(INTERVIU) Comisia Europeană: Continuăm să colaborăm cu România și Polonia pentru eficientizarea fluxurilor de cereale care intră în UE
Publicat de Lucian Bălănuţă, 14 octombrie 2022, 07:54 / actualizat: 14 octombrie 2022, 9:07
Comisia Europeană colaborează cu România pentru a eficientiza fluxurile de transport de cereale ucrainene din punctele vamale românești. Statul român poate apela inclusiv la fondurile din Politica de Coeziune pentru a investi în infrastructura de transport și logistică, atât pe cale rutieră, cât și în planurile feroviar și maritim. Totodată, executivul de la Bruxelles are în plan o strategie în privința fertilizanților pe care o va dezvălui în câteva săptămâni. Între timp, obiectivele privind reducerea pesticidelor în România ar putea fi reevaluate în baza unui algoritm clar și în funcție de specificul agriculturii românești. Sunt doar câteva dintre ideile desprinse din interviul realizat de colegul nostru, Lucian Bălănuță, cu purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de agricultură și comerț, Miriam Garcia Ferrer.
Lucian Bălănuță: La începutul lunii iulie, România și Polonia au fost vizitate de o delegație COMAGRI din partea Parlamentului European (Comisia de Agricultură din PE) care a evidențiat problemele legate de logistica cerealelor, lipsa transportului, a trasabilității și a capacității de depozitare. Regiuni precum Nord-Estul din România și Sud-Estul din Polonia au probleme majore în acest sens. Cum vede Comisia Europeană o posibilă intervenție pe această temă?
Miriam Garcia Ferrer: Să începem cu ceea ce a cauzat situația – și anume, în principal, invazia Rusiei în Ucraina, care a destabilizat piețele globale de alimente și care, desigur, are un impact asupra prețurilor. Cresc prețurile, cresc costurile de producție, afectează transportul și asigurările corespunzătoare, iar acest lucru are, desigur, un impact destul de dramatic asupra fermierilor care se aflau în faza de redresare post-Covid. Acest lucru nu a ajutat, așa că am lucrat pentru a aborda provocările. Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut în mod special pentru transport și logistică este stabilirea căilor de solidaritate care au fost puse în aplicare în mai 2022 și, de asemenea, cu ONU am avut acest acord pentru exportul de cereale prin Marea Neagră, care a fost pus în mișcare tot în august, iar acest lucru face deja o diferență. Pentru că, în total, de exemplu, de când au fost puse în aplicare, am reușit să exportăm 18 milioane de tone de cereale, astfel încât acest lucru este, de asemenea, bidirecțional – exportul, dar și importul în Ucraina, este într-adevăr deja o ușurare a situației și are, de asemenea, un impact pozitiv asupra prețurilor globale ale alimentelor, unde am văzut o scădere de când a început războiul și, de asemenea, evităm în mod specific ca grânele să se irosească, deoarece nu ne putem permite acest lucru în acest moment critic. Așadar, Polonia și România se află într-adevăr în centrul acestei solidarități și al acestor inițiative, pentru că sunt foarte aproape de Ucraina, foarte aproape de conflict, și contribuie cu adevărat la facilitarea acestor exporturi. În calitate de Comisie Europeană, suntem în strânsă legătură cu aceste țări pentru a urmări situația de pe teren și pentru a aborda orice potențiale blocaje cu care ne putem confrunta, iar vizita Parlamentului European pe care ați menționat-o în iulie a oferit, de asemenea, informații utile despre situația actuală și am discutat acest lucru cu autoritățile respective. În ceea ce privește transportul și logistica, timpii de așteptare la frontiera cu Ucraina și cu UE rămân o problemă majoră și continuăm să colaborăm cu România și Polonia pentru a găsi soluții.
Lucian Bălănuță: În ceea ce privește lipsa de competitivitate a fermierilor din aceste regiuni specifice, Comisia Europeană a luat în calcul și alte mecanisme de ajutor?
Miriam Garcia Ferrer: Am reacționat foarte rapid după începerea războiului, deoarece deja la sfârșitul lunii martie am prezentat o comunicare privind salvgardarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare, care a fost adresată în principal pentru a aborda noua situație pe plan intern, în ceea ce privește agricultorii din Uniunea Europeană, dar și pe plan extern, în ceea ce privește securitatea alimentară globală și accesul țărilor sărace, țările nevoiașe care, dintr-o dată, nu mai exportau cereale din cauza războiului. Așadar, una dintre primele măsuri pe care le-am introdus prin această comunicare a fost un pachet de sprijin de 500 de milioane de euro care, folosind rezerva de criză pe care o avem, să sprijine producătorii cei mai afectați de consecințele grave ale războiului din Ucraina. Astfel, această măsură a fost deja pusă în aplicare imediat. Apoi, în același timp, am instituit o derogare excepțională și temporară pentru a permite producția de orice fel de culturi pentru hrana pentru animale și pentru consum uman pe terenurile în paragină. Astfel, menținând în același timp nivelul complet al plății pentru înverzire. Deci a fost un fel de derogare, dar fără a avea un impact asupra înverzirii, pentru a produce mai multe cereale, deoarece am realizat că era necesar să compensăm efectele războiului. Am pus în aplicare și alte măsuri, de exemplu, în ceea ce privește fondurile rurale, există, de asemenea, unele măsuri excepționale pentru a plăti fermierilor o sumă forfetară, cei afectați de creșterea costului inputurilor. Astfel, această sumă ar putea ajunge până la 1,4 miliarde de euro. Aceste măsuri au fost deja puse în aplicare în luna mai și avem, de asemenea, un site web special unde monitorizăm evoluția pieței și statisticile privind experții și importurile, producția de anumite produse de bază, produse agricole cheie – cum ar fi grâul, porumbul, orz, semințele de rapiță, uleiul de floarea-soarelui și boabele de soia, astfel încât să putem vedea care este situația. De asemenea, am cerut statelor membre să notifice lunar nivelul stocurilor, astfel încât să putem urmări situația foarte îndeaproape și să vedem dacă este nevoie de anumite produse, iar apoi măsuri suplimentare, acestea fiind mai mult pe partea comercială, am propus în iulie suspendarea tarifelor pentru inputurile utilizate pentru producția de îngrășăminte azotate până la sfârșitul anului 2024. Acest lucru este pentru a ne asigura că acestea sunt, prețurile, mai accesibile pentru fermieri, deoarece aceasta este una dintre principalele probleme, că dacă prețurile sunt prea mari, fermierii nu își pot permite și atunci, ca urmare, vom avea un randament mai mic, deoarece nu vor folosi îngrășămintele pe care ar trebui să le folosească în mod normal. De asemenea, analizăm situația taxelor anti-dumping pentru UAN (uree și nitrat de amoniu) pe baza informațiilor, pentru a vedea dacă această situație ar trebui schimbată din cauza creșterii prețurilor la aceste îngrășăminte, deci acesta este întregul pachet de acțiuni pe care le-am întreprins deja și, bineînțeles, continuăm să monitorizăm situația și vom lua măsuri suplimentare dacă va fi necesar.
Lucian Bălănuță: La aceeași vizită anterioară au existat unele declarații legate de posibilitatea de a crește fondurile, obținându-le, de exemplu, din Politica de Coeziune. Sunt state membre care nu au absorbit în totalitate banii din acea politică specifică. Ar putea fi redirecționat acest tip de bani către Politica Agricolă Comună?
Miriam Garcia Ferrer: Așadar, am menționat deja două acțiuni pe care le-am întreprins pentru a crește sprijinul, rezerva de criză și sprijinul prin intermediul fondului de dezvoltare rurală, deci este deja în vigoare. Apoi, pe lângă acestea, în cadrul RepowerEU, programul energetic pe care l-am pus în aplicare, este finanțat din diferite surse – una dintre ele, de exemplu, transferurile voluntare din fondurile de coeziune și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Astfel, depinde de statele membre să decidă, în mod voluntar, alocarea până la 12,5 % din aceste fonduri de dezvoltare rurală, pentru noua PAC, care va fi pusă în aplicare începând de anul viitor, pentru a sprijini măsurile incluse în acest capitol RepowerEU și pentru a direcționa, în mod specific, investițiile agricole în beneficiul fermierilor sau al grupurilor de fermieri pentru a economisi energie. Așadar, acesta este deja un lucru pe care l-am putea face în cele din urmă, dar, din nou, depinde de statele membre să facă acest lucru în mod voluntar.
Lucian Bălănuță: Există unele îngrijorări și am vorbit și cu fermieri, că și cerealele ucrainene rămân în interiorul pieței deși ar trebui doar să tranziteze statele membre UE. Are Comisia Europeană o situație pe această temă? În ce măsură reprezintă o preocupare?
Miriam Garcia Ferrer: Trebuie să fie foarte clar, problema cerealelor a început odată cu războiul și invazia Ucrainei și de acolo am început să vedem deficiențele, problemele de acces și lipsa de cereale în întreaga lume și de aceea am pus în aplicare cele două măsuri pe care le-am explicat la început – culoarele de solidaritate, pentru a permite, prin Uniunea Europeană, aceste coridoare sigure pentru exportul de cereale și inițiativa ONU de a transporta prin Marea Neagră, așa că este deja foarte important de luat în considerare. Scopul acestor inițiative este de a evita o criză alimentară în țările în curs de dezvoltare. Așadar, noi, în calitate de Uniune Europeană, suntem un producător agricol de top și unul dintre cei mai mari exportatori. Exportăm foarte mult și nu avem o problemă de siguranță alimentară, avem suficientă producție pentru a ne satisface consumul și chiar pentru a exporta și chiar exportăm mai mult decât am exportat în anii precedenți. Așadar, nu este chiar o problemă faptul că Uniunea Europeană are nevoie de mai multe cereale. Problema este că noi susținem disponibilitatea cerealelor, astfel încât faptul că o parte din cereale intră în Uniunea Europeană nu afectează criza alimentară, deoarece, în cele din urmă, noi furnizăm cereale în restul lumii, iar o parte din cereale, chiar și cele care ajung în Uniunea Europeană, doar tranzitează Uniunea Europeană și sunt direcționate către alte țări. Așadar, în această privință, trebuie să fim foarte clari și trebuie să precizăm că sancțiunile pe care le-am instituit împotriva Rusiei nu vizează în niciun caz produsele alimentare sau îngrășămintele etc. Există, de asemenea, unele neînțelegeri în această privință, deoarece există excepții, astfel încât aceste produse sunt exceptate. Acestea pot tranzita Uniunea Europeană pentru a fi direcționate către țări terțe, iar acest lucru nu se schimbă în sistemul nostru.
Lucian Bălănuță: Poate că este mai degrabă o problemă de competitivitate dacă intră pe piață cereale ucrainene. Are alte standarde decât cele europene și poate că pentru țări precum România este o problemă dacă într-adevăr aceasta este situația?
Miriam Garcia Ferrer: Ceea ce încercăm să facem este să rezolvăm o problemă globală și inițiativele de acolo au fost puse în aplicare nu pentru a satisface piața Uniunii Europene, unde nu avem cu adevărat nevoie, ci pentru a ajuta, pentru a avea disponibilitate pentru țările terțe și, în principiu, asta facem. Încercăm să facilităm circulația cerealelor, prin intermediul culoarului de solidaritate, prin intermediul inițiativei privind cerealele din Marea Neagră, pentru a ne asigura că nu există o lipsă de aprovizionare și, în același timp, desigur, avem problema accesibilității alimentelor, care este, de asemenea, un element important de luat în considerare și pe care îl abordăm, de asemenea, în Uniunea Europeană. Dar, din nou, toate acestea se întorc la problema invaziei Rusiei și facem tot ce ne stă în putință pentru a face față celor două dimensiuni: dimensiunea internă, care este, desigur, importantă pentru fermieri, dar, în același timp, și dimensiunea externă.
Lucian Bălănuță: Referindu-ne la secetă, în acest an a fost o problemă majoră pentru fermierii din toate statele membre, iar statele membre întâmpină dificultăți în reorganizarea bugetelor pentru a despăgubi fermierii. Intenționează Comisia Europeană să intervină?
Miriam Garcia Ferrer: Anul acesta a fost destul de dramatic în ceea ce privește seceta și incendiile și suntem conștienți de faptul că fermierii se confruntă cu multe provocări din cauza acestor circumstanțe fără precedent. Urmărim îndeaproape evoluțiile și suntem în contact cu statele membre pentru a vedea cât de mult pot sprijini în cadrul propriilor planuri strategice PAC, deoarece știți că PAC este gestionată de statele membre, acestea trebuie să prezinte acest plan strategic național, astfel încât acesta este cel mai bun forum pentru a aborda situația fiecărei țări. Astfel, de exemplu, din cauza condițiilor meteorologice din această vară, statele membre au avut posibilitatea de a adapta condițiile de cultivare pentru culturile de captură și, în plus, în funcție de situația fermierilor și a altor operatori, este posibil ca autoritățile naționale să ia în considerare aplicarea unui caz de forță majoră, iar acest lucru este decis la nivel național, Astfel, considerăm că această aplicare a forței majore este cea mai bună abordare pentru a permite un ajutor mai rapid și mai bine direcționat pentru fermierii care nu sunt în măsură să își îndeplinească obligațiile de înverzire din cauza unei rute severe, dar, în același timp, așa cum am menționat anterior, nu există riscul de penurie de alimente în Uniunea Europeană. Seceta afectează anumite zone și unele culturi mai mult decât altele, astfel încât, în cele din urmă, producția totală este încă stabilă, astfel încât nu pune în pericol securitatea alimentară a UE sau capacitatea de a exporta produse de bază în restul lumii, așa cum spuneam mai devreme, având în vedere și dimensiunea de solidaritate, care nu se referă doar la Uniunea Europeană și la condițiile noastre, ci trebuie să ne gândim și la restul lumii.
Lucian Bălănuță: Fermierii cer în continuare factorilor de decizie să găsească soluții pentru problema îngrășămintelor, a prețului ridicat al acestora și a lipsei lor în întreaga UE. Luna trecută, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a vorbit despre o strategie privind îngrășămintele. Cum arată această strategie în acest moment?
Miriam Garcia Ferrer: Deci, într-adevăr, comisarul Wojciechowski a fost în Parlamentul European săptămâna trecută, joi, 6 octombrie, și a anunțat că vom prezenta o comunicare privind îngrășămintele. Așadar, în ceea ce privește calendarul, ne propunem să fie gata până la sfârșitul acestei luni sau la începutul lunii noiembrie. Încă mai există ajustări. Așadar, colegii lucrează deja la acest lucru, nu putem ști încă data exactă, dar ar trebui să fie gata în următoarele săptămâni. Recunoaștem că sectorul îngrășămintelor este foarte important pentru un sistem alimentar și că trebuie să lucrăm pentru ca acesta să fie rezistent și sustenabil pe termen lung, astfel încât comunicarea va acoperi dimensiunea internă a agricultorilor noștri și modul în care pot fi abordate provocările cu care se confruntă aceștia. Am menționat deja unele dintre măsurile pe care le-am luat și, bineînțeles, dimensiunea externă – țările din Africa – foarte dependente de îngrășăminte și modul în care le putem sprijini și apoi, bineînțeles, ecologizarea pentru a reduce dependența noastră de îngrășăminte și securitatea alimentară. Așadar, trebuie să fim mai puțin dependenți din exterior, pentru că unul dintre lucrurile pe care le-am văzut cu această criză actuală este că am fost prea dependenți de unele țări, de exemplu Rusia, chiar dacă îngrășămintele nu sunt afectate de sancțiuni, deoarece nu sunt vizate, dar, desigur, ca o consecință a războiului, este adevărat că există un element de destabilizare, așa că acest lucru este important. De asemenea, trebuie să facem ca fermierii să fie mai puțin dependenți de îngrășăminte, de utilizarea îngrășămintelor, ca atare, pentru a ne asigura că nu ne confruntăm cu astfel de situații. Așadar, ne-a oferit o șansă acum, când pregătim planurile strategice ale PAC. Fiecare țară a prezentat planurile strategice pentru punerea în aplicare a PAC. Discutăm cu statele membre, pentru că și planurile trebuie aprobate de Comisia Europeană, posibilitatea de a lua în considerare această nouă situație și de a găsi soluții și în ceea ce privește îngrășămintele, de exemplu, cu ajutorul agriculturii de precizie, al planificării adecvate a utilizării îngrășămintelor, al divizării interne a îngrășămintelor biologice și al altor alternative la îngrășămintele tradiționale, deci toate măsurile pe care le-am putut găsi pentru a aborda cu adevărat situația.
Lucian Bălănuță: Propunerea legislativă a Regulamentului privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor a stârnit îngrijorare în rândul fermierilor, în special în România, unde cantitatea de pesticide utilizată la hectar în agricultură este mult sub media europeană. De ce nu există o abordare mai nuanțată sau o posibilitate de tranziție în acest caz?
Miriam Garcia Ferrer: Așadar, am luat act de preocupările exprimate de statele membre. Noile norme vor lua în considerare circumstanțele specifice ale statelor membre atunci când vine vorba de stabilirea obiectivelor, astfel încât, la calcularea acestor obiective, Comisia propune utilizarea unei metodologii care să reflecte diferitele situații naționale ale statelor membre, inclusiv, de exemplu, progresul istoric în vederea atingerii obiectivelor și intensitatea utilizării pesticidelor în raport cu suprafața agricolă și cu media UE. Statele membre care au realizat reduceri semnificative ale utilizării și ale riscului de utilizare a pesticidelor chimice și ale utilizării pesticidelor mai periculoase vor fi creditate pentru eforturile lor, având flexibilitatea de a stabili obiective mai puțin exigente.
Lucian Bălănuță: În ce măsură intenționează Comisia Europeană să aplice o formulă de convergență în ceea ce privește plățile directe? Valoarea actuală a plăților directe pentru mulți fermieri, mai ales în România, înseamnă un procent foarte mic față de investițiile lor.
Miriam Garcia Ferrer: Nivelul plăților directe (plăți pe hectar) este stabilit în cadrul financiar multianual 2021-2027 pentru toate statele membre. Atunci când s-a convenit asupra acestui cadru, s-a decis ca României să i se aloce o sumă din ce în ce mai mare de plăți directe pe hectora în comparație cu media UE pe perioada respectivă (numită „convergență”), ceea ce face posibilă creșterea plății către fermieri de către România de-a lungul anilor. Comisia nu poate modifica cuantumurile cadrului financiar multianual, care au fost convenite de Consiliu și de Parlamentul European.
Un interviu realizat de Lucian Bălănuță
O secvență audio din acest interviu va fi difuzată în emisiunea Matinal Agrar realizată de Petronela Cotea-Mihai în data de 16 octombrie 2022.
FULL INTERVIEW IN ENGLISH:
(FOTO – Lucian Bălănuță)
