(INTERVIU) Koen Lenaerts, președintele CJUE: „Supremația dreptului european este un alt mod de a indica egalitatea statelor membre în fața dreptului Uniunii”
Publicat de Lucian Bălănuţă, 20 mai 2023, 07:44
Principiul supremației dreptului Uniunii Europene reprezintă o garanție a egalității statelor membre, iar orice tentativă de a contesta acest aspect nu are un efect de durată. Sunt concluziile unui interviu acordat în exclusivitate colegului nostru, Lucian Bălănuță, de către profesorul universitar Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), căruia i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Acesta a precizat că recent au fost rezolvate inclusiv unele divergențe în care a fost implicată și Curtea Constituțională a României pe chestiuni ce țin de raportarea la legislația europeană. Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene a mai remarcat existența unor cazuri în care se solicită protecția minorității în fața majorității și a explicat că o criză precum cea generată de războiul din Ucraina vine și cu o intensificare a efortului judecătorilor forului juridic suprem al Uniunii Europene în privința analizei sancțiunilor direcționate împotriva Moscovei.
Lucian Bălănuță: În urmă cu un an și jumătate, Politico vă cita spunând că proiectul european este în pericol din cauza faptului că prioritatea legislației UE a fost contestată în diferite state membre. Cum a evoluat această situație din punctul dumneavoastră de vedere, până în prezent?
Koen Lenaerts: Veștile sunt bune în această privință, pentru că Politico a sintetizat ceea ce le-am spus, dar eu am spus, de fapt, că au existat mai multe cazuri în care o instanță a contestat supremația dreptului Uniunii, dar de fiecare dată într-un context foarte specific. Și, de fapt, în întreaga istorie a Uniunii Europene, acest lucru se rezumă la trei sau cinci cazuri și toate au fost rezolvate ulterior, rezolvate în sensul că legislația națională a fost modificată pentru a o face conformă cu legislația Uniunii, ca urmare a faptului că judecătorii au aplicat noua lege în conformitate cu legislația Uniunii. Așadar, nu există niciun efect de durată. Și acest lucru este valabil mai ales în cazul viciului de hotărâre al Curții Constituționale Federale germane, unde au recunoscut că nu au fost convinși de una dintre hotărârile instanței noastre, dar după ce au primit mai multe explicații cu privire la deciziile Băncii Centrale Europene, un an mai târziu, au spus că nu ar trebui să ordonăm punerea în aplicare a primei noastre hotărâri, deci nu a dus la nimic. Ceea ce este corect, deoarece în Uniunea Europeană, și aceasta este partea esențială a răspunsului meu la excelenta dumneavoastră întrebare, este că, din moment ce legislația Uniunii este comună pentru 27 de state, toate aceste state trebuie să fie egale în fața legislației Uniunii. Prin urmare, dacă instanțele statelor membre ar putea să se îndepărteze în mod unilateral de regula comună, ar exista o încălcare a egalității cetățenilor, companiilor private și statelor membre în fața dreptului Uniunii, care este un drept comun celor 27 de state membre. Așadar, supremația este un alt mod de a indica egalitatea statelor membre în fața dreptului Uniunii.
Lucian Bălănuță: Am avut și o situație de acest tip, la câteva zile după acel interviu, acel articol din Politico, anume Curtea Constituțională din România a răspuns la decizia Curții Europene de Justiție, care a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene fără a risca proceduri disciplinare. Curtea Constituțională a României a susținut că decizia Curții Europene nu poate fi pusă în aplicare decât după revizuirea Constituției României. La ce riscuri se expune România?
Koen Lenaerts: În realitate, ceea ce a stabilit Curtea Europeană de Justiție a dispus într-o hotărâre de cameră de consiliu de fond în februarie 2022, atunci când Curtea de Apel Craiova a întrebat Curtea de Justiție mai mult sau mai puțin exact ceea ce mă întrebați dumneavoastră acum – ce trebuie să facem? Pentru că suntem prinși la mijloc între hotărârea Curții Constituționale și hotărârea Curții Europene de Justiție. Și am spus că este foarte simplu, că instanțele ordinare nu sunt legate de deciziile Curții Constituționale, chiar și atunci când Curtea Constituțională se pronunță asupra unei chestiuni de drept al Uniunii fără să fi sesizat în prealabil Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la interpretarea dreptului Uniunii. Or, și aici, cu această precizare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene are cele mai bune relații cu actuala Curte Constituțională a României. Și aduc un omagiu acestei instanțe, pentru că au dezvoltat în jurisprudența lor chestiuni, total în conformitate cu dreptul Uniunii, inclusiv hotărâri foarte, foarte recente, în aceste zile, în realitate. Și, înainte de asta, au pus și întrebări preliminare. Deci, în acest caz particular, a existat o tensiune, pentru că în hotărârea din 8 iunie 2021, aceasta este hotărârea la care vă referiți, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat asupra sensului dreptului Uniunii fără să ceară Curții de Justiție să se pronunțe asupra acestor chestiuni de drept al Uniunii. Și am spus că, în aceste circumstanțe, dar numai în aceste circumstanțe, instanțele ordinare nu ar trebui să fie obligate să respecte acest lucru și cu siguranță nu ar trebui să riște, adică judecătorii lor nu ar trebui să riște sancțiuni disciplinare pentru că nu respectă declarațiile Curții Constituționale în chestiuni care nu țin de dreptul constituțional național, ci de dreptul Uniunii. Și cred că am avut, după acea hotărâre a Curții noastre din 2022, contacte intense cu Curtea Constituțională, iar această problemă este acum complet rezolvată. Așa că nu cred că există niciun risc de evoluții dificile ulterioare între Uniune și România, și sunt extrem de bucuros de acest lucru.
Lucian Bălănuță: Recent, am fost martorii unor legi naționale cu potențial de discriminare a minorităților. Este și un caz particular în care 15 țări ale UE și Parlamentul European susțin acțiunea în justiție împotriva Ungariei la Curtea Europeană de Justiție. Ce părere aveți despre această problemă?
Koen Lenaerts: Da, bineînțeles că nu pot spune nimic despre acest caz, deoarece este în curs de soluționare la Curte și, știți, un judecător s-ar antepronunța dacă ar comenta această chestiune. Dar pot să spun, și am spus-o în discursul meu, acceptând titlul de Doctor Honoris Causa, că rolul Curților Constituționale și chiar rolul dreptului constituțional, în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale, deci protecția drepturilor omului, protecția împotriva discriminării, rolul este tocmai acela de a proteja minoritatea împotriva majorității, ori de câte ori majoritatea riscă să discrimineze minoritățile. Într-o democrație reprezentativă, majoritatea poate să se protejeze pe sine, deoarece are majoritate și decide în consecință. Dar, așa cum s-a spus deja cu 230 de ani în urmă, în The Federalist Papers care au precedat adoptarea Constituției Statelor Unite ale Americii, Alexander Hamilton a spus că, atunci când este vorba de drepturile fundamentale ale omului, adică dreptul de a fi el însuși sau dreptul la viață, dreptul la libertatea fundamentală a oamenilor, este posibil ca minoritățile lor să trebuiască să fie protejate împotriva majorității. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care textele constituționale sunt adoptate prin referendum sau printr-o majoritate specială în Parlament, deoarece trebuie să fie mai puternice decât majoritatea de 50%+1 din ziua respectivă. Și astfel, aceasta este într-adevăr relația dintre textele constituționale care reflectă o înțelegere fundamentală a ceea ce înseamnă conviețuirea într-un stat-națiune, iar apoi minoritățile se pot baza pe acest text pentru a-și vedea protejate drepturile fundamentale ale omului. Și astfel, cazul la care faceți referire este, de fapt, o aplicație în acest context. Nu este o chestiune de protecție a majorității, ci de protecție a minorității. Acestea fiind spuse, cazul trebuie să fie argumentat și vom vedea unde ne va duce, dar, așa cum am spus, nu pot comenta cazul specific, dar acesta se desfășoară în contextul a ceea ce tocmai am spus.
Lucian Bălănuță: Ce impact are invazia rusă în Ucraina asupra practicii Curții Europene de Justiție, mai ales atunci când vorbim despre extinderea sancțiunilor împotriva Moscovei?
Koen Lenaerts: Aceasta este o întrebare excelentă. Răspunsul este că, la fel ca în orice criză, atunci când există o criză precum această criză foarte nefericită, un fel de criză care rupe pacea în Ucraina. Uniunea reacționează la criză, dar măsurile pe care le ia Uniunea sunt măsuri de drept al Uniunii și, prin urmare, pot fi aduse în fața Curții de Justiție, foarte adesea în primă instanță în fața Tribunalului, în recurs limitat la chestiuni de drept la Curtea de Justiție. Și, bineînțeles, sancțiunile sunt un exemplu în acest sens. Și aici există un caz important în curs de soluționare în cazul RT France, este vorba de Russia Today France, care este un lanț de televiziune, care contestă faptul că a fost inclus pe lista de sancțiuni. Și acesta este un caz tipic care poate apărea, astfel încât ei cer anularea acestei înscrieri pe lista de sancțiuni în fața Tribunalului General al Uniunii Europene. Tribunalul a respins acțiunea, iar Curtea de Justiție este acum sesizată cu un recurs al Russia Today France, RT France, împotriva Consiliului Uniunii Europene. Dar și aici nu pot spune nimic, deoarece cazul este în curs de soluționare. Dar acesta este modul normal în care ne vin cazurile care decurg din orice criză. Am avut, de asemenea, cazuri legate de pandemie, de exemplu, în care au fost luate o serie de măsuri de către Uniune sau de către statele membre, iar apoi ne-a fost adusă în fața noastră conformitatea acestor măsuri cu normele superioare ale dreptului Uniunii, cum ar fi drepturile omului sau protecția consumatorilor sau instrumentele de drept internațional privat, poate fi orice domeniu al dreptului Uniunii, iar acest lucru este adus în fața noastră. Așadar, este corect să spunem că în orice criză, iar criza ucraineană nu este o excepție în acest sens, se iau măsuri, iar aceste măsuri ajung cumva în fața Curții Europene de Justiție, pentru a fi interpretate și pentru a analiza legalitatea aflată sub controlul Curții Europene de Justiție.
Interviu tradus în română:
FULL INTERVIEW IN ENGLISH:
Un interviu realizat de Lucian Bălănuță
(FOTO uaic.ro)
