Un an de război în Ucraina. Politologul Lucian Dîrdală: Sfârșitul conflictului ruso-ucrainean, într-un orizont de ani decât de luni
Publicat de Andreea Drilea, 23 februarie 2023, 16:54
Politologul Lucian Dîrdală, profesor universitar doctor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași a evaluat, într-un interviu acordat Radio Iași, efectele războiului ruso-ucrainean la un an de la începerea lui.
Lucian Dîrdală este de părere că agresiunea rusă nu poate fi justificată în niciun fel și că indiferent de rezultatul politico-militar al conflictului, ordinea mondială va fi afectată în mod dramatic.
În ceea ce privește tentativele Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova, relația specială pe care România o are cu Chișinăul reprezintă o anumită vulnerabilitate pentru țara noastră.
O eventuală escaladare a situației din Transnistria ar crea mari probleme și Ucrainei, și din punct de vedere al securității, României.
Maria Nedelcu: Cum evaluați efectele războiului asupra mediului internațional? Ce a câștigat Ucraina astăzi?
Lucian Dîrdală: Războiul este una din provocările cele mai serioase la adresa ordinii internaționale post-Război rece. Normele internaționale au fost atacate în mod evident. Agresiunea rusă nu respectă sau nu poate fi justificată în niciun fel. A condus la o tensionare extraordinară a raporturilor între Rusia și Occident. Alianța NATO, Uniunea Europeană, instituții fanion ale Occidentului. Da, vorbim de Occident în general, a condus la o intensificare a sentimentului de teamă în vestul Europei și nu numai probabil, în întreaga regiune europeană, pune într-o nouă lumină raporturile între marile puteri. Urmărim acum și în această perioadă cum decurge rivalitatea între Statele Unite și China. Dacă între Rusia și China va interveni o strângere a relațiilor, poate chiar o alianță în sens formal.
Această rezistență îndârjită, atât pe frontul militar, cât și pe frontul de acasă, înseamnă ceva fundamental în istoria contemporană a Ucrainei. Agresiunea rusă contribuie mult la făurirea unei noi identități naționale ucrainene.
În mod evident, Ucraina a avut foarte mult de suferit. Economia este distrusă, este dependentă de susținerea financiară și militară occidentală. Pe de altă parte, această agresiune rusă contribuie mult la dezvoltarea și la făurirea unei noi identități naționale ucrainene. Desigur, Ucraina e independentă din 1991, dar construcția națiunii este un proces care durează și în condiții de război, în condiții de amenințare se nasc solidarități. Cred că pentru Ucraina, această rezistență, demnă de aplaudat, multă lume și închipuia că Ucraina va ceda în câteva zile, această rezistență îndârjită, această rezistență, atât pe frontul militar, cât și pe frontul de acasă, să-l numim așa, populația civilă, înseamnă ceva fundamental în istoria contemporană a Ucrainei. Vom vedea mai târziu, vom putea defini ce anume, dar înseamnă ceva fundamental, ca să nu mai vorbim, desigur, de simplificarea ecuației în ceea ce privește relația Ucraina-Occident chiar dacă nu se va produce o aderare rapidă la Uniunea Europeană, drumul sau drumurile sunt clare. Acum nu se mai pune problema de zonă gri sau de reintrare într-o sferă rusă. E adevărat, nu putem ști dacă războiul va îngheța pe un aliniament oarecare, poate cel de astăzi, sau vor mai fi ofensive care să ducă la modificări teritoriale. Aici, specialiști în domeniul militar probabil ar trebui să-și exprime părerea, dar e clar că sfârșitul lui nu poate fi conceput așa la nivel de luni. Cred că e un război de uzură, care va dura mai mult.
Maria Nedelcu: În relația cu Ucraina, România nu a reușit să depășească anumite probleme istorice, în ciuda acestui război, deși se vrea lider regional, cel puțin declarativ. Acest lucru nu se vede în relația cu mai multe state din regiune. Polonia, în schimb formează o alianță cu Ucraina, dovadă fiind vizita președintelui american Joe Biden la Varșovia, precedată de întâlnirea neașteptată cu Volodimir Zelenski la Kiev. În plus, summitul București 9, care a avut loc tot în capitala Poloniei. Unde se situează România după un an de război?
Lucian Dîrdală: Cred că România poate fi mulțumită de reacția autorităților din punct de vedere al substanței, nu neapărat din punct de vedere al comunicării. Aici aș vrea să semnalez faptul că în România, probabil fiind o anumită vulnerabilitate, apropo de relația ei specială cu Republica Moldova. Deci, aici nu se pune problema să ne prefacem așa, mai puțin proucraineni decât suntem.
România, ca toate țările europene, este pro-ucraineană în acest conflict, dar senzația mea este că relația specială cu Republica Moldova este o anumită vulnerabilitate pentru România, apropo de Rusia.
Uitați-vă la ceea ce se întâmplă acum cu zvonurile cu privire la destabilizarea Republicii Moldova, ele au cu totul alt efect la București față de alte capitale ale lumii. Cred că România a avut la nivel instituțional o poziție corectă și loială la nivelul societății civile și vorbim aici de modul în care au fost primiți, ajutați refugiații ucraineni. Cred că s-au întâmplat lucruri extraordinar de pozitive și care ne pot reda într-un fel încrederea în vigoare a societății civile românești. Modul în care aceste relații, de la societate la societate, se dezvoltă cu Ucraina este foarte, foarte pozitiv. România nu poate fi un lider regional în estul Europei. Dacă discutăm de sub-regiuni, acolo lucrurile pot fi puse în sensul acesta, dar nu, la nivelul estului Europei România nu poate să aspire la niciun fel de leadership regional.
Maria Nedelcu: Vladimir Putin a anulat recent un decret ce recunoaștea suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în problema transnistreană. Urmărește Putin să atragă România într-un conflict cu Republica Moldova, având în vedere că țara noastră este membră NATO?
Lucian Dîrdală: Nu cred că Rusia își propune să facă război cu NATO sau să testeze soliditatea NATO în sensul de a intra în conflict cu o țară membră. Deci, sigur, oamenii se pot teme și temerile sunt normale, dar nu cred că la Moscova s-a ieșit din zona rațiunii în această privință. Da, dintre aceste republici sau pseudo-republici proclamate imediat după destrămarea Uniunii Sovietice, Transnistria este singura căreia Rusia nu i-a recunoscut independența. Cred că ne îndreptăm spre o astfel de evoluție și desigur, se creează probleme atât Republicii Moldova, cât și, foarte important, Ucrainei, pentru că cealaltă frontieră, să spunem, a Transnistriei ar fi cu Ucraina. Nu știu dacă există posibilitatea ca un eventual conflict civil în zona Nistrului să fie juxtapus cu războiul din Ucraina.
Deocamdată, trupele ruse nu pot avansa către zona transnistreană, spre exemplu, dar ca eventualitate, o asemenea situație ar crea, desigur, mari probleme și Ucrainei, și din punct de vedere al securității, României.
Să luăm în calcul în acest moment toate posibilitățile și să ne pregătim autoritățile pe fond și de asemenea și la nivel de comunicare, să transmită cetățenilor informații și semnale corecte, în sensul că ne vom comporta așa cum se așteaptă de la un membru NATO și Uniunea Europeană. Nu putem acționa singuri.
Maria Nedelcu: În cazul unui scenariu în care Rusia ar putea deschide un nou front de luptă în Transnistria, este în interesul Ucrainei să se implice, pentru că are voință și forță militară, în acest moment.
Lucian Dîrdală: Cred că din perspectiva Ucrainei, apariția unui nou front, să spunem așa, în Transnistria, adică în zona aceasta a republicii secesioniste, ar fi periculoasă. S-ar putea, dacă se asigură, să spunem, o modalitate prin care în acea zonă să fie introduse trupe, armament rusesc și implicit să preseze de acolo înspre teritoriul ucrainean, să spunem înspre nord, ar fi o problemă pentru Ucraina. Deci nu putem exclude situația în care forțele ucrainene să reacționeze. Dar e foarte complicat de discutat acum o eventuală acțiune a Ucrainei împotriva unui teritoriu care nominal aparține Republicii Moldova. Lucrurile acestea trebuie discutate politic între cele două părți, neapărat cu consultarea Occidentului, în primul rând a Statelor Unite, pentru că sunt aspecte și de drept internațional foarte complexe. Noi n-ar trebui însă să vorbim dintr-o perspectivă ultra-pesimistă acum.
Posibilitatea ca eventualele tulburări în Transnistria și chiar evoluții violente să se asocieze, să se juxtapună războiului ruso-ucrainean este deocamdată redusă.
Maria Nedelcu: Președintele american Joe Biden și liderul rus Vladimir Putin au vorbit în aceeași zi, la împlinirea unui an de război. Biden s-a angajat să protejeze țările din flancul estic NATO, iar Putin a afirmat că Occidentul este o amenințare pentru Rusia.
Lucian Dîrdală: Da, cred că aceste discursuri nu aduc nimic nou pe fond, în sensul că sunt reiterate poziții pe care cele două părți, cele două puteri deja le aveau. Din perspectiva președintelui Biden, criza ucraineană este sau pare să fie evenimentul, accentuez, evenimentul în materie de politică externă și de securitate și administrația Biden se simte atașată de poziția pe care a adoptat-o, aceea de susținere a Ucrainei. Din fericire, există sau încă există și în Congresul american o majoritate semnificativă în favoarea acestei linii, nu unanimitate, e adevărat. Deci, președintele Biden s-a înfățișat la Kiev și după aceea la Varșovia, ca lider al lumii libere, ca lider al unui stat protector al ordinii internaționale, al normelor internaționale, spuneam și înainte, foarte greu încercate astăzi și vrea să transmită celeilalte părți, Moscovei, ideea de stabilitate și fermitate, ca Moscova să nu conteze pe o slăbire a voinței americane, pe o slăbire a leadership-ului oferit de Statele Unite în Occident, toate aceste eforturi occidentale nu s-ar fi putut face în lipsa unui lider și politic american și de asemenea să transmită Ucrainei, poporului ucrainean nu în ultimul rând, că de fapt asta a fost intenția principală, sprijinul Statelor Unite. Aspectele acestea de moral, de stare de spirit a populației contează foarte mult. Asta a încercat și, zic eu, a reușit Joe Biden și la Kiev și la Varșovia. În timp ce, în cazul președintelui Putin, el urmărește acum, sigur, nereușind să satisfacă intențiile inițiale de copleșire rapidă a Ucrainei și transformarea ei într-un stat satelit, acum, teza îmbrățișată de Kremlin este aceea că de fapt, războiul se poartă nu cu Ucraina, ci cu Occidentul, sigur, e un război nedeclarat, NATO nu e parte oficială din conflict, dar că, și aici e important, eșecurile ruse, împotmolirile armatei ruse se datorează faptului că de partea cealaltă a frontului nu e doar Ucraina, ci este forța întregului Occident.
Maria Nedelcu: Joe Biden s-a adresat, la Varșovia, direct Maiei Sandu, în discursul susținut, un semnal categoric pentru Moscova.
Lucian Dîrdală: Da, este un semnal pentru Rusia. Ce înseamnă acest semnal din punct de vedere politic este clar, e aceeași atitudine. Deci, chiar dacă Republica Moldova este un stat neutru, nu e un stat care să aspire la NATO sau nu deocamdată, președintele Biden transmite atașamentul SUA pentru integritatea teritorială și stabilitatea Republicii Moldova. Ce s-ar înțelege la Moscova? Aici putem specula. În momentul de față, Moscova a ars destule punți în relația cu vestul, astfel încât nu cred că o eventuală decizie de acțiune împotriva Republicii Moldova, acțiune prin subminare, nu agresiune ca în Ucraina, n-ar mai fi descurajată de faptul că Joe Biden sau alți lideri occidentali ar fi deranjați. Ne putem aștepta la gesturi deloc conforme cu rutina relațiilor internaționale post-război rece.
Maria Nedelcu: Ce interes are China în războiul lui Putin? Liderul de la Kremlin l-a primit ieri pe ministrul de externe al Chinei. Se vorbește de un plan de pace propus de China în vederea încheierii războiului din Ucraina.
Lucian Dîrdală: China are interesul să apară în această nouă situație internațională ca o putere iubitoare de pace, care nu stimulează conflictul. Aici vorbim de o imagine a Chinei, în special în zonele pe care Bejingul le țintește sub aspectul influenței. Cred că în continuare China va evita să livreze Rusiei armament, deși știm bine, și în tabăra occidentală e o problemă cu cantitățile de armament necesare pentru război. Deci, până acum China nu a cedat acestei tentații de a vira armament Rusiei. China are interesul să semnaleze că nu-și abandonează partenerii, aliații, dacă doriți. Nu e o alianță formală între China și Rusia, dar e un parteneriat clar în materie de securitate. Pe de altă parte, China, probabil că are interesul ca acest război să se cronicizeze, așa o situație, să spunem, de îngheț. Suntem familiarizați cu termenii de conflict înghețat. Poate să înghețe pe un anumit aliniament, dar China cred că și-ar dori foarte mult ca atenția Statelor Unite să se îndrepte, în această perioadă, cât mai mult, asupra Europei și, pe cale de consecință, cât mai puțin asupra zonei în dispută între cele două puteri, în zona Mării Chinei de Sud, deci Taiwanul și, în general, Extremul Orient. Sunt, desigur, speculații dar am văzut asemenea idei exprimate și în presa americană și în literatură de specialitate, în sensul în care China și-ar dori ca Statele Unite să se uzeze inclusiv financiar, printr-un sprijin continuu pentru Ucraina, care i-ar lăsa mai puțină energie pentru alte puncte ale globului.
Maria Nedelcu: În încheiere, cum vedeți următorii ani, de război sau nu?
Lucian Dîrdală: Îmi vine greu să fac prognoze în acest sens. Cred însă că sfârșitul conflictului l-aș vedea într-un orizont de ani decât de luni.
(Radio Iași/Maria Nedelcu/FOTO radioiasi.ro)
