CE de Fotbal (sferturi de finală)

Publicat de nicolaetomescu, 3 iulie 2021, 23:50

Semifinale (6 și 7 iulie 2021):

Italia vs Spania 

Anglia vs Danemarca

*

Anglia vs Ucraina 4-0 (1-0)

Prima repriză: Nu am văzut o diferență de clasă între cele două competitoare: 52% posesie engleză (față de 48%, cât a avut adversara), statistică egală la șuturi către poartă (5-5), 2-1 pentru Anglia la șuturi pe spațiul porții (un gol, Kane în minutul 4), 2-0 la cornere în favoarea Ucrainei, 7 faulturi comise de „echipa căpitanului” Yarmolenko, doar 2 în dreptul Angliei…

A doua repriză: Maguire (minutul 46), Kane (minutul 50), Henderson (minutul 63), „argumentează” de ce Anglia are un lot evaluat la 1.000.000.000 de Euro (formația antrenată de Gareth Southgate dispune de 5 jucători „cotați” la peste 100 de milioane de euro); de fapt, toate reușitele au însemnat lovirea balonului cu capul (răutăcios, scriu despre impresia intensă, în fața unei situații prezente, de a fi fost trăită în trecut); trag speranța că ascensiunea Angliei se va opri, fie și în finală…

*

Danemarca vs Cehia 2-1 (2-0)

Danemarca, laureata cu aur a turneului din urmă cu aproape 30 de ani, părea hotărâtă să scrie o nouă pagină, favorabilă ei, în istoria fotbalului european; un traseu început dezastruos (0-1 cu Finlanda, în condițiile cunoscute, apoi 1-2 cu Belgia), s-a transformat într-un drum (4-1 cu Rusia, 4-0 cu Țara Galilor) favorabil către ultimul act din 2021; confruntarea din sfertul de finală mi s-a părut foarte bine prefațată de Jaroslav Šilhavý, selecționerul Cehiei: „Danemarca are o națională puternică, care dezvoltă un stil similar cu al nostru”; începusem să cred și altceva, atunci când Delaney a deschis scorul (minutul 5), iar Dolberg (minutul 41) l-a majorat după o acțiune nonșalantă purtată de Maehle; dar, în minutul 49, Schick înscria al cincilea său gol la acest turneu final; lucrurile se complicau pe gazonul capricios din Baku; jocul ambelor echipe demonstra, tot mai pregnant, „afinitate, analogie, apropiere, asemănare, concordanță, corespondență, înrudire, potriveală, potrivire, similitudine” – „bubuiala” mingii, îmbrânceli, intrări din care „scăpa cine poate” (dovadă accidentările, bandajele aplicate celor două capete sparte etc.); „tăietorii de lemne” au ambiții mari…

*

Italia vs Belgia 2-1 (2-1)

Ambele echipe triumfaseră în ultimele 14 meciuri de sub egida Campionatului European UEFA (record împărtășit cu Germania, doar până în seara de 2 iulie 2021, învingătorii de pe „Allianz Arena” din München stabilind un nou record al competiției); nota bene – Italia a câștigat 14 dintre cele 22 de partide, inclusiv jocurile din grupă (la „UEFA EURO” 2000 și 2016), Belgia s-a impus în sferturile lui „EURO” 1972, când, în cele din urmă, a terminat pe locul al III-lea; ambele și-au câștigat, cu punctaj maxim, grupele de la „UEFA EURO” 2020, Italia terminând pe primul loc în grupa A, Belgia ocupând locul întâi în grupa B, înaintea victoriilor, dificile, din optimile de finală.

Cred că pot defini fotbalul total prin intermediul acestei prime reprize; cu un plus de partea Italiei (vitalitatea este surprinzătoare pentru orice adversar, disciplina este ilustrată prin acea libertate a fundașilor de a urca în atac ştiind că locul pe care îl lasă în spate va fi acoperit, situațiile de gol nu sunt create de un singur jucător /desigur, am văzut valoarea individuală a marcatorilor Barella și Insigne/ ci de mai mulți), mișcările sunt naturale în regim de viteză (Belgia, în schimb, adună mai multe „trepte de execuție”, fără să-și piardă din caracterul redutabil al grupului și individualităților sale/dovadă panalty-ul transformat de Lukaku, în urma unui duel dintre Doku și Di Lorenzo – excesiv de entuziast)…

Repriza a doua confirma faptul că cele două echipe sunt alcătuite din jucători exponențiali puși în valoare de cei doi antrenori; belgienii au avut marile ocazii de gol, dar, dincolo de această realitate, echipa momentului pare a fi Italia…

*

Spania vs Elveția 1-1 după prelungiri (1-0; 1-1; 1-1) și 3-2 după loviturile de la 11 m

În optimi, elvețienii făcuseră istorie – câștigând, pentru prima oară, un meci eliminatoriu la „Euro”, mai mult, obținând prima lor victorie împotriva Franței (într-o competiție majoră); căpitanul și mijlocașul Granit Xhaka rezuma: „Am scris istoria fotbalului acestei națiuni. Visăm acum”; nu doar dorința arzătoare, dar și visele există și se desfășoară independent de voia noastră, uneori după tipare bine definite; în sferturi, portarul Sommer și întreaga echipă urmau să se dovedească la fel de puternici și de inspirați încât să oprească amenințarea ofensivă a Spaniei. Echipa lui Luis Enrique marcase zece goluri în două meciuri (12 în total, cu 6 marcatori, dar și cu avantajul celui mai mare coeficient de autogoluri /3/ în favoarea sa): au pus punct fazei grupelor cu o victorie concludentă (5-0 asupra Slovaciei), apoi, în optimile de finală, au învins Croația (cu 5-3, după prelungiri)…

Deși avea, în Zuber, jucătorul cu cele mai multe pase decisive, naționala Elveției (în care sunt reunite 12 naționalități), pusă de UEFA să călătorească 13.396 de km, nu a găsit antidot pentru 100 de pase spaniole în primele 10 minute (golul din minutul 8 era înscris, în proprie poartă, de Zakaria, reacție nefericită la șutul expediat de Jordi Alba), la propriile probleme de pe flancul drept, la presing-ul care oprește dezvoltarea acțiunilor și la cea mai bună posesie (75% până în minutul 25); prudentă, Spania a așezat jocul… Ceea ce avea să o coste în a doua repriză, Shaqiri (minutul 68)/după câteva faze fixe, în care a ieșit la iveală faptul că apărătorii spanioli nu stăpânesc jocul aerian/ amendând indolența din apărarea iberică; Sommer și R. Rodríguez au avut intervenții excepționale, respectul meu se îndreaptă către întreaga națională helvetă, este bine organizată și muncitoare, greu de învins (chiar și în 10, câtă vreme Freuler a văzut cartonașul roșu), a suportat, în prelungiri, dominarea totală a spaniolilor (lipsiți de un vârf de atac eficient)…

Busquets a ratat a 6-a lovitură consecutivă de la 11 m pe care o primise „La Furia Roja” într-o competiție majoră… A mai eșuat Rodri (a apărat Sommer), dar, în „contrapartidă”, au executat foarte slab Schär, Akanji, Vargas… 3-2 pentru Spania (s-au dovedit a fi suficiente reușitele lui Olmo, Moreno și Oyarzabal)…