#InfoEconomic: Ana Călugăru, coordonator comunicare Ejobs România: în regiunea Moldovei, Iașiul, urmat de Bacău, ”este județul care are cea mai mare ofertă de job-uri part-time, dar care atrage și cele mai multe aplicări. Media salarială netă la nivel național pentru cei care lucrează part-time este undeva la 3000 de lei. Dar dacă ne uităm la regiunea Moldovei, această medie coboară undeva la 2500 de lei”.

Publicat de hdaraban, 4 martie 2025, 17:03

Numărul de aplicări pentru joburile part-time a crescut de la începutul anului față de aceeași perioadă a lui 2024. Oferta locurilor de muncă cu normă parțială urmează același trend în acest sens. Pe platforma Ejobs,  din cele 1,6 milioane de aplicări înregistrate de la începutul anului și până acum, 232000 au fost pentru job-urile part-time, în creștere cu 10% față de aceeași perioadă din anul trecut.

Datele, de altfel, se regăsesc într-o analiză a companiei, document ce scoate în evidență mai multe evoluții ale pieței locurilor de muncă, plecând de la cerere și ofertă până la tendințele de ordin social.

La #InfoEconomic, Horia Daraban a discutat despre aceste evoluții cu doamna Ana Călugăru, coordonator comunicare în cadrul companiei menționate.

Invitata vorbește despre domeniile unde se găsesc cele mai multe oferte, dar și despre particularitățile pe care le are zona Moldovei. De altfel, la capitolul numărului de locuri de muncă cu normă parțială, Iașul este pe primul loc între ce le opt județe ale Moldovei, și în primele cinci la nivel național.

O altă particularitate este faptul că salariile pentru joburile part time sunt mai mici în nord estul țării comparând cu ceea ce se înregistrează în alte regiuni: ”media salarială netă la nivel național pentru cei care lucrează part-time este undeva la 3000 de lei. Dar dacă ne uităm la regiunea Moldovei, această medie coboară undeva la 2500 de lei”.

Legat de evoluția pieței locurilor de muncă în acest, Ana Călugăru precizează că ”angajatorii își pun puțin pe pauză orice planuri de extindere, altele decât cele care sunt ghidate de situații de urgență. Toți sunt cu ochii pe ceea ce se va întâmpla în zona politică în luna mai. Toți sunt cu ochii pe efectele economice la care vom fi martori și, din acel moment încolo, probabil că vom vedea schimbări. Însă chiar și acum, la început de lună martie, este timpuriu să facem predicții, pentru că realmente nimeni nu știe concret cum vor arăta lucrurile de la jumătatea anului încolo”.

Horia Daraban: Spuneam în introducere a dialogului nostru de creștere a cererii, dacă e să ne raportăm la numărul de aplicări, vin aceasta concomitent cu o ofertă mai bogată?

Ana Călugăru: Dacă în ceea ce privește aplicările, era de așteptat să vedem o creștere a acestora, mai ales că nu traversăm un context economic prielnic pentru nimeni, nici pentru angajatori, dar mai ales nici pentru candidați și angajați. Prin urmare, în astfel de perioade, vedem o dată cum crește la nivel general numărul de conturi nou create în platformă, respectiv numărul de candidați care se află în mod activ în căutarea unui loc de muncă. Vedem mai departe cum crește numărul de aplicări pe toate categoriile de candidați. Și mai în detaliu de atât, vedem cum cresc aplicările pe anumite segmente, care arată, spre exemplu, nevoia de a avea un al doilea loc de muncă.

Și aici ne referim strict la numărul de aplicări pentru job-urile part-time, pentru că ele, de cele mai multe ori, ascund în spate o nevoie punctuală a candidaților de a-și suplimenta veniturile și singura metodă pe care o au la dispoziție este aceea de a-și găsi un nou loc de muncă cu jumătate de normă. Și cumva, ceea ce spun este întărit de profilul aplicărilor, dar și profilul job-urilor pentru part-time, respectiv dacă la nivel general undeva la 12% dintre aplicări sunt pentru job-urile remote, în ceea ce privește job-urile part-time remote, procentul crește undeva la 30%.

Horia Daraban: Deci, într-un fel, part-time se întâlnește cu ideea lucrului de acasă?

Ana Călugăru: Da, pentru că foarte mulți dintre candidați vor să se angajeze part-time, nu pentru că vor să lucreze part-time, ci pentru că mai vor un al doilea job, pe lângă cel pe care îl au deja, care este de obicei full-time, de luni până vineri. Și atunci caută un part-time pe care să-l poată face de acasă, prin urmare să îl poată face în paralel cu job-ul principal, tocmai pentru că, așa cum spuneam, au nevoie de o sursă suplimentară de venituri. Cei mai mulți dintre ei vor să facă acest lucru pe o perioadă determinată de timp, fie până depășesc o perioadă mai dificilă din punct de vedere financiar, fie până reușesc să strângă sumele necesare unei achiziții mai mari, unei achiziții mai importante.

Deci nu vor să facă din asta un stil de a lucra pe termen lung, ci vor pur și simplu să treacă un anumit moment sau un anumit pas, o anumită etapă financiară, după care vor renunța la oricare dintre cele două job-uri care le aduce cele mai mici venituri și să rămână cu un singur job care să fie suficient pentru cheltuielile lunare pe care le-au.

Horia Daraban: Ați oferit dumneavoastră explicațiile, motivațiile care stau la baza creșterii numărului de aplicări pentru locurile de muncă cu normă parțială. Dar, de cealaltă parte, ce-l determină pe un angajator să opteze pentru astfel de soluții în privința angajării forței de muncă pentru job-uri part-time?

Ana Călugăru: Aici trebuie să recunosc că cifrele au fost cumva surprinzătoare și pentru noi, pentru că în 2023, după cum știți, contractele de muncă parte au început să fie impozitate la nivelul contractelor full-time pe salariul minim pe economie. Și atunci, am observat brusc o scădere a interesului angajatorilor pentru acest tip de contracte și a crescut numărul de contracte full-time. Bineînțeles, cele care au fost înlocuite au fost pentru salariul minim pe economie. 2023, 2024 au fost doi ani în care am văzut, probabil, cele mai scăzute niveluri ale job-urilor part-time postate la noi în platformă, dar 2025 a venit cu o creștere care a surprins pe toată lumea, mai ales că vorbim despre creșteri în domenii care au rămas fără acele facilități fiscale. Și mă refer aici la doar două dintre ele, pentru că doar două dintre ele se regăsesc în acest top al angajatorilor care au crescut numărul de job-uri; mă refer la industria alimentară și la construcții. Cumva, poate pentru ele este o formă de optimizare fiscală, pentru că, probabil, pentru a nu renunța la o parte dintre angajați preferă să modifice tipul de contracte pe care le au, poate alții, în loc să fac angajări noi pentru full-time, fac angajări și, mă rog, lucrează cu echipe subdimensionate pe contracte part-time. Este foarte probabil ca pentru angajatori să fie, cumva, o formă de a testa piața în acest moment, pentru a lucra cu echipe ceva mai suple pe costuri ceva mai suple decât până acum. Dar, cum spuneam, a fost cumva surprinzătoare pentru piață această deschidere bruscă a angajatorilor față de joburile part-time.

Horia Daraban:  Ce domenii, ce este căutat acum în zona asta a locurilor de muncă cu normă parțială. Ce domenii profesionale?

Ana Călugăru: Aici există o suprapunere aproape perfectă. Topul domeniilor care postează cel mai mult job-uri part-time este aproape identic cu topul domeniilor care atrag, deoarece candidații se uită în platformă, văd unde sunt cele mai multe job-uri pe profilul pe care și-l doresc ei, respectiv part-time și atunci aplică acolo unde văd cel mai mare volum de oportunități. Și atunci vorbim despre retail, call center, industria alimentară, turism, transporturi. Sunt domenii care și în trecut postau joburi part-time în mod consistent. Nu este o surpriză apariția acestor domenii în clasament. În plus, trebuie menționat faptul că, dacă vorbim despre joburi part-time, în cea mai mare parte a cazurilor, vorbim despre job-uri pentru segmentul entry-level, respectiv pentru candidați care au maximum doi ani de experiență, nu neapărat foarte tineri, dar și pentru tineri; și vorbim și despre job-uri pentru cei din segmentul ”blue collar” (candidați care nu au studiile superioare absolvite). Deci, cumva, acesta este profilul de job-uri, dar și profilul de candidați care sunt căutați pentru job-urile part-time. Nu mai există această percepție din trecut că job-urile part-time sunt acele job-uri care se adresează exclusiv studenților, spre exemplu, care vor să lucreze în timp ce își urmează studiile sau elevilor din anii terminali de liceu. Acum, vedem multe cazuri, candidați care au poate peste 45 de ani și care, așa cum spuneam, motivați de faptul că au nevoie de o suplimentare a veniturilor pe o perioadă determinată de timp, aleg să-și mai ia un job în paralel cu job-ul lor principal, sau să lucreze în weekend sau să lucreze pe bază de proiect, dar tot așa, pe contract cu jumătate de normă.

Horia Daraban: Apropo de ceea ce ați spus dumneavoastră, prin prisma ceea ce se întâmplă pe platforma Ejobs România, ce preferă angajatorul, generic vorbind? Un tânăr lipsit de experiență sau o persoană matură care a trecut, să spunem așa, prin mai multe planuri profesionale și a ajuns să aplice și pentru un job part-time?

Ana Călugăru: Și din acest punct de vedere, 2025 pare a fi anul revelaților. Ne surprinde și schimbarea de abordare a angajatorilor cu privire la segmentele de vârstă ale candidaților preferați. În ultimii doi-trei ani a existat o percepție foarte clară a faptului că tinerii sunt extrem de căutați pentru că sunt nativi digital, așa cum se numesc, pentru că par a fi mult mai bine digitalizați decât alte segmente de vârstă. Teoretic, învață mai repede și există această frustrare, dacă putem să o numim astfel, din partea candidaților care au peste 45 de ani, că, deși au experiență, nu mai sunt căutați, pentru că sunt căutați cei foarte tineri, care nu au neapărat niște competențe clare și nu au nici experiență, dar au acest spirit mult mai proaspăt și au acest argument al digitalizării mult mai puternic.

Acum nu mai vedem acest lucru, tocmai pentru că angajatorii nu își mai permit și angajează cu prudență și nu se hazardează atunci când își fac planurile de recrutare. Sunt companii care lucrează cu echipe, cum spuneam, subdimensionate și atunci preferă când angajează pe cineva să angajeze un candidat care să devină productiv din prima săptămână, dacă se poate, ori acest lucru nu este posibil cu un candidat foarte tânăr, care nu a mai lucrat niciodată. Aceste proceduri prin care candidatul este introdus în companie, este familiarizat cu tot ce înseamnă compania, durează, în cazul tinerilor, poate și două luni. Este un timp pe care mulți angajatori nu și-l mai permit acum. În plus, din păcate, este o realitate faptul că candidații foarte tineri sunt destul de instabili, au o rezistență destul de scăzută la frustrare și creează o rată de fluctuație mare de personal, lucru pe care, din nou, un alt lucru pe care angajatorii nu și-l mai permit acum.

Și atunci, cumva, încep să se orienteze spre persoane care să le ofere măcar acest element de stabilitate. Și atunci vorbim despre candidați care au de la 30 de ani în sus. Posibil să fie o situație temporară, nu știm, dar este o schimbare pe care o vedem față de anul trecut și mai ales față de acum doi-trei ani.

Horia Daraban: În ce măsură aceste job-uri part-time se transformă în locuri de muncă full-time, cu normă întreagă?

Ana Călugăru: Destul de puține, în acest moment. Cei care postează sau cei care se angajează part-time au foarte clar în minte faptul că vor un angajat care să lucreze cu jumătate de normă sau că vor un job pentru 4 ore sau 6 ore  pe zi; nu mai sunt acele cazuri, cum spuneam, ale studenților care vin, se angajează part-time și apoi cresc, evoluează și obțin un job full-time. Nu, acum, sunt foarte clare așteptările tuturor.  Destul de puține, probabil, se vor transforma în job-uri full-time.

Horia Daraban: Aș vrea să îndreptăm dialogul nostru și către zona Moldovei. Ce se întâmplă în cele opt județe? Evident, raportându-ne la subiect, la job-urile part-time. Sunt anumite zone ale regiunii cu o ofertă mai bogată, altele cu o ofertă mai scăzută?

Ana Călugăru: Cu siguranță. Dacă ne uităm pe joburi, Iașul este, așa cum era și de așteptat, județul care are cea mai mare ofertă de job-uri part-time pentru candidați, dar care atrage, evident, și cele mai multe aplicări. Iașul, de altfel, se află, la nivel general, la nivel național, în top cinci județe cu cele mai multe job-uri, job-uri din toate categoriile, nu doar part-time. De la începutul anului și până acum au fost postate aproximativ 3000 de job-uri part-time pentru Iași. Urmează Bacăul, cu undeva la 2800 de joburi part-time, Suceava, Galați, Neamț și celelalte județe sunt undeva sub 800 de job-uri part-time.

 Iar domeniile, în cazul în care sunt candidați din această regiune care sunt interesați de opțiunea de a lucra cu jumătate de normă, domeniile în care au cele mai multe șanse de angajare sunt servicii sunt retail, call center, industria alimentară, turism și transporturi.

Horia Daraban: Comparând, aceeași dinamică pentru toate regiunile României sau sunt fluctuații, diferențe?

Ana Călugăru: Pot fi fluctuații, dar destul de mici. Dacă la nivel general, de exemplu, vedem retail-ul pe primul loc, în regina Moldovei vedem serviciile pe primul loc și retail-ul pe locul al doilea. Sunt fluctuații, dar destul de mici,  insuficiente ca să creeze niște specificități ale regiunii și care să ne creioneze o imagine aparte față de restul țării. Ce vă mai pot spune și poate asta ar fi de interes pentru cei care vor să lucreze cu jumătate de normă este faptul că media salarială netă la nivel național pentru cei care lucrează part-time este undeva la 3000 de lei. Dar dacă ne uităm la regiunea Moldovei, această medie coboară undeva la 2500 de lei.

Horia Daraban: Având datele momentului prezent, putem anticipa ce se va întâmpla? Dau un exemplu, peste câteva luni, evident, raportându-ne la cererea și oferta pentru locurile de muncă cu normă parțială, pentru job-urile part-time.

Ana Călugăru: Până în toamnă, lucrurile vor continua să urmeze aceeași tendință. Probabil, vor crește undeva spre vară, când, în general, angajatorii din HORECA, din turism, din industria alimentară cresc numărul de proiecte sezoniere și atunci angajează și part-time. Este o specificitate anuală a verii, dar din toamnă, este posibil să vedem anumite schimbări. În acest moment, inclusiv angajatorii își pun puțin pe pauză orice planuri de extindere, altele decât cele care sunt ghidate de situații de urgență, cum ar fi nevoie de înlocuire imediată și așa mai departe. Le pun un pic în așteptare. Toți sunt cu ochii pe ceea ce se va întâmpla în zona politică în luna mai. Toți sunt cu ochii pe efectele economice la care vom fi martori și, din acel moment încolo, probabil că vom vedea schimbări. Însă chiar și acum, la început de lună martie, este timpuriu să facem predicții, pentru că realmente nimeni nu știe concret cum vor arăta lucrurile de la jumătatea anului încolo.

Cu siguranță, ceea ce se va întâmpla dincolo de fiecare industrie în parte, ceea ce se va întâmpla la nivel macro, își va spune cuvântul și asupra planurilor de angajare.

Varianta audio a interviului:

sursa foto: IA/Gemini