#InfoEconomic: Cecilia Țugulia, președintele Asociației Producătorilor Locali ”Produs în Iași”: ”pentru noi, importante sunt schemele de calitate, calitatea produsului pe care îl punem pe piață”
Publicat de hdaraban, 12 februarie 2025, 12:10 / actualizat: 12 februarie 2025, 15:01
Potrivit unui studiu ”iSense Solutions” realizat în 2022, pentru 37% dintre românii din mediul urban, un producător se încadrează în categoria de producător local, dacă produsele alimentare au la bază rețete tradiționale românești, iar 36% consideră că trebuie să comercializeze produsele în localitatea sau regiunea în care sunt produse.
Când vorbim despre percepția cu privire la producătorii locali, același studiu arată faptul că cei din mediul urban îi asociază pe aceștia cu o calitate ridicată și tradiție, prin folosirea rețetelor autentice, percepându-le produsele ca fiind sănătoase.
Totodată, aceștia îi asociază cu sustenabilitatea, pentru că susțin comunitățile locale și economia națională.
Sunt mai mult motive pentru care produsele românești sunt alese: 64% dintre consumatori afirmă că sunt gustoase, 56% o fac pentru a susține afacerile locale. Pentru 54%, produsele locale sunt mai sănătoase și tot 54% declară că le aleg pentru gustul tradițional românesc.
Cu aceste repere pe fundal, la #Infoeconomic, doamna Cecilia Țugulia, antreprenor din categoria producătorilor locali în domeniul panificației, președinte al Asociației Producătorilor Locali ”Produs în Iași”, a vorbit despre provocările care apar pe drumul pe care îl parcurge un produs local pentru a ajunge la client: lipsa mâinii de lucru calificate, chestiunile de ordin legislativ, aspectele financiare și, nu în ultimul rând, relația dintre producătorii locali și marii retaileri.
Interlocutoarea lui Horia Daraban spune că, ”pentru noi, micii producători locali din cadrul Asociației Producătorilor Locali ”Produs în Iași”, importante sunt schemele de calitate, calitatea produsului pe care îl punem pe piață”.
Plecând de la exemplul produsului pe care îl oferă pe piața locală, Cecilia Țugulia, spune că produsele locale trebuie să fie din ”ingrediente pe care consumatorii le recunosc, ingrediente pentru care nu au nevoie de un dicționar ca să le înțeleagă”.
Horia Daraban: Plecând de la datele oferite în introducere a dialogului nostru, din punctul dumneavoastră de vedere, cine intră în această categorie a producătorului local?
Cecilia Țugulia: Producătorul local, în concepția noastră, este acel producător care își desfășoară activitatea în zona în care noi locuim. De aia se spune producător local, faci în locul unde exiști, unde îți desfășori viața. Producătorii locali din județul Iași, că la ei o să fac referire, sunt pe raza județului Iași. Își desfășoară activitatea și în mediul urban și în mediul rural. Își valorifică marfa local, ori în relația directă cu clientul, prin piețe, târguri, evenimente specifice, ori în magazinele proprii, ori în magazinele partenere, mai puțin cei care reușesc să intre în supermarket-uri și marii retaileri.
Horia Daraban: Vom reveni la subiectul acesta. Până la urmă este nebunia unui individ în a face ceva pe plan local sau ceea ce rezultă este relația dintre cerere și ofertă?
Cecilia Țugulia: Cred că este o combinație între cele două, pentru că fără un dram de curaj și de nebunie, oricât de mult ai vrea, nu poți să faci minuni. Chiar dacă cererea și oferta dictează piața, îți trebuie acel curaj și acea doză de nebunie, aș putea spune, ca să faci produse atestate tradițional, să faci produse certificate ecologic, produse cu scheme de calitate în spate, nu orice fel de produs. În categoria de producători lor locali pot fi mai multe entități care produc alimente, dar pentru noi, micii producători locali din cadrul Asociației Producătorilor Locali ”Produs în Iași” importante sunt schemele de calitate, calitatea produsului pe care îl punem pe piață. Și aici intervine curajul și doza de nebunie de care vorbeam.
Horia Daraban: Câți membri are asociația pe care o reprezentați și, lărgind orizontul, există o statistică, există o centralizare a numărului producătorilor locali de la nivelul județului Iași?
Cecilia Țugulia: Există, bineînțeles. În rândul asociației noastre activează undeva la 25 de producători care se pliază pe cerințele noastre, să spunem așa, și pe idealurile noastre. Dar la nivelul județului Iași sunt mult mai mulți, mulți sunt în zona de agricultură, legumicultură și apicultură. Această listă este disponibilă pe o platformă care se numește ”Gust de Iași”, spre exemplu, o platformă dezvoltată în parteneriatul dintre Primăria Municipiului Iași, Academia Română și asociația noastră; o platformă care este informativă și, acolo, dacă intrați, veți vedea pe categorii toți producătorii care au autorizație de funcționare. Este foarte important să înțelegem ce înseamnă un producător autorizat, un producător care are un circuit, un flux tehnologic bine pus la punct și avizat de autoritățile locale. Nu vorbim de gospodina de toamnă, care face câteva borcane de zacuscă în cămara ei și le scoate la vânzare la poarta casei sau, mai nou, pe diverse site-uri și grupuri de Facebook sau Instagram.
Horia Daraban: Ce exploatează producătorul local în a fi aproape de consumator? Sigur, plecând de la cerere și ofertă, există particularități în cazul nostru?
Cecilia Țugulia: În orice domeniu trebuie găsite particularități. Nevoia este cea care dictează apariția unui produs pe piață. În cazul nostru, apariția pâinii cu maia, în cadrul brutăriei noastre, a avut legătură cu ce se întâmplă la nivel de sănătate. Nu avem surse de alimentare sănătoase, care să respecte principii de alimentație sănătoasă; adică, industria alimentară la ora actuală, datorită consumul destul de ridicat, s-a dat și la a folosi substanțe chimice, nu substanțele naturale care intră în compoziția ingredientelor. Și atunci, noi am început să dezvoltăm această pâine din dorința de a arăta oamenilor că se poate consuma sănătos și din proveniență locală, adică apă, făină, sare. Sunt ingredientele care definesc pâinea noastră și nimic mai mult. Celelalte nu au ce căuta și invităm clienții să extrapoleze această triere a alimentelor pe care o fac, uitându-se foarte bine pe etichetă. Trebuie să fie ingrediente pe care ei le recunosc, ingrediente pentru care nu au nevoie de un dicționar ca să le înțeleagă.
Atunci ei vor ști că se află în fața unui produs natural. Mai mult, să înțeleagă însemnele de pe etichete, ce simboluri apar, dacă avem o frunzuliță verde, ce înseamnă, dacă avem un tricolor, ce înseamnă. Încercăm să explicăm oamenilor care sunt elementele cheie pe care ar trebui să le urmărească în alegerea unui produs, care face parte din coșurilor zilnic.
Horia Daraban: În ideea a ceea ce ați spus dumneavoastră și prin prisma experienței pe care o aveți, care sunt provocările în a aduce produse ecologice, produse sănătoase aproape de clientul local?
Cecilia Țugulia: În primul și în primul rând, vorbim de lipsa mâinii de lucru calificată, pentru că e un domeniu în care a face natural parcă s-a uitat, parcă lumea nu mai știe ce înseamnă să gătești în casă și să faci un produs absolut sănătos și 100% natural. Apoi sunt provocările legislative care te forțează și pe bună dreptate, să respecți anumite criterii. Aici intervin aspectele financiare. Tu trebuie să fii profitabil, ca să poți să reinvestești în afacerea ta, ca să fii la nivelul celorlalți jucători de pe piață, pentru că suntem totuși competitori, direct sau indirect, cu marii producători locali, naționali sau internaționali. Pentru că vorbim de Uniunea Europeană, produsele noastre sunt într-o competiție la nivel european. Apoi intervin celelalte aspecte legate de zona de antreprenoriat, care presupun să dezvolți afacerea apelând la anumite credite bancare.
Iar dacă e să ne uităm pe piața românească, cu cât se împrumută un antreprenor din România, ca și dobândă de la băncile locale, și cu cât se împrumută de pe piața bancară din Uniunea Europeană un alt producător din celelalte state membre ale Uniunii Europene, se vede o mare diferență, ceea ce pe noi, antreprenori români, nu ne ajută, din contră, ne împiedică să fim din ce în ce mai competitivi pe această piață; plus, legislația, care în unele state membre ale Uniunii Europene favorizează apariția unor astfel de produse cu scheme de calitate în spate, favorizează producătorii locali, producătorii autohtoni. Cred că mulți dintre noi, care am avut ocazia să călătorim în afară, am văzut că în centrele marilor metropole găsim piețe dedicate producătorilor locali, unde numai ei au dreptul să vândă. Acolo avem piețe care sunt extraordinar de frumoase și de atractive, piețe care oferă o experiență gastronomică dincolo de tradiția locului.
Vorbim de o experiență culinară care te duce în zona de turism, de atracție turistică. Sunt multe de discutat pe tema aceasta ca diferențe și provocări în ceea ce privește accesul micilor producători pe piață, iar nu în cele din urmă, este accesul către marile supermarketuri.
Horia Daraban: Apropo de acest subiect, pentru că tot există această perioadă disputa, hai să spunem, în cheie politică, cum vedeți dumneavoastră relația cu marii retaileri, din punctul de vedere al producătorului local?
Cecilia Țugulia: Este o relație, care cred că ar putea să funcționeze mai bine și care ar trebui reglementată și din partea statului, mai coerent. Avem legi, care nu sunt puse în practică și aici o să vă dau un exemplu strict legat de un produs care este produs în România și care ajunge într-un supermarket și căruia i se a pune un adaos comercial diferit față de un alt produs care vine din altă țară a Uniunii Europene și căruia i se pune un adaos comercial mai mic: există legea concurenței, care spune foarte clar că la produse similare nu ai voie să practici adaosuri comerciale diferite. Lucrul acesta, din păcate, se întâmplă, de aceea vedem la raft un ulei venit din Franța și costă, nu știu, 10 lei, dau un exemplu, și un ulei venit din România, produs aici cu mai puțini kilometri, cu mai puțin cost pe mâna de lucru, undeva la 16-17 lei, adică o diferență foarte mare.
Apoi, poziționarea produsului la raft: în față vezi produsele, cele care sunt marcă proprie ale supermarket-ului respectiv, care nu sunt neapărat din țara noastră; și mai jos, unde nu prea te uiți în mod normal, vezi produsele românești. Adică, trebuie să le cauți, trebuie să faci eforturi ca să găsești produsele din țara ta. Cred că ne-ar ajuta foarte mult dacă ar exista o legislație care să spună foarte clar supermarket-urilor să aibă un procent minim sub care să nu se scadă prezența producătorilor locali în supermarket-uri. Cred că ar fi bine să fim identificați foarte clar, un colț al producătorilor locali, distinct de tot restul magazinului, unde românul știe că acolo găsește doar produse românești și nu trebuie să le caute el, alandala, printr-un raft.
Horia Daraban: Ar putea reprezenta, reprezintă târgurile de produse locale, evenimentele de prezentare, de desfacere a acestora, o soluție viabilă la sincopele în relația dintre producătorul local și marii retaileri?
Cecilia Țugulia: Da, este un exemplu care Iași a demonstrat că funcționează. Și aici vorbim de târgul ”Iașul în bucate”, care se desfășoară deja de trei ani, cu o adresabilitate din ce în ce mai mare, din ce în ce mai mulți producători doresc să participe la acest târg și din ce în ce mai multe persoane vin către aceste târguri, pentru că au înțeles că acolo este un târg unicat, un târg în care au ocazie să se întâlnească direct cu producătorul. Relația dintre consumatori și producători este directă, nu intermediată, așa cum se întâmplă în supermarket-uri, așa cum se întâmplă în alte piețe, unde nu prea mai găsim producătorii, ci intermediarii care, din păcate, profită cel mai mult și câștigă cel mai mult în tot lanțul acesta de punere a unui produs pe piață.
Horia Daraban: Există un portret robot al clientului care caută produse locale, care este acesta?
Cecilia Țugulia: Din punctul nostru de vedere, este mama care dorește să-și hrănească familia cât mai sănătos și care are obligația de a alege produsele românești pentru ca economia să meargă mai departe, economia locală și banul să se întoarcă în propriul buzunar. De fapt și de drept, asta înseamnă să consumi local: să-ți păstrezi banul în propria curte, dar îl treci din buzunarul stâng în buzunarul drept.
Horia Daraban: Din postura de președinte al Asociației Producătorilor Locali ”Produs în Iași”, cu siguranță le puteți spune ce pregătiți pentru acest an, 2025.
Cecilia Țugulia: Pentru anul 2025, vom continua proiectele care țin de ”Iașul în bucate”, de platforma ”Gust de Iași”. În continuare, vom disemina informații către copii, către cei care reprezintă viitorul nostru și vom dezvolta proiecte care vor atrage atenția și vor uimi, în același timp, prin frumusețea lor. Și aici mă refer la un proiect care se va implementa anul acesta și care se numește ”Moara culturală” și este un fenomen, care, în zona noastră, a Moldovei, nu s-a întâmplat niciodată. Moara Probota va avea ocazia să primească copiii într-un spațiu imersiv, o cunoaștere la un alt nivel, cu alte simțuri, iar la nivel național, vom avea acțiuni care vor da un gust mai bun României. Și aici mă refer la o mișcare, care ține de promovarea produselor locale la nivel național, regional, mult mai bine și mult mai coerent, organizându-ne mai mulți producători sub aceeași umbrelă.
Varianta audio a interviului:
Sursa foto: Cecilia Țugulia
