#StareaEducației (INTERVIU) Marius Manea, șeful Centrului de Consiliere, Evaluare și Prevenire Antidrog Iași: “Vârsta celui mai mic consumator de droguri, la Iași, este de 15 ani. Bariera dintre consumul ocazional și cel dependent este practic invizibilă.”

Publicat de gabrielarotaru, 17 noiembrie 2024, 09:34

Consumul de droguri în rândul adolescenților și tinerilor reprezintă una dintre problemele majore ale societății în care trăim. Cifrele oficiale arată că cei mai mulți consumatori încep să folosească aceste substanțe în adolescență. Potrivit statisticilor, vârsta medie de debut a consumului de substanțe psihoactive și alcool este de 13 ani. Există adolescenți care consumă droguri în mod regulat și adolescenți care consumă ocazional sau din curiozitate. Ambele categorii se expun unor riscuri foarte mari.

Despre importanța prevenirii consumului de droguri în rândul adolescenților și tinerilor a discutat colega noastră, Andreea Daraban, cu domnul comisar șef Marius Manea, șeful Centrului de Consiliere, Evaluare și Prevenire Antidrog Iași.

Andreea Daraban: Care este  amploarea acestui fenomen în România,domnule comisar șef ?

Marius Manea: Din perspectiva noastră, ca lucrători ai Agenției Naționale Antidrog, chiar și un singur caz este o mare problemă. O comparație între orașe nu putem să avem pentru că mediile în care trăim sunt total diferite. Spre exemplu, nu putem să comparăm orașul Iași cu un alt oraș cum este Vasluiul. Centrul Regional de Prevenire, Valoare și Consiliere Antidrog Iași are în subordinea sa două centre județene: Centrul Județean Iași și Centrul Județean Vaslui. Practic, nu putem să comparăm aceste două orașe, pentru că Iașiul este un oraș universitar, are o populație mult mai mare în comparație cu Vasluiul. Spre exemplu, avem în jur de 140 de mii oameni noi în fiecare an, avem aici studenți și astfel tiparele de consum sunt diferite, tendințele sunt diferite.

Andreea Daraban: Iașiul unde se situează în privința consumului de droguri? Se constată o creștere a numărului de consumatori sau dimpotrivă?

Marius Manea: Vă pot spune acest lucru din punct de vedere al adresabilității consumatorilor de droguri către Centrul de Prevenire, Valoare și Consiliere Antidrog Iași. Spre exemplu, dacă ar fi să facem o comparație față de anul trecut, nu avem o diferență foarte mare. Cu cât sunt mai mulți, cu atât mai bine, pentru că înseamnă că oamenii vin către noi și doresc să renunțe la consumul de droguri. La nivel de țară suntem printre primele orașe care au o adresabilitate mare, dar din nou raportăm acest lucru la faptul că suntem între primele trei orașe ale țării. Suntem un oraș mare și faptul că vin către noi ne bucură, pentru că noi știm că există consum de droguri. Dar ceea ce ne interesează este că acești oameni să fie informați corect cu privire la riscurile asociate consumului de droguri. Ne interesează că acești oameni, care sunt, exact cum spuneați dumneavoastră, unii sunt dependenți, unii nu, persoanele dependente, să aibă posibilitatea să primească ajutor specializat din partea noastră, să fie consiliați, în primul rând, să fie evaluați din punct de vedere medico-psiho-social, ulterior să beneficieze de programe integrate de asistență în vederea renunțării la consum și ulterior reintegrare social. Pentru că ați spus foarte bine, o persoană poate să consume droguri, fie ocazional, fie dependent. Însă ceea ce este deosebit de important de precizat este faptul că bariera dintre consum ocazional sau recreațional, cum mai este utilizat, și între consum dependent este practic invizibilă. Niciodată nu poți să știi când devii dependent. Îți dai seama de lucrul acesta, uneori prea târziu. De aceea, ne bucură faptul că avem persoane care vin către noi benevol, pentru că aici practic este un lucru foarte important de precizat. Beneficiarii centrului nostru sunt persoane trimise de către alte instituții precum DIICOT, Serviciul de Probațiune, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Penitenciar, Centrul de Reținere și Arest Preventiv. Însă pe lângă aceste persoane care vin către noi, trimise de către alte instituții, sunt și persoane care vin benevol. Noi știm că există consum de droguri. Există statistici. Avem o proporție de 16% din totalul populației generale, care a declarat că a consumat cel puțin o dată în viață un drog. De aceea nu trebuie să pornim de la premisa că toată lumea consumă droguri. Nu, nu este adevărat. Sunt foarte multe persoane informate, știu să aleagă și astfel știu să se ferească de anumite pericole și ispite în acest domeniu. Pe cei 16% trebuie să ne concentrăm în așa fel încât să reușim să-i informăm și să-i sprijinim, mai ales pe cei care ne cer ajutorul.

“Tiparele de consum diferă de la o zonă la alta a țării. La Iași, drogul cel mai    consumat este canabis.”

Andreea Daraban: Dintre acești 16%, ce categorie de vârstă predomină? Cine consumă cel mai mult în rândul celor 16%?

Marius Manea: Ponderea cea mai mare de consumatori o întâlnim între vârstele de 15 și 24 de ani. Există, bineînțeles, și cazuri de consum ale persoanelor cu vârste mai mici, spuneați și dumneavoastră, media este de 13 ani, atunci când vorbim de vârstă mica. Au fost întâlnite cazuri și mai mici de consum de droguri, dar acelea au fost izolate.

Andreea Daraban: Această statistică este valabilă și pentru județul Iași?

Marius Manea: Pentru județul Iași nu am avut până în momentul de față un consumatori cu vârsta atât de mică. Spre exemplu, din colaborarea noastră cu DGASPC avem  consumatori care pornesc de la vârsta de 15 ani. Cam aceasta a fost cea mai mică vârstă înregistrată anul acesta din punct de vedere al adresabilității la centrul nostru.  Și, de asemenea, vă pot spune că avem colaborări și cu alte structuri, spre exemplu Spitalul de Copii “Sfânta Maria”, Spitalul de Psihiatrie Socola și celelalte spitale care ne transmit în fiecare lună date și astfel, în urma analizării acestora, noi putem să ne facem o diagnoză locală. Toate aceste date sunt analizate atât trimestrial, semestrial, dar și anual, iar în baza analizării acestor date, mai ales la nivel anual, putem să ne facem o proiectare și o diagnoză locală asupra ceea ce urmează să abordăm în anul următor. Fiecare județ are o anumită situație operativă și astfel, spre exemplu, în vestul țării avem un anume tipar de consum, în nord-estul țări avem alt tipar de consum și astfel trebuie să ne concentrăm pe ceea ce ne interesează pe noi. Dacă la noi avem consum de “cristal”, de etnobotanice, trebuie să ne concentrăm pe prevenirea acestui tipar de consum.

Andreea Daraban: Care sunt cele mai utilizate droguri de către tineri, la Iași?

Marius Manea: În momentul de față, pe primul loc la nivel de consum, atât la Iași, cât și la nivelul întregii țări, este drogul numit canabis, un drog de risc, recunoscut în denumirea generică de marijuana. Cele mai multe cazuri, cât și cei care s-au prezentat la noi, au fost consum de canabis. Ulterior avem persoane care au consumat și etnobotanice, în denumirea științifică de noi substanțe psihoactive. Pe celelalte locuri sunt drogurile de mare risc cocaină, amfetamină, ș.a.m.d.

          “Consumul și traficul de droguri nu au granițe. Drogurile de obicei sunt oferite de către un prieten, cu îndemnul ”ia că-i bun, eu nu am pățit nimic rău”.

Andreea Daraban: Citeam că există o tendință care îngrijorează specialiștii și anume aceea că a crescut numărul consumatorilor care încearcă absolut orice fel de droguri. Tinerii încearcă să experimenteze orice, numai să le dea acea intensitate a trăirilor pe care și-o doresc. Avem astfel de cazuri la Iași?

Marius Manea: Bineînțeles. Majoritatea consumatorilor au început cu această curiozitate sau cu anumite situații de a satisface o nevoie. Motivele consumului de droguri sunt diverse: curiozitate, presiunea din cadrul unui grup, d dorința de apartenență la un anturaj, dorința de a ne ralia cerințelor acelui anturaj, probleme pe care le au unii copiii în familie, familii dezorganizate, ș.a.m.d., toate acestea pot reprezenta un motiv pentru un tânăr de a consuma. Bine, ele reprezintă un motiv de a consuma droguri, noi nu spunem că sunt și un motiv real de a consuma.  De aceea, rolul prevenirii antidrog este foarte important în această situație, pentru că venim cu informații clare, corecte. Pentru că o activitate de prevenire antidrog nu înseamnă o activitate în care desfășurăm, nu știu, un monolog în fața unei clase, în fața unor tineri și astfel explicăm care sunt drogurile, facem o caracterizare și ulterior care sunt efectele. Nu, o activitate de prevenire antidrug ar trebui din perespectiva mea, să se numească educație antidrog, să plece de la vârste fragede și să nu se termine niciodată. Avem dezbateri referitoare la consumul de droguri cu tinerii. Bineînțeles, toate acestea sunt în funcție de nivelul de dezvoltare psiho-emoțională al beneficiarului din fața noastră. Totul are un singur scop, și anume de a dezvolta personalități puternice în rândul tinerilor, capabile să facă față unor isprite precum drogurile.

Andreea Daraban: La Iași, unde consumă adolescenții și tinerii droguri?

Marius Manea: Consumul și traficul de droguri nu au granițe. Traficantul poate fi peste tot. Drogurile de obicei sunt oferite nu de către un dușman ci de către un prieten, cu îndemnul ”ia că-i bun, eu nu am pățit nimic rău”. Agenția Națională Antidrog  este o instituție care nu are atribuții pe partea de combatere și astfel noi nu lucrăm informativ pe acest segment. Dar, din ce vă pot spune eu și din discuțiile pe care le avem cu aceștia, majoritatea nu consumă la școală, ci consumă în mediile lor recreaționale. Elev consumator de droguri, nu înseamnă neapărat o persoană care consumă droguri în clasă sau în școală. Înseamnă o persoană care poate consuma oriunde, dar are calitatea de elev. Dar asta nu înseamnă că drogurile nu pot ajunge oriunde. Din păcate, vă spuneam, nu există graniță când vorbim despre acest fenomen.

          “Consumatorii de droguri nu știu niciodată, cu certitudine, ce consumă, ce conțin acele substanțe.”

Andreea Daraban: Cât de repede poate crea un drog dependență și care este drogul care dă cel mai rapid această dependență, din ceea ce cunoașteți dumneavoastră?

Marius Manea: Drogurile pot da dependență foarte repede. Și aș vrea să mă opresc aici la substanțe mai puțin cunoscute în rândul tinerilor și anume aceste substanțe etnobotanice, adică noile substanțe psihoactive, a căror structură moleculară nu este cunoscută de tinerii care consumă. Ei niciodată nu știu ce consumă. Toate drogurile vin cu anumite caracteristici. Aceste caracteristici sunt următoarele: ele vin într-o țiplă de staniol sau într-o țiplă transparentă, sunt reprezentate printr-o anumită substanță, fie ea vegetală, fie ea solidă, vin sub diferite denumiri, printre care și ”cristal”, și toate acestea vin cu un îndemnul ”ia că-i bun”. Ce trebuie să înțelegem noi din lucrul acesta? Drogurile nu vin cu ingrediente, nu vin cu prescripție medicală, nu vin cu instrucțiuni și niciodată nu vin cu acea dorință de apărare a sănătății. Drogurile vin de la un traficant, care este un afacerist și care nu încearcă altceva decât să își sporească profitul. Dar ceea ce trebuie să înțelegem noi este că niciodată nu știm ce consumăm acolo. Toate drogurile, indiferent de natura lor, droguri de risc, de mare risc, există posibilitatea să fie aditivate, să fie stropite cu tot felul de substanțe periculoase. De aceea, întâlnim persoane care au consumat poate un drog și au așteptat să aibă un anume efect, spre exemplu, de relaxare și, din păcate, au avut fix efectul invers, respective o stare de agitație profundă și au ajuns la unitățile de primiri urgențe tocmai pentru că au fost foarte agitați, au avut probleme cardiovasculare, ș.a.m.d.

          “Asistența specializată oferită de Agenția Națională Antidrog persoanelor dependente este gratuită și confidențială.”

Andreea Daraban: Cum îi putem ajuta pe tineri? Ce face Centrul de Consiliere Evaluare și Prevenire Antidrog Iași?  Cum îi ajută pe tineri să înțeleagă cât de nocive sunt aceste substanțe pentru sănătate? Înțeleg că desfășurați o serie de campanii antidrog, mergeți și în școli, despre ce este vorba?

Marius Manea: Zilnic desfășurăm activități de prevenire, adică activități de informare, educare și de conștientizare a populației cu privire la riscurile asociate consumului de droguri. Suntem prezenți în mediul preuniversitar, unde desfășurăm diferite campanii pentru diferite tipuri de vârstă, iar proiectele noastre pleacă de la mediul preșcolar și se termină în mediul universitar.  Avem campanii destinate familiei, pentru că ce este foarte important de precizat este faptul că familia este principala instituție, cu un rol primordial în prevenirea consumului de droguri și de asemenea campanii destinate populației generale. Și vorbim aici despre activitățile pe care noi le derulăm în situațiile cu aglomerări mari de persoane și mă refer aici la festivaluri sau diferite tipuri de activități de acest fel. Prin activitățile de prevenire, vă spuneam că informăm și mergem cu acel mesaj corect și încercăm, prin discuțiile pe care le avem cu tinerii,  să le explicăm care este de fapt adevărul despre droguri, îi învățăm să nu cadă în capcana traficanților și, de asemenea, să își gestioneze corect emoțiile și să-și dezvolte o personalitate puternică, capabilă să-i ajute să se dezvolte într-un mediu sănătos. Mai mult decât atât, avem partea cealaltă, și anume asistența integrată a persoanelor consumatoare de droguri. Prin intermediul psihologilor, asistenților sociali și medicilor care lucrează în cadrul Agenției Naționale Antidrog, desfășurăm acele activități de asistență integrată. Ce înseamnă lucrul acesta? În momentul în care o persoană consumatoare de droguri se adresează centrului nostru, este evaluată în funcție de nevoile pe care le are aceasta și se întocmește un program individual de asistență. Acest program individual de asistență reprezintă totalitatea măsurilor care se realizează pentru ca acea persoană să reușească să renunțe la consumul de droguri și ulterior să se reintegreze social.

Andreea Daraban: Așadar, dacă un tânăr are o problemă și își dă seama,  părinții realizează pericolul în care se află copilul lor, se pot adresa Centrului de Evaluare și Consiliere Antidrog. Acolo primește asistență specializată?

Marius Manea: Mai mult decât atât, primește asistență specializată în condiții de confidențialitate și gratuitate. Serviciile noastre sunt gratuite și confidențiale. Să înțeleagă toți ascultătorii dumneavoastră faptul că o persoană care ajunge la noi nu este raportată nicăieri, nu transmitem informațiile la nicio altă structură a Ministerului Afacerilor Interne. Totul este confidențial. Mai mult decât atât, este confidențială relația între beneficiari și specialiști. De exemplu, eu, ca șef al centrului, nu am acces la o ședință de consiliere sau o ședință de evaluare, pentru că totul este confidențial, conform principiilor și standardelor naționale de asistență a persoanelor consumatoare de droguri. Iar serviciile sunt gratuite și astfel orice persoană poate să ni se adreseze oricând.

          “În momentul de față, în România, nu avem niciun centru de stat care să trateze dependența de droguri.”

Andreea Daraban: Care este parcursul unei persoane consumatoare de droguri, după ce vine la dumneavoastră? Primește consiliere,  primește medicație?

Marius Manea: În cazul în care, în urma evaluării, este stabilită existența unei probleme fizice, procesul de dezintoxicare trebuie realizat prima dată. Ulterior, se poate începe activitatea de consiliere psihologică și socială.

Andreea Daraban: Dacă acea persoană are nevoie de dezintoxicare o trimiteți într-un centru pentru dependenți. Există astfel de centre la noi, la Iași?

Marius Manea: Noi avem colaborare cu Spitalul de Psihiatrie Socola și astfel orice persoană care ni se adresează, o direcționăm către Spitalul de Psihiatrie Socola pentru parcurgerea unui proces de dezintoxicare și ulterior spitalul o trimite, din nou, către noi. Aceasta este prima parte a acordării serviciilor, pentru că ulterior intrăm pe partea de consiliere, care este atributul nostru și anume serviciile de nivel doi.

Andreea Daraban: În afară de Spitalul de Psihiatrie Socola, alte centre care tratează dependența de droguri mai există la Iași? Mă refer la instituții de stat, publice, nu la cele private.

Marius Manea: În momentul de față nu avem niciun centru de stat care să trateze dependența de droguri. Există o legislație în acest domeniu, care este recentă și care prevede că în perioada următoare vor fi construite, vor fi inițiate opt centre de acest tip în cele mai importante regiuni de dezvoltare ale țării și cu siguranță unul dintre aceste centre preconizez eu că ar fi la Iași. Bugetul alocat pentru aceste centre provine 50%  de la Ministerul Sănătății și 50%  de la autoritățile publice locale. Deci, Ministerul Sănătății are acest atribut.

Andreea Daraban: În prezent, dependenții de droguri de la noi din țară se pot trata doar la spitalele de psihiatrie sau în centre private?

Marius Manea: Și la Agenția Națională Antidrog, pentru că desfășurăm aceste programe în sistem ambulator. Vă pot spune că la Agenția Națională Antidrog lucrează psihologi și asistenți sociali cu o vastă experiență în acest domeniu, unii au peste 20 de ani. Și astfel, credeți-mă, chiar și la noi avem foarte multe persoane care au reușit să renunțe la consumul de droguri și unii dintre aceștia au devenit chiar voluntarii noștri, care ne sprijină activitățile de prevenire pe care le derulăm în școli. Mai mult decât atât, avem un program pe care îl derulăm acum și se numește ”Save Space”, un program destinat persoanelor care au început consumul de droguri și ne concentrăm aici pe tineri. Spre exemplu, sunt tineri care vin și ne întreabă: “Pot veni la dumneavoastră? Dar totuși nu aș vrea să-mi anunț părinții.”

Andreea Daraban: Ce se întâmplă în astfel situații?

Marius Manea: Explicăm tânărului că poate veni la noi. Primele trei ședințe sunt de informare, de socializare cu acesta. Îi explicăm,  discutăm, totul este confidențial și fără prezența părinților. Însă, în momentul când trebuie să intrăm pe actul de consiliere psihologică, evaluare,  părinții sunt anunțați.

Andreea Daraban: Ați avut astfel de cazuri în care s-au adresat tineri și i-ați ajutat?

Marius Manea: Bineînțeles. Avem foarte multe cazuri și ceea ce mă bucură foarte mult este că după o lungă perioadă de timp de abstinență, avem tineri sau persoane adulte care vin la noi la centru și le caută pe doamnele psiholog sau pe doamnele asistent social, pentru a le spune: ”Știți, vă aduceți aminte de mine? Acum doi ani, când a fost la dumneavoastră în consiliere? Da! Am 2 ani de când nu a mai consumat și vreau să vă mulțumesc pentru lucrul acesta”. Practic, aceasta reprezintă încununarea succesului unui psiholog, unui asistent social, unui specialist în adicții care lucrează la Agenția Național Antidrog pe partea de asistență.

Andreea Daraban: Vedem deseori prin filme acele asociații în care se întrunesc consumatorii și discută între ei, își spun păsurile, au tendința de a reveni la consum, dar acolo, într-un mediu în care toată lumea este la fel, reușesc să depășească această problemă.

Marius Manea: Nu avem doar în filme. Consilierea la noi se realizează fie individual, fie împreună cu familia, fie doar cu familia, fără consumatorul dependent din familie, pentru că este foarte mare nevoie ca familia să vină acolo să învețe, practice, cum să se comporte. Avem ședințe de consiliere de grup, unde consumatorii vin și își spun problemele și discută unii cu alții împreună cu specialiștii noștri și astfel se sprijină unii pe alții pentru a deveni abstinenți. Și de asemenea, avem consiliere familială împreună cu părinții mai multor consumatori de droguri.

“Primul semn al consumului de droguri în rândul unui adolescent este schimbarea comportamentului.”

Andreea Daraban: Ce trebuie să știe părinții de adolescenți? Dacă în adolescență copiii încep să consume astfel de substanțe, există riscul să ajungă adulți consumatori și problemele din adolescență încep. Ce trebuie să facă un părinte de adolescent, ce trebuie să observe, cum trebuie să acționeze?

Marius Manea: Din păcate, în anul 2024 trebuie să învățăm să ne gestionăm timpul. Părinții trebuie să învețe să-și gestioneze timpul, în așa fel încât să rămână măcar cu o scurtă perioadă din zi în care să aibă timp să vorbească cu copilul. Copilul, în funcție de vârsta sa, are anumite nevoi. Părintele trebuie să își cunoască copilul, iar pentru a-ți cunoaște copilul trebuie să fii aproape de acesta. Practic, când un copil este bolnav, părintele își dă seama imediat. Așa trebuie să fie și la consumul de droguri. Semnul consumului de droguri este modificarea comportamentului. În momentul în care tânărul și-a modificat comportamentul, bineînțeles într-o manieră negativă, există posibilitatea unui potențial consum de droguri, iar un părinte care își cunoaște copilul și este aproape de el își poate da seama foarte repede de acest lucru și trebuie să intervină. Cum ar trebui să intervină? În primul rând să aibă reguli clare în casă, să se ocupe de procesul de educație, bineînțeles, să-și arate dezacordul față de consumul de droguri, să discute cu copilul despre efectele consumului de droguri, să se informeze corect din surse oficiale despre ceea ce înseamnă, cu adevărat, drogurile și de asemenea, acolo unde simte că nu se descurcă, să ceară ajutorul specialiștilor, ajutor la școală și, de asemenea, ajutor specializat la instituțiile precum Agenția Națională Antidrog. Chiar dacă nu se vede, există acest lanț pe care trebuie să-l respectăm. Totul pleacă din familie. Ulterior, copilul ajunge la școală, unde educația trebuie continuată, iar dacă nu se descurcă, apar instituțiile care au diferite roluri. Nu trebuie să pornim de la premisa că ai noștri copiii nu știu. Nu, copiii sunt informați, copiii citesc.  Problema este de unde sunt informați, de unde își iau informațiile, de unde citesc. Pentru că o mare pondere din informațiile pe care le regăsim pe internet despre droguri sunt false și astfel trebuie ca educația aceasta să primeze, să pornească de la vârste fragede și să continue în funcție de vârsta pe care o au  tinerii. Numai așa putem să întârziem vârsta de debut în consum și, de asemenea, acolo unde este posibil, să nu începem niciodată consumul de droguri.

Varianta audio a interviului:

Marius Manea este absolvent al Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” București, fost lucrător in cadrul Biroului de Investigații Criminale din cadrul IPJ Iași și al Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, cu o experiența de 11 ani in domeniul antidrog. În prezent este comisar șef al Centrului de Consiliere, Evaluare și Prevenire Antidrog Iași.