(INTERVIU) Achim Irimescu: “Războiul a demonstrat utilitatea dezvoltării capacității de procesare a uleiului din floarea soarelului.”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 19 martie 2022, 09:03 / actualizat: 19 martie 2022, 14:30

Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri pentru a susține securitatea alimentară în statele membre, în contextul războiului din Ucraina. Printre acestea se numără intervenții de marketing în sectorul cărnii de porc, acordarea de ajutoare publice și de stat similare celor din perioada pandemiei COVID-19, derogarea terenurilor nefolosite pentru a produce culturi proteice și o finanțare suplimentară în valoare de 500 de milioane de euro. România ar urma să primească aproximativ 25 de milioane de euro din acești bani. Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanţei României la Uniunea Europeană,  a precizat că prețurile ridicate vor rămâne pentru o perioadă mai îndelungată, chiar dacă se va termina războiul, iar criza energetică nu se va mai resimți. Într-un interviu acordat colegului nostru Lucian Bălănuță, el a pledat pentru un sprijin susținut al companiei Azomureș pentru producția de îngrășământ, dar și pentru încurajarea investițiilor în mari capacități de procesare, îndeosebi a uleiului de floarea soarelui.

Lucian Bălănuță: Aș dori să ne referim pentru început la cele mai recente declarații ale comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski,  care preciza ieri că războiul din Ucraina va schimba abordarea cu privire la viitorul agriculturii. Ce ar însemna acest lucru pentru România, în primul rând?

Achim Irimescu: Mai întâi, să precizăm faptul că la nivel european se desfășoară un proces foarte amplu care, practic, schimbă radical Politica Agricolă Comună, o care peste 60 de ani și a avut întotdeauna printre obiective asigurarea aprovizionării populației cu prețuri accesibile tuturor categoriilor. Să nu uităm că nu doar România are o categorie de populație care are unele dificultăți în a-și asigura hrana de toate zilele. Chiar și în statele din vest și am exemple concrete. Chiar în Belgia există  persoane care nu dețin venituri care să le permită să aibă un acces foarte bun la hrană în fiecare zi. Deci, în acest context, se dorește, așa cum menționam, schimbarea radicală, am putea spune, a abordării privind politica agricolă comună pentru că, practic, ce se propune acum să se treacă de la un model, modelul actual de agricultură la un model mai durabilă, adică cu impact de mediu mult redus, mediu și climă și în acest sens știți bine a fost propus Pactul Verde European sau Green Deal cu cele două strategii (n.r. Biodiversitate și De la fermă la furculiță) care impun restricții foarte mari în ceea ce privește producția  agroalimentară. Doar dacă amintim faptul că până în 2030 fermierii noștrii ar trebui să reducă cu 50% pesticidele și, sigur, aici sunt discuții mari ce înseamnă 50%, pentru că 50% în România, unde media este undeva la 0,6 – 0,7 kilograme  substanță activă pe hectar înseamnă ceva, iar în Olanda unde depăseste 3 kilograme  înseamnă altceva. Deci aici sunt discuții mari și, sigur, rămâne de văzut că tocmai Comisia a propus un proiect care înlocuiește Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, va fi un regulament, să sperăm că ne va ajuta în acest sens. Să revenim la ce ai spus domnul comisar Wojciechowski practic el a răspuns la solicitarea miniștrilor agriculturii de la Consiliul Informal din  2 martie care s-a convocat în contextul crizei care s-a resimțit de câtva timp în ceea ce privește prețurile la inputuri energie, la gaz, care gazul este principalul input pentru producția de îngrășăminte azotate și în acest context, pe principiul dominoului, au evoluat prețurile la produsele agroalimentare. Dacă să spunem în sectorul vegetal aceste prețuri, practic, au produs o creștere care avantajează românii producători, fermierii români producători de cereale, nu același lucru s-a întâmplat cu producătorii din sectorul zootehnic, pentru că, știm bine, furajele s-au scumpit foarte tare și atunci ei au dificultăți în acest sens. Deci, revenind, în acel consiliu din 2 Martie nu doar miniștri, ci și presedinția franceză, ministrul francez a insistat la comisarul Wojciechowski să aibă în vedere o considerare a situației și astfel încât să întârzie aplicarea unor cerințe din Green Deal. În primă fază comisarul nu s-a putut pronunța pentru că știm că este una dintre strategiile importante ale  Comisiei Europene dar, ulterior, el a revenit și a spus că se poate avea în vedere o reluare a discuției privind implementarea ambițiilor mari de mediu. Sigur, la presiunile comisarului, vicepreședintele Comisiei domnul Timmermans care este, să spunem, ”tatăl” acestui Green Deal. Comisia a spus: OK vom transforma agricultura într-un model durabil, dar vom avea în vedere asigurarea securității alimentare așa cum solicită toți miniștrii agriculturii, dar să nu pierdem din vedere totuși cerințele Green Deal.

În acest context, rămâne de văzut ce se va întâmpla în perioada următoare. Dacă ne gândim la impactul efectiv, ce se întâmplă, să ne amintim de faptul că practic pentru cele două strategii din Green Deal – Farm to Fork și Biodiversitate, nu avem încă bază legală, de abia din 2023 vom avea regulamente și, ca atare, în planurile naționale strategice nu a fost o obligație legală de introducere a cerințele din cele două strategii. Să nu uităm că o țintă foarte importantă din strategia Biodiversitate este ca fiecare fermă să nu lucreze 10% din suprafață, ceea ce înseamnă pierderi importante de producție și de venit pentru fermierii noștrii, fermieri europeni, sigur, nu doar cei români. În acest sens, repet, trebuie să avem în vedere practic ce se poate face în această fază, pentru că o dată nu avem bază legală si statele membre în planurile naționale strategice au stabilit măsurile de mediu așa cum sunt impuse prin ecoscheme și în pilonul II și în pilonul I avem eco-condiționalitatea care e prevăzută de SMR-uri și de GAEC-uri, dar în plus sunt eco-schemele care mobilizează  25% din bugetul plăților directe în fiecare stat membru.  Statele membre, repet, au transmis (doar Valonia, mai are de transmis planul național strategic) planurile lor strategice și au abordat toate aspectele de mediu, dar fără să stabilească procente de reducere pentru a răspunde obiectivelor din cele două strategii, repet, 50% de exemplu reducerea pesticidelor în 2030 sau 20% reducerea îngrășămintelor până în 2030. Desigur după ce se va adopta baza legală, regulamentele, în 2023, atunci statele membre vor trebui să aibă în vedere pentru că e normal că nu poți atinge astfel de ținte numai între 2027 când se încheie aplicarea noii reforme a PAC-ului și vor mai rămâne doar trei ani la dispoziție, deci e clar că țintele nu se vor putea atinge doar în trei ani.

Revenind la ceea ce se poate întâmpla concret este exact ce a propus Comisia Europeană. Știți, actualmente există o cerință ca patru la sută din teren să fie zone cu interes ecologic și lăsat teren pârloagă și a dispus ca în acest an, deci o cerință care era sigur pentru mediu si climă, ca în acest an, datorită faptului că Rusia și Ucraina, mari producători agricoli, nu vor mai putea produce cu certitudine, mai ales Ucraina, la nivelul anterior, atunci este nevoie și Comisia a menționat, că nu ne interesează desigur, sigur ne interesează foarte mult, securitatea alimentară a cetățenilor noștrii, dar noi ne asumăm responsabilitatea și pentru cetățeni din state terțe pentru că, trebuie să reamintim că Uniunea Europeană este net exportator, deci exportă în valoare de 370 de miliarde de euro și importă cu 50 de miliarde mai puțin, deci este net exportator și contribuie cu certitudine la eradicarea foametei în lume. În situația în care Uniunea nu ar mai exporta, cu certitudine atunci aceste state ar avea de suferit, state terțe mă refer, mai ales în Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Ca urmare, Comisia îsi propune să susțină demersurile statelor membre care au cerut ca acest teren neutilizat la producția agricolă, în acest an, să fie utilizat la producția de plante proteaginoase sau fixatoare de azot și chiar terenuri pârloagă utilizate la pășunat sau producția de furaje. Să reamintim că în zonele de interes ecologic nu era permisă utilizarea pesticidelor, deci derogarea pe care o are în vedere Comisia spune că în zonele de interes ecologic, pesticidele nu se pot folosi, dar terenurile pârloagă care intră și ele în zonele de interes ecologic, pe terenurile lăsate pârloagă se pot folosi și pesticidele ca deroghare excepțională în acest an. Iată că, practic, în acest an se poate spune că se poate face o amânare a unor cerințe de mediu și climă, așa cum a anunțat și comisarul. Ce va fi în viitor referitor la obiectivele importante ale .Farm to Fork și Biodiversitate rămâne de văzut. Sperăm ca războiul din Ucraina să se termine cât mai rapid și atunci să nu fie cazul pentru noi măsuri care reduc, sigur, producția agroalimentară și beneficiul fermierilor noștrii.

Lucian Bălănuță:  Tot legat de proximitatea aceasta temporală s-a avansat deja un termen 23 martie pentru un nou plan de măsuri în domeniul agriculturii. Care ar fi principalele direcții si forme de ajutor pentru țara noastră creionate la ședinta din Comisia de Agricultură sau care pot fi susținute cel puțin?

Achim Irimescu:  La solicitarea ministirilor agriculturii si nu numai si presedinția franceză a insistat în acest sens, Comisia Europeană va prezenta o comunicare privind asigurarea securității alimentare a cetățenilor Uniunii Europene și nu numai. În acest sens, am menționat deja măsuri propuse pentru creșterea producției agroalimentare a Uniunii Europene, dar mai sunt și alte măsuri anunțate deja de către Comisie cum ar fi, de exemplu: intervenție în sectorul porcului, adică stocarea privată a cărnii de porc, aici putem să amintim faptul că Uniunea a avut o deschidere foarte mare. Milioane de tone s-au exportat, carne de porc către piața chineză și atunci, mai ales producătorii din Spania și din Germania, nu doar Polonia, practic tot Vestul și-a crescut producția de carne de porc pentru a atinge piața chineză, dar, ulterior, China, datorită pestei porcine africane identificată în Germania nu a vrut să mai recunoască regionalizarea, adică dacă ai într-un land din Germania pestă porcină africană, dar în alte landuri nu o au, atunci din celelalte landuri se poate exporta, dar China nu a mai vrut să recunoască regionalizarea și atunci a interzis toată Uniunea exportul către China a cărnii de porc. Practic s-a creat un stoc enorm  de carne de porc care ajungea și în România si la prețuri foarte scăzute pentru că producătorii români afectați de pesta porcină africană nu sunt atât de performanți ca fermierii din vestul Europei. Mă uitam la prețurile la carcasa de tip E, în luna ianuarie, în Belgia era 111 euro pe carcasă, de tip E, iar în România – 154. Deci este clar că un fermier român care nu mai poate să producă datorită restricțiilor din cerințele privind pesta porcină africană și atunci, sigur, el are cheltuieli, dar nu mai are aceeasi producție.  Ca atare, prețurile de cost sunt mai mari decât în alte state membre. Deci, Comisia a decis stocarea privată a cărnii de porc și, în acest context, sunt previzibile câteva efecte asupra România, nu direct, România nu are carne în exces pentru a o stoca pentru două – cinci luni până când se crează o piață favorabilă. Primul efect imediat este prețul. Prețurile au început să crească, de săptămâna trecută au crescut cu 6 – 7%. De când s-a anunțat intenția Comisiei pentru această soluție și sigur este posibil ca si prețurile din România să fie influențate de această creștere. Aceasta este una dintre măsurile anunțate de către Comisie. O altă măsură – alocarea  a 500 de milioane de euro din care României îi revin 25,5 milioane euro, pe care România poate să-i tripleze din buget național și să se distribuie în funcție de impactul de mediu al activității fermierilor, adică cu preponderență să se dea către acei fermieri care practică o agricultură care are impact favorabil de mediu. În contextul acesta am discutat chiar cu domnul ministru Chesnoiu și soluția ar fi ca dânsul să scrie o scrisoare comisarului prin care să solicite să se aibă în vedere nu doar fermierii care au o agricultură cu impact de mediu redus, ci și pentru cei care contribuie la securitatea alimentară pentru că aceasta este, să spunem, pe ordinea de zi a Uniunii Europene – asigurarea securității alimentare și în acest context am înțeles că domnul ministru va transmite o scrisoare comisarului, să sperăm că nu va fi doar ministrul român al agriculturii luni la Consiliu să ceară acest lucru, ci vor fi si alți miniștri, pentru că este foarte important, este vorba de un regulament act delegat al Comisiei, adică cei doi legislatori la nivel european sunt Consiliul de Miniștri si Parlamentul European, dar Comisia pentru a putea lua decizii rapide este împuternicită în astfel de situații să adopte acte delegate se numesc, ca să îl adopte pentru că altfel la Parlament și Consiliu adoptarea poate să dureze ani de zile, deci ar fi ineficient. Se speră ca plățile să ajungă la fermieri până în 30 septembrie.

Lucian Bălănuță:  Deci cumva se lucrează la aceste condiții…

Achim Irimescu: Condițiile efective de aplicare pentru ca fermierii să primească sumele respective.

Lucian Bălănuță:  Și România vrea să îi includă nu doar pe cei care practică o agricultură prietenoasă cu mediul…

Achim Irimescu:  Logic ar fi ca fermierii, mai ales că stiți bine se resimte în zone din România seceta în continuare, logic ar fi ca ei să primească cu prioritate și cei care au dificultăți în a produce, pentru că e clar că ei vor avea pierderi mai mari decât cei care sunt în zone unde nu este deficit de apă.

războiul a demonstrat utilitatea dezvoltării capacității de procesare a uleiului din floarea soarelului pentru că știm bine că România este unul din primii doi producători europeni, mari producători europeni de semințe de floarea soarelui.

Lucian Bălănuță: Ați vorbit despre insistența Uniunii Europene pentru cultivarea plantelor proteice în acest context. Având în vedere creșterea prețurilor și constrângerile asociate, ce măsuri ar trebui să aibă România în  vedere pentru reducerea presiunii pe costul de înființare de culturi?

Achim Irimescu: Probabil că prețurile vor rămâne pentru o perioadă destul de ridicată, chiar dacă se va termina războiul și chiar dacă criza energetică se va estompa. Este clar că se merge într-o direcție în care Uniunea, de exemplu, și-a propus să nu mai importe produse agricole care să. În acest  context să ne amintim  că cele circa 30 de milioane de tone de sroturi de soia care provin în bună parte din America de Sud și o mare parte din Brazilia. Cultura de soia se face în Amazon unde s-au defrișat pădurile amazoniene și în ultimii ani chiar evoluția defrișării a fost și mai mare. În  acest coptext, este cert că Uniunea trebuie să ia măsuri pentru a preveni incapacitatea de aprovizionare din import.  În acest sens, chiar luni a revenit Austria cu o propunere de strategie pentru creșterea producției europene de plante proteice. Este o propunere binevenită la care a aderat și România, stiți bine  România a avut o experiență bună cu soia modificată genetic înainte de  aderarea României la UE, care nu mai este permisă în cultură. La nivel european nu sunt decât două plante modificate genetic – porumbul Monsanto MON 810 și un cartof Amflora pentru amidon. Restul plantelor modificate genetic și care circulă în Uniunea sunt pentru comerț, nu pentru cultură.  Deci, soluiția ar fi să se poată oferi fermierilor noștrii și subvențiile necesare pentru înființarea culturilor, pentru că e clar, producțiile sunt mai reduse decât în alte zone ale lumii unde se folosesc plantele modificate genetic și știm bine că soia solicită multă apă. În  acest context sunt cheltuieli, prețul este sigur remuneratoriu actualmente, dar și cheltuielile vor fi pe măsură. O soluție ideală ar fi ca cercetarea europeană să ofere noi soiuri care să ofere performanță mult mai bună față de soiurile actuale. Ne amintim că a fost o inițiativă a Austriei cu Danube soia, care a fost semnată și de România cu ani în urmă si, din păcate, efectul nu a fost până în prezent, cel scontat, adică se miza la fel ca cercetarea europeană să furnizeze soiuri care să fie performante și să permită fermierilor noștrii să fie profitabili ca și la alte culturii.

Lucian Bălănuță: Tot la capitolul prețuri ridicate și forme limitate de achiziție, ne referim acum la îngrășăminte, aici sigur există îngrijorări serioase din partea fermierilor. Pentru ce forme de sprijin ar trebui să pledeze România?

Achim Irimescu: Așa cum spuneați, îngrășămintele știm că provin în Uniunea Europeană în mare parte din Ucraina, Rusia și Belarus și întrucât nu se mai poate miza pe aceleasi cantități în prezent, o soluție a Uniunii Europene a fost să orienteze către importurile din alte origini, dar cu anumite îngrășăminte din alte țări terțe sunt probleme privind conținutul de cadmiu, care este periculos pentru sănătatea omului, deci rămâne de văzut ce origini reușesc producătorii noștri să identifice. Am înțeles că domnul ministru Chesnoiu se va deplasa în Iordania pentru a încerca să deschidă comerțul pentru îngrășăminte cu acest stat. În altă ordine de idei, domnul ministru are în vedere și va solicita comisarului soluții de sprijinire – una din ele ar fi certificatele verzi pentru industrie, pentru că noi avem Azomureș care poate produse și are nevoie de sprijin pentru că, absolut, gazul care este principalul produs pentru obținerea îngrășămintelor azotate este foarte scump. Știți bine, s-a scumpit si de trei ori și atunci este nevoie de sprijin, pentru că acest sprijin se regăseste în final la fermier.

Lucian Bălănuță: Odată cu războiul din Ucraina s-a reiterat și nevoia unor capacități mari de procesare  la noi în țară, îndeosebi pentru producția de ulei. În ce măsută credeți că este suficientă abordarea legată de investiții în procesare în actualul Plan Național Strategic, trimis recernt Comisiei Europene, acolo unde plafonul sprijinului public este de 15 milioane de euro pe proiect?

Achim Irimescu:  Sigur, războiul a demonstrat utilitatea dezvoltării capacității de procesare a uleiului din floarea soarelului pentru că știm bine că România este unul din primii doi producători europeni, mari producători europeni de semințe de floarea soarelui, și este, desigur, păcat ca România să exporte semințe de floarea soarelui si citeam în presă că chiar zilele trecute cantități destul de mari au părăsit România în loc să producem ulei care are valoare adaugată mult mai mare. În acest sens, intenția unor organizații de producători din România de a înființa fabrici de ulei cred că sunt bine venite din mai multe motive. Să nu uităm că un principiu esențial în Green Deal este acela al stabilirii producției locale cu impact de carbon foarte redus, pentru că nu mai transportăm la mii de kilometri, să dăm un singur exemplu: avem în România o producție importantă de carne de ovine si totusi  Uniunea importă din Australia și din Noua Zeelandă, cu avionul. Cum o fi impactul asupra mediului, ne întrebăm și noi, sigur. În acest sens cred că o soluție extrem de bine venită ar fi să încurajăm construirea de capacități de procesare a semințelor de floarea soarelui în uleiuri care să fie folosite pe piața românească, dar și la export si astfel valoarea obținută de România să crească și, în bună parte, să rămână în România valoarea adaugtă.

Lucian Bălănuță: Este posibilă si relocarea unor fabrici de ulei din Ucraina în România?

Achim Irimescu: Este greu de crezut că în condițiile războiului se va întâmpla acest lucru, iar după ce se va stabili un acord de pace cu certitudine Ucraina lovită puternic economic va încerca să-si repornească toate capacitățile pentru a reduce impactul războiului economic.

Lucian Bălănuță: Revenind la Planul Național Strategic trimis recent Comisiei Europene. Au fost formulate deja o serie de observații, în ce măsură mai poate fi revizuit, dat fiind si conflictul de la granița noastră?

Achim Irimescu: Noi am avut în Comitetul special agricol care pregătește Consiliul de miniștri și în care eu sunt reprezentantul României, chiar luni o discuție în care Comisia, și se va discuta din nou luni la Consiliul de miniștri despre aprobarea Planului strategic. Comisia a spus că statele membre care au reușit ca până la 1 ianuarie să transmită planurile strategice, deja pe 30 martie vor primi scrisori oficiale de la comisar cu observațiile lor și după aceea depinde ca de cât de repede statele membre vor răspunde la aceste comentarii și observații la Comisie, se va începe un dialog și, practic, o negociere  cu Comisia Europeană pe planurile strategice și cu acest prilej statele membre pot modifica planurile lor strategice pentru a include aspecte cum ar fi cele privind securitatea alimentară sau mediu, în contextul, sigur, a evenimentelor din Ucraina. Deci este posibil să se modifice și e logic și normal, pentru că oricum după consultări și după negocieri rezultau modificări clare ale planurilor naționale strategice. Sigur, provocarea mare este după aceea adoptarea legislației, după adoptarea planurilor naționale strategice de către Comisie, statele membre trebuie să adopte legislația națională si în paralel să stabilească programele soft pentru aplicarea noii politici agricole comune și informarea cât mai rapid a fermierilor pentru că fermierii practic la 1 ianuarie 2023 trebuie să aibă o imagine foarte clară – ce pot să aplice pentru a reusi să obțină subvenții remuneratorii. Dacă ne referim strict la eco-scheme sigur că fiecare fermier, eco-scheme care practic monopolizează 25% din plățile directe, deci atunci va fi o reducere a plății de bază pentru fermierii europeni și este foarte important ca fermierii români să se orienteze către aplicarea de ecoscheme pentru a compensa aceste reduceri ale plății de bază.

Lucian Bălănuță: Există asociații de fermieri din regiunea Moldovei care ar dori o revizuire a zonelor cu constrângeri naturale sau cu alte forme de constrângeri în baza unor studii actualizate, a unor informații deja existente. Ce șanse ar fi în acest sens?

Achim Irimescu: Să ne reamintim puțin zonele cu constrângeri naturale au fost redimensionate acum 7 – 8 ani, când, ce  s-a întâmplat, Comisia a venit cu noi criterii biofizice și, spre exemplu, o cerință foarte importantă era să nu mai aloci aceste subvenții specifice fermierilor care se află în zone unde există apă disponibilă pentru irigații. Deci, cu certitudine situația în România a evoluat de-a lungul anilor, sunt zone care nu se confruntau cu seceta acum niste ani în urmă și în prezent se confruntă și trebuie tinut cont de acest lucru. În  opinia mea, ca la orice schimbare de politică, acum avem o nouă politică agricolă comună și, practic, se poate avea în vedere o astfel de acțiune, dar sigur e decizia domnului ministru și eu sunt convins că dacă fermierii vor discuta cu dânsul vor găsi înțelegere și se va putea avea în vedere o rediscutare a zonelor pentru că, repet, este un fenomen natural care s-a întâmplat, care nu ține de fermier, și este absolut normal să avem în vedere o reașezare a acestei împărțiri a fondurilor.

Un interviu realizat de Lucian Bălănuță (Bruxelles)

Tehnoredactare Gabriela Rotaru.

VARIANTA AUDIO:

Interviul va fi difuzat miercuri, 23 martie 2022, în emisiunea Bună dimineața realizată de Adina Șuhan (Producător: Petronela Cotea Mihai)