Explozii în Liban: Cel puţin 113 morţi şi zeci de dispăruţi (nou bilanţ)
Publicat de gabrielarotaru, 5 august 2020, 18:14
UPDATE – Cel puţin 113 persoane au murit în urma exploziilor devastatoare de marţi din portul Beirut şi zeci au fost date dispărute, potrivit unui nou bilanţ anunţat miercuri de ministrul sănătăţii, Hamad Hassan, relatează AFP.
Puternicele deflagraţii de marţi seară s-au soldat şi cu 4.000 de răniţi. ‘Există încă, cu siguranţă, victime sub dărâmături şi primim zeci de apeluri legate de dispăruţi’, a declarat el presei, pe marginea unei reuniuni a guvernului.
(Agerpres)
UPDATE – În Liban, continuă eforturile pentru salvarea oamenilor blocaţi sub dărâmăturile provocate de explozia de marţi, soldată cu numeroşi morţi şi mii de răniţi.
Primele elemente ale anchetei pun în discuţie ani de neglijenţă şi lipsă de măsuri, în pofida existenţei în depozitul unde s-a produs deflagraţia a mii de tone de produs chimic periculos, după cum susţin surse apropiate anchetei preluate de agenţia Reuters.
Pentru Radio România Actualităţi, ambasadorul ţării noastre în Liban, Victor Mircea, a precizat care este situaţia în Beirut în acest moment.
Victor Mircea: Ultimul bilanţ pe care îl avem vorbeşte de peste 100 de persoane decedate, peste 4.000 de răniţi şi peste 100 de persoane dispărute, ce avem noi la ora actuală.
Reporter: Există posibilitatea nedorită să fie mai multe victime?
Victor Mircea: Da, eu cred că da, pentru că nivelul dezastrului s-a văzut pe zi, după şocul zilei de ieri, e foarte mare, deci probabil că sunt în continuare persoane care sunt prinse printre dărâmături, este şi motivul pentru care există ţări care deja au decis trimiterea în Liban de echipe de căutare-salvare, cu echipe de câini, persoane cu echipament specializat ş.a.m.d..
Reporter: Există informaţii, există români care să fi fost afectaţi de explozie, cetăţeni români?
Victor Mircea: Din fericire, nu avem nici un fel de astfel de informaţie. Suntem în legătură permanentă cu toate autorităţile de resort de aici, din Liban, nu am primit nimic în sensul acesta. Şi ceea ce este mai sigur este faptul că nu am primit nici un fel de solicitare din partea comunităţii de români în ceea ce priveşte asistenţă de specialitate legată de acest eveniment.
(Rador)
UPDATE – Primele elemente ale anchetei privind explozia devastatoare produsă marţi în portul din Beirut pun în discuţie ani de neglijenţă şi lipsă de măsuri în pofida prezenţei într-un depozit de aici a mii de tone dintr-un produs chimic extrem de exploziv, relatează miercuri Reuters, citând surse apropiate anchetei.
Premierul Hassan Diab şi preşedinţia libaneză au indicat marţi că 2.750 de tone de nitrat de amoniu – un compus folosit la fabricarea îngrăşămintelor minerale, dar şi a dispozitivelor explozive – erau depozitate de şase ani în port, fără să fi fost luate măsuri speciale de securitate.
‘Este vorba de neglijenţă’, a declarat o sursă pentru Reuters, adăugând că îngrijorări suscitate de problema depozitării nitratului de amoniu în port au fost exprimate în mai multe rânduri în faţa diferitelor comisii şi în faţa justiţiei, dar fără ‘să se facă nimic’ pentru a ordona evacuarea acestor materiale extrem de periculoase.
Interlocutorul agenţiei britanice de presă a spus că un incendiu s-a declanşat în hangarul nr. 9 din port, după care focul s-a extins la hangarul nr. 12, în care era depozitat nitratul de amoniu.
Peste 100 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma deflagraţiei, potrivit unui bilanţ dat publicităţii miercuri, dar acesta riscă să se înrăutăţească întrucât circa 3.000 de persoane au fost rănite, iar cartiere întregi au fost distruse.
Şeful autorităţii vamale libaneze, Badri Daher, a declarat miercuri la postul de televiziune LBCI că serviciile sale au avertizat în şase rânduri justiţia cu privire la riscurile asociate prezenţei nitratului de amoniu în port. ‘Am cerut să fie reexportat, dar nu s-a făcut nimic. Lăsăm la latitudinea specialiştilor şi persoanelor autorizate să stabilească de ce’, a adăugat el.
O altă sursă apropiată unui angajat din port a spus că o echipă care a inspectat nitratul de amoniu cu şase luni în urmă avertizase despre riscul ca ‘Beirutul să fie în totalitate aruncat în aer’ dacă acesta nu va fi mutat în altă parte.
Autoritatea vamală, potrivit documentelor care au putut fi consultate de Reuters, a solicitat în 2016 şi în 2017 justiţiei să ceară ‘agenţiei maritime în cauză’ să reexporte sau să aprobe vânzarea nitratului de amoniu descărcat şi depozitat în hangarul nr. 12 pentru a asigura securitatea portului.
Unul dintre documente se referă la cereri similare datând 2014 şi din 2015.
‘O anchetă locală şi internaţională trebuie să fie efectuată asupra accidentului având în vedere amploarea şi circumstanţele în care aceste mărfuri au fost transportate în port’, a declarat Ghassan Hasbani, fost viceprim-ministru şi membru al partidului Forţele Libaneze.
Preşedintele Libanului, Michel Aoun, a asigurat miercuri că o anchetă asupra puternicei explozii care a zguduit cu o zi în urmă Beirutul va dezvălui cât de curând circumstanţele celor întâmplate, iar rezultatele vor fi publicate în mod transparent. Într-un discurs televizat la începutul reuniunii de guvern, Michel Aoun a lansat un apel către alte naţiuni să accelereze trimiterea de ajutoare în Liban, confruntat deja cu o criză economică.
Shiparrested.com, o reţea specializată în aspectele juridice ale transportului maritim, a raportat în 2015 că nava-cargo Rhosus, care naviga sub pavilionul Republicii Moldova, a făcut o escală la Beirut în septembrie 2013 din cauza unor probleme tehnice, în timp ce efectua o cursă din Georgia spre Mozambic cu o încărcătură de 2.750 tone de nitrat de amoniu la bord.
Navei i-a fost impusă interdicţia să părăsească portul după o inspecţie, iar la scurt timp ea a fost abandonată de către proprietarii săi, ceea ce a provocat o serie de proceduri legale din partea creditorilor lor.
‘Din cauza riscurilor legate de menţinerea nitratului de amoniu la bordul navei, autorităţile portuare au decis ca marfa să fie descărcată în depozitele portului’, indică Shiparrested.com.
Portalul rusesc RBC, citat de DPA, a relatat miercuri că nava, care plecase din portul georgian Batumi spre Mozambic, aparţinea cetăţeanului rus Igor Greciuşkin, născut în Habarovsk (Extremul Orient rus), în prezent având reşedinţa permanentă în Cipru.
După apariţia unor probleme tehnice la bordul navei, Greciuşkin a abandonat efectiv nava în portul din Beirut, fără să plătească în mod adecvat echipajul, relevă RBC, citând membri ai echipajului care au lucrat pe Rhosus. (Agerpres)
UPDATE – Uniunea Europeană, Turcia şi statele din Golful Persic au oferit asistenţă Libanului, după incidentul produs marţi în zona portului din Beirut, unde un incendiu izbucnit la un depozit de nitrat de amoniu a provocat o explozie devastatoare, soldată cu moartea a peste 100 de persoane şi rănirea a peste 4.000.
Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că a răspuns solicitării pentru asistenţă şi ajutor umanitar din partea Libanului şi a activat Mecanismul UE de Protecţie Civilă, instituit pentru a interveni în situaţii de dezastre naturale. În Liban au fost trimişi peste 100 de pompieri înalt calificaţi, împreună cu vehicule de intervenţie, echipaje de câini şi echipamente speciale, pentru operaţiunile de căutare şi salvare în zone urbane, precizează oficialii UE.
Olanda, Grecia şi Republica Cehia au confirmat că vor participa la misiunea de salvare în Liban, iar Franţa, Polonia şi Germania au oferit, la rândul lor, asistenţă autorităţilor libaneze.
UE a precizat că a fost activat sistemul de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a ajuta autorităţile libaneze să evalueze amploarea distrugerilor provocate de explozie.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că Franţa a trimis în Liban 55 de membri ai forţelor de securitate şi 6 tone de echipamente medicale, precum şi 10 medici specializaţi în intervenţii de urgenţă.
Olanda va trimite în Liban o echipă de 67 de medici, asistente, pompieri şi poliţişti, pentru a participa la operaţiunile de salvare a supravieţuitorilor exploziei din portul Beirut.
Republica Cehia trimite în Liban o echipă de căutare şi salvare cu 36 de membri, a precizat ministerul ceh de interne.
Turcia a mobilizat echipe de căutare a supravieţuitorilor sub dărâmături şi a organizat o bucătărie într-o tabără de refugiaţi palestinieni, care oferă mâncare sinistraţilor şi celor care au nevoie.
Kuweit a trimis în Liban ajutor medical şi alte bunuri esenţiale, Qatar a mobilizat un avion militar cu echipamente medicale, care va fi urmat de alte trei avioane de transport, încărcate cu două spitale de campanie, având 500 de paturi fiecare, echipate cu aparate de respirat şi alte echipamente medicale.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Federaţia Internaţională a Crucii Roşii (IFRC) şi Organizaţia Semiluna Roşie au trimis la Beirut 40 de tone de ajutoare medicale, inclusiv echipamente de protecţie personală, transportul fiind plătit în totalitate de o organizaţie din Dubai.
Rusia a anunţat că trimite 5 avioane cu echipamente medicale, un spital de campanie şi personal medical, echipat cu echipamente de protecţie împotriva coronavirusului.
Iranul a anunţat, de asemenea, că va trimite în Liban 9 tone de alimente, medicamente şi echipamente medicale, precum şi personal medical şi un spital de campanie. (Rador/FOTO radioiasi.ro)
UPDATE, ora 13:44 – Peste 200.000 de oameni au rămas fără locuinţe după ce exploziile uriaşe de marţi, din portul din Beirut, au distrus numeroase clădiri, iar Libanul mai are rezerve de grâne pentru ”ceva mai puţin de o lună”, în condiţiile în care deflagraţiile din capitală au distrus principalul siloz al ţării.
Potrivit dpa, guvernatorul capitalei Beirut, Marwan Abboud, a declarat postului MTV News că între 200.000 şi 250.000 de oameni şi-au pierdut locuinţele, iar autorităţile iau măsuri pentru a le asigura hrană, apă şi adăpost.
Abboud a dezvăluit că un raport pe probleme de securitate redactat în anul 2014 avertiza cu privire la posibilitatea unei explozii în capitala Libanului din cauza unor materiale extrem de inflamabile care nu fuseseră depozitate în condiţii de siguranţă.
”Am pierdut 10 membri ai Brigăzii de Pompieri din Beirut, iar valoarea pagubelor este estimată între 3 şi 5 miliarde de dolari, poate chiar mai mult”, a afirmat Abboud.
Premierul Hassan Diab declarase marţi că explozia – care a făcut cel puţin 100 de morţi şi peste 4.000 de răniţi – s-a produs la un depozit în care se aflau stocate circa 2.750 de tone de azotat de amoniu, timp de şase ani, fără măsuri de siguranţă.
Principalul siloz de grâne al Libanului a fost distrus în exploziile de marţi din Beirut, împreună cu tot grâul depozitat înăuntru, ceea ce face ca Libanul să mai aibă rezerve de grâne pentru mai puţin de o lună, cu toate că alte vase cu provizii sunt pe drum, a declarat miercuri, pentru Reuters, ministrul economiei, Raoul Nehme.
Nehme a precizat că Libanul are nevoie de stocuri care să-i ajungă timp de cel puţin trei luni pentru a-şi asigura siguranţa alimentară şi că în prezent caută alte spaţii de depozitare.
Silozul din Beirut avea o capacitate de 120.000 de tone de grâne, a declarat Ahmed Tamer, directorul portului Tripoli, al doilea oraş ca mărime din Liban. Portul Tripoli nu este echipat cu instalaţii de depozitare a grânelor, însă există posibilitatea transferării unor cantităţi de grâu către depozite situate la 2 kilometri distanţă, a adăugat el.
În momentul exploziei, în silozul din Beirut erau stocate 15.000 de tone de grâu, a declarat Ahmed Hattit, şeful sindicatului importatorilor de grâu, pentru ziarul local Al-Akhbar. Hattit a afirmat că rezervele actuale de făină sunt suficiente pentru a acoperi nevoile pieţei timp de o lună şi jumătate şi a anunţat că patru nave care transportă în total 28.000 de tone de grâu nu au apucat să ancoreze în port.
Libanul, cu o populaţie de 6 milioane de locuitori, încearcă să transfere imediat patru nave care transportă 25.000 de tone de făină către portul Tripoli, a declarat o oficialitate din Ministerul Economiei la postul de ştiri LBCI. (Agerpres)
UPDATE – Beirutul este un oraş sinistrat, după exploziile devastatoare care au distrus portul capitalei libaneze. Clădiri prăbuşite, maşini zdrobite şi resturi pe străzi – acestea sunt imagini ale pagubelor de o amploare fără precedent.
Echipele de urgenţă îi caută şi la această oră pe cei daţi dispăruţi. Bilanţul a crescut la cel puţin 100 de morţi şi mai mult de 4.000 de răniţi.
În ţară au fost decretate trei zile de doliu naţional.
Printre cei răniţi grav se află mai mulţi soldaţi ai Forţei Interimare a Naţiunilor Unite în Liban a cărei navă era ancorată în portul oraşului Beirut.
Marinarii au fost transportaţi la cele mai apropiate spitale, a anunţat FINUL, care nu a furnizat însă nici o informaţie cu privire la identitatea şi naţionalitatea acestor victime.
Şi membri ai Ambasadei Germaniei sunt printre răniţi şi, având în vedere daunele considerabile în zona urbană a capitalei Beirut, autorităţile spun că nu pot exclude pentru moment că şi alţi cetăţeni germani se află printre morţi şi răniţi.
Şi Ambasada României a fost afectată de explozie. A suferit avarii minore, iar întreg personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol, a precizat Ministerul de Externe de la Bucureşti.
Autorităţile consulare nu au fost notificate până acum cu privire la existenţa unor cetăţeni români printre victimele din capitala libaneză.
Autorităţile libaneze resping ipoteza unui atentat. Peste 2.700 de tone de azotat de amoniu, ţinute într-un depozit din port, ar fi la originea catastrofei, susţine şeful Siguranţei Generale. (Rador)
UPDATE – Libanul este în doliu astăzi, după ce o explozie uriaşă în capitala Beirut a distrus cartierul portului şi a provocat haos în tot oraşul.
Bilanţul tragic, încă provizoriu, cel puţin 78 de morţi şi aproape 4.000 de răniţi.
Deocamdată nu sunt informaţii că, printre victime, s-ar afla şi români, dar sediul ambasadei noastre în capitala libaneză a fost avariat.
Totul a început în jurul orei locale 18:00. Pompierii au fost trimişi în zona portului să stingă un incendiu. La scurt timp s-a văzut o explozie, urmată de o alta, uriaşă, asemănătoare celei produse de o bombă nucleară. Explozia a zdrobit clădirile asemenea unui val uriaş care mătură totul în cale, potrivit imaginilor filmate de martori oculari. Cartierul portului pare distrus în întregime, dar deflagraţia a afectat aproape toată capitala. Sunt clădiri prăbuşite, maşini distruse şi resturi peste tot.
Spitalele nu au mai făcut faţă numărului mare de victime: cel puţin 78 de morţi şi 4.000 de răniţi, mulţi în stare gravă.
Şi Ambasada României a fost avariată, dar nu sunt informaţii că printre victime s-ar afla şi români.
Misiunea diplomatică este în legătură permanentă cu autorităţile libaneze pentru informaţii legate de conaţionalii noştri.
Oficiali de rang înalt din cadrul Serviciului de Securitate din Liban au declarat în această dimineaţă că deflagraţia uriaşă a fost produsă de aproximativ 2.700 tone de azotat de amoniu, păstrate de şase ani, se pare în condiţii improprii, într-un depozit din port. Substanţa este extrem de periculoasă, dacă este să ne amintim de explozia de lângă Mihăileşti, judeţul Buzău, care a făcut, în 2004, 18 morţi. Camionul, care a explodat atunci pe DN 2, transporta 20 de tone de azotat de amoniu. Explozia a făcut un crater de 6,5 metri adâncime cu un diametru de peste 20 de metri. (Rador)
Bilanţul celor două explozii care au distrus aseară portul capitalei libaneze Beirut a ajuns la cel puţin 73 de morţi şi 3.700 de răniţi.
Spitalele oraşului sunt suprasolicitate, iar pabugele sunt considerabile.
O navă ONU, ancorată în port, a fost avariată şi câţiva membri ai misiunii de menţinere a păcii în Liban au fost grav răniţi, fiind evacuaţi la spitalele cele mai apropiate.
Autorităţile libaneze au informat că cele două deflagraţii au fost cauzate de explozia a 2.750 de tone de nitrat de amoniu, substanţă utilizată în compoziţia anumitor îngrăşăminte, dar şi a explozibililor.
Premierul Hassan Diab a anunţat că aproximativ 2.750 de tone de nitrat de amoniu erau stocate în depozitul portului din Beirut de şase ani.
Guvernul libanez se va întruni astăzi într-o şedinţă de urgenţă. (Rador/ FOTO captura ecran)