#StareaEducației (INTERVIU) Reprezentanți ai Consiliului Județean al Elevilor Iași: “E nevoie să schimbăm urgent planurile cadru pentru liceu și programa. Dorim să fim ascultați și să ne putem alege disciplinele pe care să le aprofundăm.”
Ministerul Educației continuă seria dezbaterilor pe marginea planurilor-cadru pentru liceu. Săptămâna trecută au avut loc întâlniri la București și Cluj-Napoca. Pe 25 februarie este programată o dezbatere la Iași. După discuții intense, au fost anunțate deja modificări ale acestor planuri-cadru, între care amintim continuarea studierii limbii latine la liceu, la filiera umanistă, dar și a istoriei la toate clasele de liceu, indiferent de profil și specializare. Planurile-cadru, care stau la baza realizării orarelor elevilor și profesorilor, sunt în dezbatere publică încă 2 săptămâni, iar după încheierea acestei etape și integrarea feedback-urilor, ministrul a declarat că va veni în luna mai cu noua propunere. Daniel David s-a întâlnit săptămâna trecută și cu reprezentanți ai Consiliului Național al Elevilor pentru a discuta despre reformarea învățământului liceal. În majoritatea lor, elevii susțin ideea de schimbare, iar inițiativa de modificare a planurilor-cadru este văzută ca un pas spre reformă. Însă, atrag atenția elevii, că nu va exista o reformă reală doar prin reducerea numărului de ore pentru o serie de discipline, fără a aborda problema conținutului materiei și a metodelor de predare. Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre aceste aspecte cu Teodor Giurcanu, președinte al Consiliului Județean al Elevilor Iași și Ștefan Gheorghiu, vicepreședinte al aceleiași organizații.
Andreea Daraban: Cu toții suntem de acord că este nevoie de o schimbare în sistemul educațional românesc. Ne concentrăm acum pe ceea ce se întâmplă la liceu. Cum vedeți aceste modificări ale planurilor-cadru?
Teodor Giurcanu: Noi am așteptat foarte mult timp aceste noi reforme. Ele, conform legii educației, trebuiau să iasă undeva, anul trecut, în primăvară. Doar că ministrul a tot tras de timp, a tot tras de timp. Apoi s-a schimbat și conducerea ministerului și după aproape un an primim planurile-cadru în dezbatere publică. Noi nu suntem foarte speriați de ceea ce presupun acestea, fiindcă au fost integrate foarte multe dintre părerile noastre. De exemplu, Curriculum la decizia elevului din oferta școlii, care a fost propunerea Consiliului Elevilor, a fost integrat în Legea Educației Naționale, s-au scos ore din trunchiul comun. Vreau să mă adresez tuturor elevilor și să le spun să ia legătura cu Consiliul școlar din unitatea de învățământ, să își spună părerea, să își spună ofurile, pentru că toate aceste informații, toate aceste păreri sunt colectate și ajung la nivel central, unde reprezentanții elevilor din Consiliul Național le vor transmite mai departe în fața ministrului. Planurile-cadru nu sunt doar ele importante. Sunt o serie de acte normative care împreună își pun o amprentă asupra climatului educațional. Vorbim despre tot ce înseamnă curriculum, vorbim despre profilul absolventului, un document foarte important. Toate acestea trebuie să fie în complementaritate, să meargă mână în mână, ca să putem să avem într-adevăr un sistem de educație centrat pe elevi și pe nevoile elevilor, pentru că elevii sunt beneficiarii principali.
Andreea Daraban: Ștefan, tu ce părere ai despre ceea ce se întâmplă acum în spațiul public și despre faptul că, iată, ministerul a pus în dezbatere până la urmă aceste planuri-cadru?
Ștefan Gheroghiu: Ne bucurăm că au apărut aceste planuri-cadru, în sfârșit, pentru că a mai existat o încercare în 2021 și 2017, dar nu s-a mai ajuns la un consens ca acestea să apară. Ne bucurăm că au apărut acum, pentru că este vorba să existe o schimbare, pentru că noi, fiind în clasa XII-a, ar fi trebuit să susținem un nou Bacaluareat bazat pe competențe, cum am susținut Evaluarea Națională în clasa a VIII-a și aceste planuri-cadru vor urgenta această schimbare. Este foarte important că suntem ascultați în ceea ce ne dorim. În aceste noi planuri-cadru, părerile profesorilor, dar și diferitelor societăți de profesori sunt ascultate și sunt integrate.
Andreea Daraban: Voi sunteți la profil real. Teodor, tu ești la Matematică-Informatică, Ștefan la Științe ale Naturii. Ce discipline credeți că ar fi necesar să fie obligatorii, pentru profilul real, pentru ca absolventul, la finalul liceului, să aibă cunoștințele adecvate care să-l ajute în viață, în carieră și așa mai departe?
Teodor Giurcanu: Trunchiul comun a trebuit restrâns ca să putem să adăugăm proporții mai mari în Curriculm la decizia elevului din oferta școlii, pentru că școala ar trebui să își dorească să poată specializa cu adevărat elevul. Elevul să se poată specializa pe drumul pe care vrea să-l facă în viață. Acel curriculum specializat face diferența între ce studiez eu la Matematică-informatică și ce studiază el la Științe. Și acolo avem mai multe ore de biologie, de fizică, de chimie pentru profilul de științe, mai multe ore de matematică și de informatică pentru profilul de matematică-informatică.
Andreea Daraban: În opinia ta, scoaterea unor ore din trunchiul comun este benefică?
Teodor Giurcanu: Da și obligatorie. Altfel nu poate exista CDEOȘ. (curriculum la decizia elevului din oferta școlii)
Andreea Daraban: Se dorește scoaterea unei ore de limbă străină, a unor ore de limba română, a unor ore de geografie…
Teodor Giurcanu: Da, lucruri pe care elevii le pot alege după aceea din oferta școlii sau din oferta națională, pentru că există și o ofertă națională.
Andreea Daraban: Și crezi că asta vor face elevii? Vor alege acele discipline care nu mai sunt în trunchiul comun?
Teodor Giurcanu: Vor alege acele discipline pe care ei le consideră folositoare în ceea ce vor să facă după învățământul preuniversitar. Noi optăm pentru un CDEOȘ mult mai mare. Noi am dat o propunere la Ministerul Educației să se introducă acea metodă de săptămână pară- săptămână impară, care e folosită și în mediul universitar și care este folosită și pe planurile trecute pentru muzică și educație plastică, cu materii precum Istoria evreilor și Istoria comunismului. Sau acestea să fie integrată în materia de Istorie. Dar când se va schimba curricula, pentru că v-am spus, e foarte important să schimbe și curricula înainte să introducă planurile-cadru. Elevul trebuie să poată să-și aleagă. De exemplu, eu vreau să mă duc la Facultatea de Informatică, mai vreau două ore de informatică. Sasu eu vreau să mă duc la Medicină, mai vreau o oră de fizică, o oră de chimie, o oră de biologie. Sau eu vreau să mă duc la economie, îmi mai pun o oră de matematică și o oră de economie.
Andreea Daraban: Aceste discipline opționale să fie introduse din clasa a IX-a sau în partea superioară a ciclului liceal?
Teodor Giurcanu: Noi ne gândeam la o proporție de 15-20% pentru clasele a IX-a și a X-a și o proporție mult mai mare pentru clasele a XI-a și a XII-a, de 30-40%. Așa ar fi fost ideal pentru elevi.
Andreeea Daraban: În ceea ce privește profilul de Științe ale naturii, acolo unde ești tu, Ștefan, cum vezi că ar trebui să arate acest trunchi comun astfel încât să satisfacă nevoile unui absolvent?
Ștefan Gheorghiu: Noi ne bazăm mai mult pe toate științele naturii, precum fizică, chimie, biologie. Ar fi necesare cam 3-4 ore de matematică, două de română, o oră de istorie, o oră de geografie, o oră de desciplină socio-umană, pentru că ajută elevul să vadă lumea și dintr-o perspectivă socio-umană, nu doar științifică. În clasa a IX –a elevii să poată să facă toate orele de fizică, chimie, biologie, urmând ca în clasa a X-a să își aleagă una sau mai multe materii, astfel încât unii mai pasionați de biologie și chimie decât de fizică, de exemplu, să iși poată alege acele discipline, să le aprofundeze.
Teodor Giurcanu: Da, și aici mai apare o problemă, faptul că Bacalaureatul nu este diferențiat între Matematică-Informatică și Științele ale Naturii decât la Bacul de matematică. Dacă eu, la Matematică-Informatică dau Bacul la Biologie, dau același Bac cu cei de la Științe, dau același bac și la Chimie și la Fizică, cu cei de la Științe, unde ei au mai multe ore de din aceste discipline, pentru că sunt la profilul de Științe, iar lucrul acesta ar trebui urgent modificat, adică simplificat. Cum și Bacul la Matematică este mult mai greu la profilul nostru.
Andreea Daraban: Cum ar trebui să arate acest curriculum la alegerea elevului din oferta școlii propus prin planurile cadru?
Teodor Giurcanu: Este destul de greu de implementat și nici noi nu știm cum va arăta exact în teritoriu, pentru că trebuie să ne asigurăm că oferta școlilor este într-adevăr benefică pentru elevi, că elevii au de unde alege, că profesorii înaintează opționale de calitate, în interesul elevilor.
Andreea Daraban: Înțeleg că există și o ofertă din partea ministerului.
Teodor Giurcanu: Există și o ofertă națională, în care vor fi integrate materii precum Educație pentru sănătate, iar oferta aceasta va fi în toate școlile. Sfatul nostru, pe care fiecare Consiliul județean al Elevilor îl va da Inspectoratului Școlar, este ca direcțiunile să se sfătuiască cu Consiliul Școlar al Elevilor, iar Consiliul să colecteze opiniile elevilor despre ce opționale ar vrea să studieze în școală într-adevăr, să asculte și să centreze elevul în sistemul de învățământ.
Andreea Daraban: În acest Curriculum la decizia elevului din oferta școlii există două paliere: pot alege din ceea ce oferă ministerul, dar pot alege și din ceea ce propune școala. Și probleme ar putea apărea la oferta școlii.
Teodor Giurcanu: Da. Și mai este o problemă faptul că acum aceste opționale pun într-o dificultate profesorii, fiindcă ei ar trebui să aibă mult mai multe competențe pedagogice. Și ministerul ar trebui să vină cu un centru de resurse, un centru de formare permanentă a profesorilor, prin Casele corpurilor didactice, prin care să ofere resurse pentru aceste opționale și să formeze profesorii să livreze un opțional de calitate, care într-adevăr să specializeze elevul. În prezent, la opționale nu facem ceea ce e în programa opționalului respectiv. Adică, dacă eu am opțional la matematică și am opțional de geometrie de exemplu, eu fac oră de matematică normală. La fel și la română. Dacă am optional de lectură, nu vorbesc despre cărți, vorbesc strict despre materia de bac.
Andreea Daraban: Poate nu se întâmplă în toate liceele acest lucru.
Teodor Giurcanu: Poate nu la toate liceele, dar în consultările noastre așa e cam peste tot. Și sperăm ca profesorii să facă, într-adevăr, opționalul în momentul în care vor fi integrate și planurile-cadru și noul curriculum.
Andreea Daraban: Ștefan, crezi că modificările acestea propuse pentru opționalele din liceu vor ajuta elevii să aleagă mai liber ce vor studia?
Ștefan Gheorghiu: Da, pentru că până acuma opționalele de la clasă se aleg în mod majoritar, decide majoritatea din clasă. Facem opțional la Biologie, toată clasa face optional la Biologie, pe când unii elevi poate ar fi vrut optional la Matematică sau la Fizică. Acum o să funcționeze, dacă putem spune așa, pe sistemul American. Elevii vor merge din clase în clase, la diferitele opționale pe care le vor alege și vor face aceste opționale cu alți colegi din alte clase.
Andreea Daraban: Așa ar trebui să fie.
Ștefan Gheorghiu: Așa ar trebui să fie și așa sperăm că o să fie. Și astfel elevul se va putea concentra pe ce îl pasionează, pe ce-l interesează și să se îndrepte spre ceea ce își dorește să urmeze mai târziu.
Andreea Daraban: Sunteți elevi în clasa a XII-a, vă apropiați de finalul ciclului liceal. Ce ați schimba în felul în care arată în prezent arhitectura curiculară?
Teodor Giurcanu: La liceu aș schimba totul, pentru că noi am fost și prima generație care a primit noile manuale, noile materii la nivel de ciclu primar și ciclu gimnazial. Am fost prima generație cu o nouă Evaluare Națională, total diferită. Și apoi am intrat în liceu pe aceleași manuale, vechi, manuale mai vechi decât elevii din generația noastră, cu planuri-cadru pe care le așteptăm de mai bine de un deceniu, unde informația era uneori aceeași cu ceea ce studiam noi în gimnaziu sau poate uneori se săreau etape și studiam o materie mult mai performantă decât cu ceea ce eram noi pregătiți în gimnaziu, lucru care duce la haos în mintea elevului. Ministerul trebuie să schimbe urgent toate manualele de liceu, toată curricula, toată programa. Programa trebuie să fie mult mai axată pe de ce studiem acea materie. Să existe o parte în o oră în care să înțelegem de ce este important să studiem matematica. Pentru că elevii ajung să aibă niște păreri proaste despre anumite materii, strict din cauza faptului că nu înțeleg de ce le studiază. Și profesorii ar trebui să-i facă pe elevi să înțeleagă de ce este important să studiem materiile respective.
Andreea Daraban: Ce alte schimbări ați dori în reforma aceasta educațională pentru ca procesul educațional să răspundă mai bine nevoilor elevilor?
Teodor Giurcanu: Cu riscul de a suna clișeic, elevii își doresc să fie ascultați, înțeleși și cum am mai spus și mă repet, sistemul să fie centrat pe elev, pe nevoile elevului, pe întrebările elevului. Profesorii să fie mult mai bine formați și asta vine și cu o salarizare mult mai corespunzătoare.
Andrea Daraban: Ștefan, tu ce părere ai? Ce altceva ar mai trebui schimbat în afară de aceste planuri-cadru, care presupun evident și o schimbare a programei școlare, a manualelor, a metodelor de evaluare ulterioare.
Ștefan Gheorghiu: Da, cum a zis și colegul meu, elevii să fie cu adevărat ascultați, pentru că în legile educației din România există prevederi precum că elevul trebuie să fie ascultat în momentul în care se creează orarul sau se fac niște schimbări în școală, dar de multe ori aceste lucruri nu se întâmplă în teritoriu, după cum reiese din consultările pe care le avem cu elevii. Ar trebui poate să existe niște sancțiuni pentru conducerile școlii dacă elevii nu sunt ascultați. O altă schimbare ar putea fi introducerea tehnologiei în predarea materiilor, pentru că suntem într-o eră în care inteligența artificială joacă un rol important în viețile de zi cu zi, iar elevii trebuie să învețe să o folosească în mod eficient și etic.
Andreea Daraban: Ce veți transmite ministrului educației, Daniel David, când va veni la Iași? Ați spus că veți avea niște luări de cuvânt?
Teodor Giurcanu: Vrem să facem un draft, așa cum am vedea noi, elevii ieșeni, planurile cadru, vrem să tragem un semnal de alarmă cu privire la curriculum care este foarte învechit și total discrepant de ceea ce studiem în gimnaziu. Vrem să tragem un semnal de alarmă cu privire la formarea profesorilor, lucruri pe care le-am discutat și aici, care sunt cheie pentru soluționarea problemelor care există acum în învățământ.
Ștefan Gheorghiu: E foarte trist că unii elevi nici acum nu știu nimic despre aceste noi planuri-cadru. Ar trebui ca profesorii, poate la orele de dirigenție, să le vorbească despre aceste planuri-cadru, să le spună care sunt noile schimbări, să îi întrebe despre cum ar trebui să arate noul orar. Dar din păcate aceste lucruri nu se întâmplă. Pe la elevi circulă doar niște zvonuri și aceștia, din păcate, de multe ori, nu se informează corect privind noile schimbări legislative din sistemul educațional românesc.
Varianta audio a interviului:
Teodor Giurcanu este elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași, fost vicepreședinte și secretar executiv al Consiliului Național al Elevilor.
Ștefan Gheorghiu este elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” Iași și vicepreședinte al Consiliului Județean al Elevilor Iași. Totodată, acesta este și președintele clubului de voluntariat Interact Iași 2000, dar și responsabil de dezvoltare de conținut și cercetare la Law-Z, o platformă care ajută elevii din România să își cunoască drepturile și obligațiile.
