Administrațiile publice din Republica Moldova și fondurile externe, o poveste în căutarea succesului

Publicat de hdaraban, 30 martie 2015, 17:57

Republica Moldova, prin vocile de la Chișinău, Președinție, majoritate parlamentară, Executiv, exprimă dorința apropierii tot mai profunde de Uniunea Europeană. Valori, politici, reforme ale instituțiilor, finanțări pentru proiecte, toate sunt privite, cel puțin declarativ,  de către autoritățile centrale ca piese ale dezideratului din stânga Prutului ce ar trebui să aibă ca finalitate aderararea la spațiul comunitar.

Acestea sunt liniile ce se definesc dacă privirea este atentă către Chișinău. La nivel local, interesul administrațiilor publice la nivel de raion sau de orașe este legat de punerea în practică a unor inițiative care să aducă beneficii locuitorilor. Mai mult, primarii caută fonduri, dincolo de cele care vin de la bugetul de stat, pentru a găsi răspunsuri la provocările locale. De aceea, primăriile din stânga Prutului sunt îndreptates spre bani europeni, colaborări transfrontaliere cuparteneri locali din România, dar și fonduri venite din partea Statelor Unite ale Americii, Germaniei și din partea guvernului de la București.

Administrațiile publice din Republica Moldova și proiectele locale cu finanțare externă

Spre exemplu, perioada de după asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este privită cu inters la Edineț. Primarul localității, Constantin Cojocaru, precizează într-un interviu că, după asociere, adminsitrațiile publice locale moldovenești sunt extrem de interesate de banii europeni. Edilul spune că și înainte orașul Edineț a fost partener în proiecte transfrontaliere cu insituții din România. La acest capitol, se așteaptă ca din vară, administrația de la Edineț să devină aplicant principal în alte proiecte de aceeași factură.
Ca bilanț, Constantin Cojocaru precizează că primăria pe care o conduce are ”în palmares” 28 de proiecte care sunt în diferite stadii: finalizate, care așteaptă finanțare sau în implementare. Spre exemplu, colaborările transfrontaliere au făcut ca Edinețul și orașul Dorohoi din România să pună la punct strategii de dezvoltare, localitatea din Republica Moldova fiind interesată de sistemul de furnizare a apei și cel de canalizare.

De la Bălți, primarul Mihai Mahu, într-un interviu pentru Radio Iași, spune că multiculturalitatea orașului este ”folosită” în diferite proiecte, în special cu Consiliul Județan Iași. Același edil adaugă că, având sprijin financiar european, dar și din fondurile proprii, au fost finalizate mai multe proiecte, unul fiind cel de modernizare a iluminatului public din municipiu.
Pe lângă aceasta, Mihai Mahu a declară că, prin fonduri provenite de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, a fost înnoit parcul de troleibuze care asigură transportul public de persoane în Bălți.

La Florești, în partea de est a Republicii Moldova, unde primar este Grigore Cojocaru, interesul pentru finanțările europene este real. Edilul spune că, acum, se realizează un proiect de management al deșeurilor solide, cu sprijinul guvernului german. Costurile se ridică la 34 milioane de lei molovenești, din care au fost cheltuite circa 8 milioane de lei. Un alt proiect vizează îmbunătățirea serviciului de aprovizionare cu apă potabilă. Modernizarea se face cu sprijinului Banca Europeană de Reconstrcuție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, iar finanțările depășesc 6 milioane de euro. După modernizarea rețelei de furnizare a apei potabile vor beneficia de apă curentă atât orașul Florești, cât și alte 10 localități din zonă.

La Rîșcani, în apropierea graniței cu județul Botoșani, primarul Victor Bogatico spune că este în căutarea unor colaborări transfrontaliere, mai ales cu autorități din dreapta Prutului. Se vor investiții în rețeaua de apă – canal, inclusiv la stația de epurare. Același primar adaugă că este în implementare proiectul de modernizare a drumului regional care leagă Soroca, de pe malul drept al Nistrului, de vama de la Costești – Stâncă, la frontiera de vest cu România. Artera este esențială pentru Rășcani pentru că trece prin orașul moldovenesc, și ar asigura un tranzit mai bun pentru mărfuri și persoane.
Nu în ultimul rând, cu fonduri germane, dar și americane, la Rîșcani se face o evaluare energetică a clădirilor, dar și planul urbanistic al localității.

În nordul Republicii Moldova, la Briceni, se pune bază pe fondurile ce vin din România. Banii sunt folosiți pentru reabilitatea grădinițelor. Tot cu România, mai exact cu primăria de la Dorohoi și cu cea de la Edineț – Republica Moldova, administrația publică de la Briceni a pus la punct un plan strategic de dezvoltare comună. Precizările vin din partea viceprimarului Eduard Magaliuc care adaugă că, pe viitor, experiența românească în a atrage fonduri europene poate fi folosită de autoritățile loacale din Republica Moldova.

Fondurile externe, viitor motor al dezvoltării localităților din Republica Moldova

Primarii moldoveni sunt tot mai conștienți că fondurile care vin, fie pe filieră europeană, fie din partea unor state precum România, Germani, SUA, pot rezolva prin proiecte inteligent concepute și bine puse în practică probleme locale. Spre exemplu, primarul orașului Fălești, Igor Zalevschi, spune că banii ar putea fi folosiți la repararea infrastructurii rutiere, dar și la modernizarea iluminatului public.
Edilul Grigore Cojocaru de la Florești precizează că doar din bugetul local nu s-ar reuși investiții de anvergură. Dacă bugetul pe un an întreg rezervat orașului este de aproximativ 15 milioane de lei, numai investiția ce vizează sistemul de aprovizionare cu apă are un buget alocat din partea instituțiilor financiare europene de zece ori mai mare.

Și la Edineț se pune mare bază în viitoarele fonduri europene ce ar putea fi folosite pentru infrastructură.
Pe acest fundal al exemplelor de inițiative susținute cu bani europeni, locutorii din diferitele orașe ale Republcii Moldova încep să înțeleagă plusul pe care acestea îl pot aduce în viața comunităților în care trăiesc.
În esență, dezvoltarea orașelor, spune viceprimarul de la Briceni, Eduard Magaliuc, depinde în mod categoric de fondurile care vin din afară pentru proiectele locale.

Relația admnistrația centrală – administrații locale și bugetele primăriilor prin filtrul Chișinăului

Dacă până în 2015, banii colectați din teritoriu erau strânși la Chișinău, din acest an, odată cu intrarea în vigoare a legii descentralizării finanțelor publice, adminsitrațiile locale se pot bucura de o mai mare independență financiară. Primarul de la Edineț, Constantin Cojocaru, totodată, vicepreședinte al Asociației Primarilor din Republica Moldova, declară că noutatea legislativă îi va permite să aloce bani din bugetul local pentru repararea drumurilor, lucru care înainte nu era posibil, tocmai din cauza banilor puțini. Același edil a precizat că anul acesta este așteptată și o altă lege prin care mai multe orașe vor fi declarate municipii. Această calibrare adminsitrativă va crește importanța localităților, primind spre administrare drumurile locale, de la autoritatea centrală; de aici, alocarea unor fonduri mai consistente către noile municipii.

Pentru o mai largă autonomie financiară pledează și primarul de la Florești, Gheorghe Cojocaru. Deși, bugetul localității a fost majorat, de la 13 la 15 milioane de lei moldovenești, ar fi loc și de mai bine.
Aceeași situație se înregistrează și la Bălți, de unde primarul Octavian Mahu spune că ar trebui mai mulți bani îndreptați către muncipiu, în condițiile în care, în ultimii ani, aceștia nu prea au venit. (text Horia Daraban/ Foto publika.md)