Televizorul – InventicoMania cu Bogdan Sălăvăstru (17.01.2016)

Publicat de Lucian Bălănuţă, 17 ianuarie 2016, 18:05 / actualizat: 19 ianuarie 2016, 18:20

Astăzi vorbim la InventicoMania despre variantă modernă a „globului de cristal” în care poate fi privită lumea,care fascinează omenirea de aproape o sută de ani : televizorul!

Au fost 2 inventatori independenți care au pus bazele sistemului de televiziune: Philo Farnsworh şi Vladimir Zworykin.

În 1927, Philo, în vârstă de numai 20 de ani, a transmis primele imagini electronice în laboratorul lui din San Francisco. Imaginile au fost o simplă linie neagră care doar a fost rotită că să se vadă dacă televiziunea poate înregistra și produce mișcarea ei. Prima televiziune nu a avut sunet și imaginea era alb-negru, fără alte culori.

Televiziunea este un sistem de transmitere și de primire a imaginii și sunetului prin semnale electonice transmise prin cabluri și fibre optice. Aceste semnale sunt transmise de la o stație de televiziune și sunt primite de televizor sau de firmele care furnizează servicii prin cablu.

După ce inventatorii au găsit căi de transmitere a sunetului prin radio și telefon, au început să caute metode de transmitere a imaginii. În prima parte a secolului 20 s-au pus bazele ideii de televiziune.

Primul televizor s-a vândut în Statele Unite în 1938. Din 1960 s-au introdus: televiziunea color, sunetul stereo și a apărut televiziunea prin cablu care permite recepționarea mai multor canale de televiziune de la mai multe stații.

În zilele noastre, marii producători văd televizorul drept piesă centrală a unei locuințe. Nu e doar un apărat care recepționează semnalul TV, ci o întreagă masinărie care ne permite să vizionăm videoclipuri pe YouTube, să navigăm pe Internet și să privim pozele din vacanță.

Pași în această direcție s-au făcut încă din anii 1990, când au aparul standardele S-Video sau Video complex, iar televizoarele începeau să vina cu input-urile suplimentare, indispensabile astăzi pentru consolele de jocuri și playere.

Tot în acea perioadă s-a făcut şi trecerea la HDTV, chiar dacă tehnologia LCD a apărut încă din 1988. Atunci existau mici dispozitive de mână, cu ecran alb-negru, ce însă nu puțeau expune rezoluția de 480 de linii.

Abandonarea totală a tehnologiei analogice de transmisiune TV s-a făcut începând cu 2006 într-un număr din ce în ce mai mare de țări.

Un secol de dezvoltare în domeniul televizoarelor ne aduce astăzi noi termeni: plasmă, LCD, LED, OLED sau 3D.

Între televizoarele de tip LCD și plasmă există o concurență permanență, fiecare aducând alte avantaje. În timp ce plasmele au un unghi de vizualizare ridicat, timp de răspuns mai scurt, rată mai bună de contrast și o fidelitate a culorilor mai ridicată, LCD-urile oferă o luminozitate mai bună, au un consum de energie redus (o plasmă consumă dublu) şi sunt mult mai accesibile că preț.

Televizoarele LED sunt ultrasubțiri, au consum mic de curent, durată de viață mare, viteză de răspuns, culori mai vii și mai naturale și o poluare scăzută a mediului. Însă unghiul de vizualizare este mai mic decât în cazul plasmelor.

Televizoarele OLED renunță la iluminarea cu cristale lichide folosit la televizoarele cu LED, utilizând diode organice emițătoare de lumina. Nu mai funcționează pe sistemul de iluminare din spate a ecranului, ci pe emiterea luminii în momentul contactului cu un curent electric. Tehnologia fiind recentă, au cel mai ridicat preț.

Odată cu apartiţia filmelor 3D în cinematografe, au apărut și soluții de consum al acestei tehnologii în confortul propriei case, iar televizoarele 3D au devenit din ce în ce mai populare.

Poate că peste 5 sau 10 ani, cei care nu vor avea un televizor 3D în casă, nu vor fi considerați în rândul lumii. Tehnologia această evoluează rapid, tocmai pentru că este spectaculoasă. Deși conceptul este SF, ideea imaginilor tridimensionale a apărut de pe la 1830.

Surse Foto: https://movietvtechgeeks.com
https://www.dbadesigns.com