PETRU CARAMAN, cel mai mare etnolog român, viața și opera – subiect al emisiunii Tradiții – edițiile 18 și 25 ianuarie 2024, RADIO IAȘI, h. 21:03… cu Dumitru ȘERBAN
Publicat de Andreea Drilea, 16 ianuarie 2024, 12:37 / actualizat: 18 ianuarie 2024, 8:54
Atât astăzi, cât și în ediția de joia viitoare vorbim despre viața și opera cărturarului Petru Caraman, cel mai mare etnolog român.
În acest context, la 14 decembrie 2023, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la nașterea lui Petru Caraman, la Iași, în Sala „Hasdeu” din incinta BCU „Mihai Eminescu”, a fost organizat un eveniment de înaltă ținută academică.
Concret, la 14 decembrie 2023 s-au împlinit 125 de ani de la naşterea etnologului Petru Caraman (1898-1980) şi trei sferturi de veac de când destinul acestuia a fost definitiv schimbat prin înlăturarea sa de la Catedra de Slavistică (catedră care, astăzi, îi poartă numele) a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (octombrie 1947), prin decizia puterii comuniste de a-l reduce la tăcere atât în spaţiul academic, cât şi în spaţiul cultural şi civic.
Curajul de a-şi exprima poziţia cu fermitate, în mod public, indiferent de regimul politic – după asasinarea lui Nicolae Iorga, alături de intelectualii care cer mareşalului Antonescu, în 1944, ieşirea României din război, împotriva anexării Basarabiei şi Bucovinei de către URSS şi a deportării românilor din aceste teritorii, precum şi pentru menţinerea autonomiei universitare, împotriva oricăror ingerinţe politice în învăţământ –, inacceptabil pentru autoritarismele şi totalitarismele vremii, a dus la marginalizarea sa, la interzicerea dreptului de semnătură, ceea ce a făcut ca opera-i să fie, aproape în totalitate, postumă.
Așadar, reprezentanții Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi, în parteneriat cu cei ai Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Departamentul de Etnologie din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi au marcat aniversarea a 125 de ani de la naşterea etnologului Petru Caraman prin evenimentul: „Petru Caraman – 125”, manifestare care a inclus și o expoziţie de carte, expoziție care a cuprins studiile publicate de Petru Caraman până în anul 1947, teza de doctorat publicată în 1933, în Polonia, şi lucrările apărute postum îngrijite de către academicianul Ion H. Ciubotaru – legatarul său testamentar –, Silvia Ciubotaru, Iordan Datcu, Viorica Săvulescu, Ovidiu Bîrlea, Livia Cotorcea, Gheorghe Drăgan.
În cele două ediții ale emisiunii Tradiții, difuzăm discursul domnului profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru, prezentare centrată pe viața și opera savantului.
Întâi de toate, de la domnul profesor, aflăm amănunte despre momentul când cărturarul Petru Caraman i-a încredințat moștenirea sa profesională, cu accent pe conținutul acesteia; în peste 40 de ani de muncă, moștenirea lui Petru Caraman s-a reflectat în 18 volume în care sunt tratate toate problemele culturii populare.
În centrul atenției este lucrarea de doctorat a lui Petru Caraman – COLINDATUL LA ROMÂNI, SLAVI ȘI LA ALTE POPOARE. Studiu de folclor comparat, dar și volumul – RESTITUIRI DIN DOMENIUL SLAVISTICII. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, ediţie îngrijită, notă asupra ediției, introducere și note de prof. univ., dr. în filologie, Livia Cotorcea.
Pe lângă cele amintite, domnul profesor Ion H. Ciubotaru ne mai spune ce mare câștig ar fi fost pentru cultura română ca Datina colindatului la slavi și la români, de Petru Caraman, să fi fost publicată imediat după război, susținând că întreaga cultură populară ar fi avut, datorită acestei cercetări, cu siguranță, o altă direcție.
Mai aflăm detalii și despre controversele din jurul datei de naștere a savantului Petru Caraman, iar în acest context facem precizarea că nu degeaba evenimentul a fost organizat, chiar în ziua de 14 decembrie 2023, atunci când s-au împlinit 125 de ani de la naşterea etnologului.
După cum bine știți, astăzi, împreună cu profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru, vorbim despre viața și opera cărturarului Petru Caraman, cel mai mare entolog român.
Din următoarea secvență audio pe care o postăm, aflăm amănunte concrete despre teza de doctorat a lui Petru Caraman, cercetare susținută, în anul 1928, la una dintre cele mai prestigioase universități din Europa acelor vremuri, fiind vorba despre Universitatea „Władysław Jagiełło”, Cracovia; Petru Caraman, atunci când a susținut lucrarea a uimit comisia, membrii acesteia suținând și punctând pe diploma de doctor calificativul „mai mult decât atât nu se mai poate”. În cele ce urmează, mai aflăm detalii și despre perioada petrecută de Petru Caraman la Cernăuți și București.
Stimați prieteni, astăzi, relatăm de la evenimentul – Petru Caraman – 125, manifestare desfășurată, la Iași, în ziua de 14 decembrie a anului 2023, în Sala „Hasdeu” din incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”.
Pe lângă cele două conferințe susținute de către prof. univ., dr. în filologie, Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române – Petru Caraman – 125 de ani de la naștere și de către Ioana Repciuc, specialist în filologie – Receptarea operei profesorului Petru Caraman la nivel internațional, subiect al unei viitoare ediții a emisiunii noastre, am putut admira și o interesantă expoziție de carte, expoziție care a adus în atenția publicului opera savantului Petru Caraman (1898-1980), considerat de către specialiști cel mai de seamă etnolog român și unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai domeniului din Europa.
Atât astăzi, cât și joia viitoare difuzăm discursul domnului profesor Ion H. Ciubotaru, legatarul testamentar al savantului Petru Caraman.
În următoarele minute, domnul profesor ne povestește despre perioada de după doctoratul suținut la Cracovia, atunci când cărturarul Petru Caraman face un periplu prin sud-estul Europei pentru a se pune la punct cu învățarea limbilor pe care nu le stăpânea suficient; mai aflăm cum i-a lămurit pe savanții sârbo-croați în ceea ce privește termenii „hoia”, „lero” și „dolerie”, forme corupte ale binecunoscutelor refrene din colindele noastre („Lerui, ler”), duse, în zona la care facem referire, de către ciobanii moldoveni, prin secolele al XIV-lea, al XV-lea.
În discursul domnului profesor Ion H. Ciubotaru sunt amintite și alte momente pe care le-a trăit savantul Petru Caraman, la Iași, de exemplu – atunci când încerca să se angajeze.
Dragi prieteni, de la evenimentul – Petru Caraman – 125 –, manifestare organizată, la BCU „Mihai Eminescu”, Iași, la 14 decembrie 2023, în cele ce urmează, domnul profesor Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Acadmiei Române, ne vorbește despre cele două lucrări fundamentale din opera savantului Petru Caraman.
Este vorba despre: COLINDATUL LA ROMÂNI, SLAVI ȘI LA ALTE POPOARE. Studiu de folclor comparat, ediție îngrijită de etnolog Silvia Ciubotaru, cu o prefață de etnolog Ovidiu Bîrlea, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Minerva, București, 1983 și DESCOLINDATUL ÎN ORIENTUL ȘI SUD-ESTUL EUROPEI. Studiu de folclor comparat, ediție îngrijită și postfață de Ion H. Ciubotaru, lucrare care a apărut la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, în anul 1997.
Aflăm detalii despre colindat – „datina pozitivă”, respectiv descolindat – „datina negativă”. Pentru că am amintit acești termeni, aflăm, de la domnul profesor, în cele ce urmează, explicațiile necesare, cu accent pe câteva experiențe de teren trăite de către cel care ne vorbește.
Pentru că domnul profesor Ion H. Ciubotaru, specialist în filologie, ne-a amintit de cercetarea – DESCOLINDATUL ÎN ORIENTUL ȘI SUD-ESTUL EUROPEI a cărturarului Petru Caraman, se cuvine ca din Cuvântul preliminar al cărții, să amintim câteva fraze ale autorului: „Dar descolindatul față de colindat este iadul față de paradis! Desigur, nu-i de mirare c-am fost atras cândva de mirajul paradisului și am încercat să-l explorez spre a-l înțelege eu însumi just, pentru ca la rându-mi să-l fac înțeles altora, punându-l în adevărata lui lumină. Infernul descolindării însă era așa de indisolubil legat de paradisul colindelor, încât m-am simțit tentat să-l abordez. N-a fost o tentație a plăcerii, ci exclusiv a curiozității. M-am lăsat deci atras pe căile acestui infern, ca să văd unde duc ele și cât de jos coboară. Când l-am cunoscut mai de-aproape, aș fi vrut să nu-l fi cunoscut niciodată și să nu-l fi examinat. Dar nu mai puteam da înapoi. Era prea târziu. Acum mă simțeam obligat să merg înainte, până la capăt. Îmi dădeam seama mai bine ca oricând că obiectivul investigației mele era un aspect foarte original din psihica noastră, din sufletul național și în același timp din sufletul multor altor națiuni de pe continentul european. Un aspect nespus de întunecat, sumbru chiar, iar uneori de-a dreptul repugnant; totuși, nu mai puțin interesant. Intimele lui relații cu aspectul luminos al colindatului îmi ilustrau într-un chip neobișnuit de grăitor că, la individul uman, ca și la comunitatea rurală, căreia el îi este încadrat, la diferite popoare, există trăiri care prezintă fațete contrastante sau chiar contradictorii, într-un raport de strânsă, incredibil de strânsă interdependență. Atât e de adevărat că binele coexistă cu răul și că foarte adesea aceste două elemente, care de obicei par a se exclude, sunt inseparabile”.
Continuăm a posta din discursul domnului profesor universitar, specialist în filologie, Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române, legatarul testamentar al moștenirii profesionale a cărturarului Petru Caraman. Aflăm amănunte despre alte momente, deloc ușoare, din viața etnologului Petru Caraman. De asemenea, domnul profesor Ion H. Ciubotaru ne prezintă, în cele ce urmează, informații concrete despre două manuscrise ale etnologului Petru Caraman referitoare la „tehnogeneza meșteșugurilor” și „caduceu”, teme surprinse în două cercetări extraordinare.
Se cuvine ca, în acest context, pentru dumneavoastră, să le amintim: Prolegomene etnografice și tehnogenetice la studiul meșteșugurilor în România, „o cercetare etnografică, având ca obiect cunoașterea instalațiilor tehnicilor populare de pisat și măcinat – piua, râșnița, moara – pe care autorul le urmărește la cele mai multe popoare ale lumii, din zorii istoriei omenirii și până astăzi. Lucrarea este unitară, bine închegată și prezintă un interes excepțional pentru înțelegerea tehnogenezei meșteșugurilor”; a doua cercetare este − Excursul Caduceului [Excurs asupra caduceului – ca prototip al „colindei” – reflex al străvechii, universalei baghete magice]. Despre această cercetare, din volumul Petru Caraman. Destinul cărturarului, aflăm că „la origine, a fost o notă de subsol, în cadrul studiului despre obiceiul descolindatului. Autorul simţea nevoia să-i ofere cititorului cât mai multe lămuriri asupra semnificaţiei baghetei colindătorilor. Şi a tot explicat acest obiect ritual, până a ajuns cu el în adâncurile istoriei culturale a omenirii, iar de acolo l-a adus îndărăt la rosturile lui din zilele noastre. Ce a rezultat? Un studiu de sine stătător, numărând circa 300 de pagini dactilografiate, care avea să fie publicat ca volum independent. Iată în ce constă unicitatea lui Petru Caraman!”.
Stimați prieteni, după cum bine știți, relatăm de la manifestarea Petru Caraman – 125, eveniment care s-a desfășurat, la Iași, în ziua de 14 decembrie 2023, în Sala „Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, zi în care s-au împlinit 125 de ani de la nașterea cărturarului Petru Caraman, cel mai mare etnolog român.
În cele ce urmează, mai aflăm detalii despre alte momente din viața cărturarului Petru Caraman, de exemplu: nu știa care va fi soarta manuscriselor sale; Petru Caraman spunea apropiaților că nu scrie ca să publice așa cum a făcut-o cândva, ci scrie pentru vremurile viitoare, atunci când timpurile pe care le parcurgem se vor termina. Stimați prieteni, dragi cercetători, dragi profesori, stimați studenți, după cum am constatat, timpurile la care face referire savantul au trecut, iar opera lui este în întregime publicată și cuprinde 18 volume pe care le avem la dispoziție, numai că, ideal ar fi să ne apropiem și să le citim, pentru a înțelege ce a vrut acest om să transmită despre cultura noastră populară și nu numai.
Mai aflăm amănunte și despre modul de lucru al savantului Petru Caraman; Petru Caraman a fost un împătimit colecționar, strângea de prin colțurile lumii pe unde ajungea – cărți rare, afișe, cărți poștale, pentru ca, mai apoi, să le doneze bibliotecilor din țară.
Dragi prieteni, știați că în perioada incipientă a celui de-al doilea război mondial… Petru Caraman a salvat următoarele fonduri de carte: Biblioteca de limbă şi literatură greacă, Biblioteca de limbă şi literatură latină, Biblioteca secţiei de filologie română, Biblioteca secţiei de istoria literaturii române, Biblioteca secţiei de filologie comparată, Biblioteca de limbă şi literatură franceză, Biblioteca de limbă şi literatură italiană, Biblioteca Institutului de Istorie Naţională „A. D. Xenopol”, Biblioteca Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Biblioteca secţiei de chimie minerală şi Biblioteca secţiei de botanică. Acestora li s-a adăugat Biblioteca Centrului cultural franco-român, fonduri de carte pe care le-a încărcat în vagoanele trenurilor care se îndreptau înspre Zlatna, Alba Iulia, acolo unde a fost refugiul universității ieșene.
Mai știați că pentru Bronislav Irion, director al Bibliotecii Universităţii din Iaşi, între anii 1937-1949, în cea mai tulbure perioadă din istoria instituţiei: cutremurul devastator din 1940 şi evacuarea colecţiilor bibliotecii din 1944, arestat de către comuniști, Pentru Caraman a fost la proces, fiind singurul care a pledat în favoarea sa.
Din ultima intervenție audio pe care o postăm pe site-ul nostru, de la evenimentul – Petru Caraman – 125, organizat cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la nașterea savantului, 14 decembrie 2023, la BCU Iași, etnologul Ion H. Ciubotaru ne povestește despre relația cărturarului Petru Caraman cu reprezentanții Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, cei care, de-a lungul anilor, s-au comportat excepțional cu etnologul, punându-i la dispoziție cercetările solicitate; în acest context, mai târziu, atât biblioteca personală, cât și manuscrisele savantului au fost donate acestei prestigioase instituții.
Dragi prieteni, până la finalul ediției de astăzi a emisiunii noastre, o urmărim pe doamna profesor, doctor în filologie, Livia Cotorcea, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, cea care ne povestește despre volumul RESTITUIRI DIN DOMENIUL SLAVISTICII. Lecții, studii, articole, recenzii, documente, de Petru Caraman, carte lansată, nu demult, la Iași, în incinta Librăriei „Orest Tafrali”, Corp A, parter, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
Doamna Livia Cotorcea vorbește, cu durere în suflet, despre faptul că în momentele studenției sale nu i-a fost dat, din cauza sistemului de dinainte de 1989, să beneficieze de cursurile savantului Petru Caraman, pentru că numai în preajma unui astfel de cărturar te poți forma ca om, dascăl, cercetător.
Livia Cotorcea, editorul volumului cărturarului Petru Caraman, în timpul culegerii materialelor necesare redactării cărții, a avut sentimentul că pe tot parcursul acesteia s-a metamorfozat într-un căutător de aur, culegând slovă cu slovă, dând spre tipar o bogăție rară.
În următoarele minute, doamna profesor Livia Cotorcea, specialist în filologie, evidențiază rigoarea științifică pe care o găsim în opera cărturarului Petru Caraman, subliniind întinderea culturii acestuia și aplecarea lui asupra a ceea ce consideră că este izvorul bucuriei pentru om, umanitatea și creația, frumusețea, știut fiind faptul că alături de volumul în discuție, în urmă cu câțiva ani, la aceeași editură, a apărut și cartea – Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie la români şi în sud-estul Europei. Prolegomene la studiul numelui personal, ediţie îngrijită, indice şi bibliografie de etnolog Silvia Ciubotaru, cu o introducere de academician Ion H. Ciubotaru.
De asemenea, doamna profesor Livia Cotorcea ne prezintă, în următoarele minute, personalitatea lui Petru Caraman, un cărturar care a vibrat la unison cu frumusețea neamului românesc, studiile acestuia certificându-ne ca pe un popor existent, viețuitor și trăitor al tradițiilor autentice.
Apariția unei astfel de cărți, pentru studenții de astăzi, și nu numai pentru aceștia, este o binecuvântare, o mană cerească, fiind privilegiați, comparativ cu înaintașii care nu au avut parte de astfel de beneficii.
Raportat la cele două ediții ale emisiunii Tradiții, edițiii pe care le dedicăm vieții și operei savantului Petru Caraman, încheiem prin câteva cuvinte care aparțin academicianului Ion H. Ciubotaru: Graţie geniului cu care era înzestrat, profesorul Caraman a creat o operă nemuritoare, cât pentru o întreagă generaţie. Spiritul său proteic l-a determinat să ridice spada grea a înaintaşilor şi să continue lupta pentru adevăr. Ştia prea bine, ca şi Gheorghe I. Brătianu, că „adevărul rămâne, oricare ar fi soarta slujitorilor săi”. Prin el, flacăra vie a ştiinţei a fost înălţată pe cele mai înalte culmi. S-a înscris pe linia marilor înaintaşi, de formaţie enciclopedică, pe care i-a înţeles şi i-a preţuit la modul absolut: Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Iorga. Ca şi principele moldav, Petru Caraman a fost un mare poliglot, un spirit universal şi a perceput lucrurile Sub specie durationis. Pentru Hasdeu a avut un adevărat cult. Ca etnolingvist, l-a urmat cu aceeaşi dăruire, împărtăşindu-i convingerea că materialul brut pentru studiile de limbă „se află mai întreg în cătune, în colibe, în bordeie”. De la Iorga a învăţat să preţuiască istoria naţională, nu ca pe o insulă obscură, ci ca parte distinctă a istoriei universale. A căutat şi a reuşit să rezolve probleme esenţiale pentru etnologia românească şi cea europeană. Unele enigme le-a soluţionat definitiv, altele aşteaptă demni continuatori, care să le desluşească înţelesurile. Orizonturile deschise de el sunt necuprinse. Lucrările sale se înscriu în rândul acelora care alcătuiesc adevărate pietre de hotar. A abordat subiecte necunoscute până la el, pătrunzând în acea uitare românească, despre care Constantin Noica spunea că trebuie răs-bunată. Generaţiile viitoare vor avea întotdeauna ceva de învăţat din cărţile profesorului Petru Caraman.
În speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca joi – edițiile din zilele 18 și 25 IANUARIE 2024 – imediat după ora 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: TRADIȚII.
Ne auzim, online, AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text și audio: Dumitru ȘERBAN
