Andreea Răducan, mai mult decât „reversul medaliei”…

Publicat de nicolaetomescu, 29 septembrie 2018, 21:42

S-a născut (30 septembrie 1983) în Bârlad… Deşi a locuit aici până la vârsta de 12 ani, oraşul i-a oferit forţa necesară…

Joaca a devenit, treptat, serioasă, antrenoarele de atunci (Veronica Enache şi Alice Curtubaie) au realizat ceea ce poate fi făcut sau imaginat; tatăl a îndrumat-o, mama a cam strâmbat din nas (ar fi vrut ca Andreea să se ţină de şcoală) dar a rezolvat chestiunea împreună cu fiica sa…

Andreea Răducan a început să câştige concursuri naţionale, competiţii locale şi regionale, întrând în vizorul Federaţiei Române de Gimnastică (în 1996, la Oneşti, era selecţionată în lotul de junioare; doi ani mai târziu, lotul naţional avea nevoie de ea la Deva)…

Pare un parcurs facil? Antrenamente intense, cu mobilitate artistică – dimineaţa, forţă şi lucru, pe fiecare aparat, după-amiaza, acolo unde intervine uzura psihică şi fizică greu de suportat…

În 1999, la Campionatele Mondiale organizate în Tianjin/China, a triumfat la sol…
Impresiona prin expresivitate, în contrast cu impresia (generală) lăsată de gimnastele din România, excelente din punct de vedere tehnic, dar nivelate din punct de vedere artistic…

În anul 2000, participantă la Jocurile Olimpice de la Sydney, deşi câştigase medalia de aur la individual compus, gimnasta a fost descalificată, din cauza testului pozitiv pentru pseudoefedrină (substanţă interzisă la vremea respectivă). Astfel, medalia de aur a fost acordată Simonei Amânar, iar Maria Olaru a primit medalia de argint… Rezultatul unei investigaţii a arătat că mai multe componente ale lotului naţional urmau tratamentul prescris de medicul echipei. În seara de dinaintea concursului, Andreea Răducan a luat două pilule de Nurofen (împotriva febrei şi tusei). Medicul a fost găsit vinovat de neglijenţă, pentru că ar fi trebuit să ştie despre substanţa interzisă; prin urmare, a fost expulzat de la Olimpiadă şi suspendat până la următoarele Jocurile Olimpice. De o manieră logică, celui depistat pozitiv îi este retrasă medalia şi urmează excluderea din viaţa sportivă; or, Andreei Răducan i s-a retras medalia, după care a fost lăsată să concureze peste alte două ore… Decizia de descalificare a fost atacată la Curtea de Arbitraj pentru Sport; s-a admis faptul că gimnasta română nu s-a trezit avantajată datorită medicamentelor pe care le-a luat, dar comisia de arbitraj a refuzat să anuleze hotărârea…

A fost, poate, cea mai dură lecţie de viaţă, o lecţie care a ajutat-o să îşi depăşească limitele, transformând-o într-o femeie de succes, într-un model pentru viitoarele gimnaste ale României. Dureros, episodul „Sydney” a demonstrat, dacă mai era nevoie, cât de puternică este Andreea; ieri şi astăzi, sufletul deloc strivit al unei sportive exemplare nu a ezitat/nu ezită în a da răspunsuri la întrebările, inevitabile, legate de subiect…

A continuat să se antreneze cu echipa, în Deva. Odată cu retragerea Simonei Amânar, Mariei Olaru şi Claudiei Presăcan, Andreea Răducan a devenit veterana echipei. În 2001, a participat la Campionatele Mondiale în Gent/Belgia, unde a câştigat medalia de aur pe echipe; în probele individuale s-a clasat pe locul întâi la sol şi bârnă, pe locul al treilea la individual compus… Anul 2002 a fost marcat de accidentări şi probleme extra-sportive; după o evoluţie sub aşteptări la Campionatele Mondiale, a decis retragerea din activitatea competiţională…

Comentator sportiv (talentat în mânuirea şi tramsmiterea cuvântului), a promovat importanţa mişcării şi a sportului, a început să lucreze, totodată, pentru organizaţia Forul Olimpic Român – implicându-se în susţinerea proiectelor caritabile pentru foşti campioni care se confruntă cu situaţii delicate. În 2010, a publicat prima ediţie a cărţii autobiografice, „Reversul medaliei” (republicată în anul 2012, cu multe completări).

Ce i se părea, în 2016, demn de predat sau, mai curând, de comunicat?

*

Andreea Răducan a fost aleasă/4 august 2017/ în funcția de președinte al Federației Române de Gimnastică, fiind votată, la Adunarea Generală, de majoritatea membrilor afiliați (prezenți)…

Bilanțul de până în clipa de față? În octombrie 2017, țara noastră încheia, fără medalie, participarea la Campionatele Mondiale organizate în Montreal (trecuseră șase ani de la ultima contraperformanță similară); în 2018 (Glasgow), pentru prima dată în istoria participărilor la competiția feminină, România a ratat finala Campionatului European pe echipe… Adevărat, pregătirea este cea pe care o intuiți, talentele gimnasticii românești merg pe sârmă/într-un echilibru precar, mai mult, pentru succes, sportivii au nevoie de ambiţie, iar aceasta din urmă se defineşte ca o dorinţă covârșitoare venită din interior, nu dinspre Andreea Răducan…