifuziune. Corespondent special, apoi redactor-șef adjunct la redacția culturală, corespondent „Agerpres” la Roma (câteva luni, la sfârșitul anului 1964), devenea director general al Televiziunii Române (1965-1968), director general adjunct la Radio (1968-1970), redactor-șef la „România liberă” (1970-1983). Demis, în 1983, s-a pensionat medical în același an; evenimentele din 1989 l-au readus director (onorific) al ziarului „România liberă”. S-a aflat în aceeași postură la „Cotidianul”.
A debutat publicistic în 1958, cu versuri în „Luceafărul”, iar editorial abia în 1970, cu volumul de poezii Umbra cuvintelor. Impresionantă a fost linia jurnalelor de călătorie sau cea a literaturii parabolice, volumele care i-au dimensionat statura de mare autor contemporan: Drumuri prin memorie. Egipt-Grecia (1972), Drumuri prin memorie. Italia (1974), Mitologii subiective (1975; ediția a III-a, Polirom, 2008), Apărarea lui Galilei (1978; Premiul Academiei Române), Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor), Viața pe un peron (1981), Polemici cordiale (1983; ediția a II-a, Polirom, 2008), Un om norocos (1984; ediția a II-a, Polirom, 2008), Un muzeu în labirint (1986), Viața ca o coridă (1987; ediția a II-a, Polirom, 2009), Don Quijote în Est (1993), Vremea întrebărilor (1995), Aventuri solitare (1996; ediția a II-a, Polirom, 2008), Deșertul pentru totdeauna (2001), Autoportret într-o oglindă spartă (2004), Calomnii mitologice (2007)… În 2005, a primit Premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor…
***
„Avem timp pentru toate
Să dormim, să alergăm în dreapta şi-n stânga,
să regretăm c-am greşit şi să greşim din nou,
să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,
avem timp să citim şi să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiţii şi boli,
să învinovăţim destinul şi amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările, să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru puţină tandreţe.
Când să facem şi asta – murim.
Am învăţat unele lucruri în viaţă pe care vi le împărtăşesc şi vouă!
Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească
tot ce poţi face este să fii o persoană iubită.
Restul… depinde de ceilalţi.
Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie
altora s-ar putea să nu le pese.
Am învăţat că durează ani să câştigi încredere
şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi.
Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă
ci PE CINE ai.
Am învăţat că te descurci şi ţi-e de folos farmecul cca. 15 minute
după aceea, însă, ar fi bine să ştii ceva.
Am învăţat că nu trebuie să te compari cu ceea ce pot alţii mai bine să facă
ci cu ceea ce poţi tu să faci.
Am învăţat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor
ci contează ceea ce pot eu să fac pentru a rezolva.
Am învăţat că oricum ai tăia
orice lucru are două feţe.
Am învăţat că trebuie să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde
s-ar putea să fie ultima oară când îi vezi.
Am învăţat că poţi continua încă mult timp
după ce ai spus că nu mai poţi.
Am învăţat că EROI sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie
indiferent de consecinţe.
Am învăţat că sunt oameni care te iubesc
dar nu ştiu s-o arate.
Am învăţat că atunci când sunt supărat am dreptul să fiu supărat
dar nu am dreptul să fiu şi rău.
Am învăţat că prietenia adevărată continuă să existe chiar şi la distanţă
iar asta este valabil şi pentru iubirea adevărată.
Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu
nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul.
Am învăţat că indiferent cât de bun îţi este un prieten
oricum te va răni din când în când,
iar tu trebuie să-l ierţi pentru asta.
Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii
câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi.
Am învăţat că indiferent cât de mult suferi,
lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.
Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea influenţa personalitatea
dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii.
Am învăţat că, dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc
şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc.
Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc
şi nu faptele sale.
Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru
şi pot vedea ceva total diferit.
Am învăţat că indiferent de consecinţe
cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi ajung mai departe în viaţă.
Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore
de către oameni care nici nu te cunosc.
Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat
când te strigă un prieten vei găsi puterea de a-l ajuta.
Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul
poate linişti durerile sufleteşti.
Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult
îţi sunt luaţi prea repede…
Am învăţat că este prea greu să-ţi dai seama
unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.
Am învăţat să iubesc
ca să pot să fiu iubit.”
